Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Demisia prefectei de Timiș mută presiunea anchetei EPPO dinspre instituție spre gestionarea fondurilor UE, după perchezițiile făcute de procurorii europeni într-un dosar de presupusă fraudă, potrivit Euronews.
Cornelia Micloșoi a anunțat că pleacă din funcție deși, conform informațiilor publicate, „nu are nicio calitate în dosar”. Ea a motivat că nu vrea ca ancheta „să devină o problemă a instituției” pe care a condus-o, după ce anchetatorii i-au percheziționat locuința în dimineața zilei de 12 iunie.
Dosarul vizează o posibilă fraudă cu fonduri europene, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 800.000 de euro (aprox. 4 milioane de lei), bani care ar fi trebuit folosiți pentru persoane defavorizate. Investigația este derulată de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi.
Potrivit surselor Euronews România, ancheta a fost deschisă în urma unei sesizări depuse la finalul anului trecut și se referă la un proiect finanțat din fonduri UE, derulat în perioada 2022–2023 de o asociație condusă la acel moment de Cornelia Micloșoi, în prezent prefect al județului Timiș și membru USR.
Urmărirea penală este, deocamdată, „in rem”, adică vizează faptele, nu persoane determinate. În cadrul anchetei au fost făcute percheziții inclusiv la domiciliul prefectei, pentru ridicarea de documente și alte probe.
Cornelia Micloșoi a declarat presei locale că este la dispoziția anchetatorilor și că, deși proiectul a fost derulat de asociația pe care a condus-o, nu a avut rol de manager de proiect. Ancheta este descrisă ca fiind într-o fază incipientă și urmează să stabilească dacă au existat nereguli în gestionarea fondurilor europene.
Recomandate
Parchetul European investighează posibile nereguli la fonduri UE de până la 300 mil. euro (aprox. 1,5 mld. lei) legate de grupul Agrofert , deținut anterior de premierul ceh Andrej Babiš, potrivit HotNews . Dosarul ridică miza financiară a controalelor privind conflictele de interese și utilizarea banilor europeni în companii conectate politic. Investigația este derulată de Parchetul European (EPPO) , instituția UE care anchetează fraude ce afectează bugetul Uniunii, condusă de Laura Codruța Kovesi . Informația a fost relatată inițial de Reuters și preluată de Agerpres. Ce verifică EPPO și care este miza financiară Conform publicației cehe Seznam Zpravy, EPPO investighează două direcții: folosirea recentă a fondurilor europene de către companii asociate în trecut cu Babiš; dacă autoritățile cehe ar fi trebuit să ceară rambursarea a aproximativ 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei ) din fonduri plătite companiilor lui Babiš într-o perioadă anterioară în care acesta a fost prim-ministru (2017–2021). Babiš și-a construit un imperiu de afaceri în agricultură, alimentație și industria chimică, inclusiv grupul Agrofert , care cuprinde sute de companii și accesează anual fonduri europene „de zeci de milioane de euro”, potrivit materialului. Cooperarea cu autoritățile cehe și disputa privind „separarea” de Agrofert Seznam Zpravy susține că EPPO a cerut poliției cehe să coopereze în anchetă. Agenția cehă de combatere a criminalității organizate a transmis că „gestionează această chestiune” conform instrucțiunilor primite de la EPPO, fără alte detalii. După revenirea la conducerea guvernului la sfârșitul anului trecut, Babiš a transferat acțiunile deținute în Agrofert către un fond fiduciar independent și a afirmat că măsura depășește cerințele reglementărilor cehe și europene privind conflictele de interese. Oponenții săi contestă însă dacă acest aranjament îl separă suficient de grup, iar Seznam Zpravy face referire la documente fiduciare nepublicate care ar sugera că membri ai familiei ar putea prelua controlul după ce Babiš părăsește funcția. De unde a pornit cazul Partidul Piraților, din opoziție, a declarat că ancheta EPPO ar urma unei plângeri depuse de formațiune privind folosirea fondurilor europene de către companiile lui Babiš în trecut. Ministrul ceh al Finanțelor, Alena Schillerova, a spus că este convinsă că premierul și-a rezolvat situațiile care ar fi putut implica conflicte de interese. Context politic Babiš conduce partidul ANO, care a câștigat alegerile legislative din octombrie anul trecut, și guvernează într-o coaliție cu „Motoriștii” și formațiunea de extremă dreapta SPD. După summitul NATO de săptămâna trecută, premierul de la Praga a anunțat că Republica Cehă nu va participa la pachetul de sprijin de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit de statele Alianței. În acest moment, sursa nu oferă detalii despre fapte concrete investigate sau despre eventuale acuzații, ci doar despre deschiderea investigației și cooperarea solicitată autorităților cehe. [...]
Ungaria își leagă accesul la fonduri UE de un control penal mai dur : Budapesta va adera la Parchetul European (EPPO), o mișcare prezentată ca parte a efortului de combatere a corupției și de protejare a banilor europeni, potrivit HotNews . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a calificat decizia drept „un pas binevenit în lupta împotriva fraudei și corupției” și a spus că „poporul Ungariei va avea acum o garanție” că fondurile UE sunt folosite în interesul său. De ce contează: semnal pentru deblocarea banilor europeni Miza este direct legată de finanțarea europeană. Șefa Comisiei a declarat în luna mai că, după o întâlnire cu noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, UE va debloca 16,4 miliarde de euro pentru Budapesta, fonduri care fuseseră reținute din cauza preocupărilor privind corupția. În comunicatul Comisiei, aderarea la EPPO este descrisă ca reflectând „noul angajament” al Ungariei de a restabili statul de drept. Ce se schimbă operațional și când intră în vigoare Ungaria va deveni al 25-lea stat membru participant la EPPO (din 27), după ce până acum rămăseseră în afara mecanismului Ungaria, Irlanda și Danemarca. EPPO își va stabili o reprezentanță permanentă în Ungaria. Decizia urmează să intre în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE . Ulterior: autoritățile ungare trebuie să propună trei candidați pentru funcția de procuror european din partea Ungariei; Consiliul UE va numi unul dintre candidați, după consultarea unui grup independent de experți; Ungaria trebuie să asigure personalul și condițiile materiale necesare funcționării EPPO pe plan local. Efect de reglementare: competență și pentru fapte din trecut Competența EPPO în Ungaria va viza și infracțiuni comise după 1 iunie 2021 (data începerii activității EPPO), în măsura în care acestea implică fonduri UE, aplicarea fiind prevăzută retroactiv pentru această perioadă. Parchetul European are mandatul de a investiga și urmări penal fraude, acte de corupție și alte infracțiuni financiare care afectează bugetul UE, cu impact direct asupra protecției fondurilor europene. [...]
Parlamentul a deblocat „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR prin votarea în Camera Deputaților a „cinci jaloane esențiale”, susține Sorin Grindeanu, potrivit Economica . Miza economică invocată este menținerea finanțării europene pentru proiecte de infrastructură și servicii publice, în condițiile în care jalonele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) sunt condiții pentru accesarea banilor. Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului și este relatată de Agerpres. Grindeanu afirmă că votul din Camera Deputaților „înseamnă bani europeni pentru continuarea autostrăzilor, spitalelor și școlilor din România” și acuză „premierul și Guvernul demis” că nu ar fi reușit să livreze aceste măsuri. Ce acte au fost adoptate și de ce contează pentru PNRR În aceeași zi, în Camera Deputaților au fost adoptate, potrivit lui Grindeanu, următoarele proiecte legislative, prezentate ca jaloane relevante pentru PNRR: Codul administrativ; Legea privind bonusurile acordate angajaților din ANAF și Vamă; Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire; Codul urbanismului; Legea integrității. În logica PNRR, „jaloanele” sunt ținte și reforme asumate de România, iar neîndeplinirea lor poate întârzia sau bloca plăți din fondurile europene. Disputa pe Legea integrității și componenta de transparență Grindeanu susține că, la Legea integrității, a existat „o luptă” cu USR, pe motiv că forma propusă ar fi redus atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate). El afirmă că legea a fost retrimisă în comisii și readusă „în limitele cerute de ANI și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, iar în plus ar fi fost reintrodusă transparența privind averile demnitarilor. Tot în acest context, Grindeanu spune că și-a publicat declarația de avere și de interese pe site-ul PSD și îi invită pe „toți decidenții politici” să facă același lucru. Ce rămâne neclar din informația publică Din textul disponibil nu rezultă care sunt exact „cele cinci jaloane” la care se referă Grindeanu și nici mecanismul concret prin care voturile din Camera Deputaților se traduc imediat în „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR (de exemplu, dacă suma este asociată unei cereri de plată sau unui pachet de reforme). Informația este prezentată ca evaluare politică, pe baza declarației sale. [...]
BNS cere control european asupra achizițiilor din SAFE, un program de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei), invocând suspiciuni de nereguli care ar putea afecta utilizarea fondurilor și respectarea regulilor UE, potrivit Economedia . Blocul Național Sindical (BNS) a sesizat Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European, Curtea Europeană de Conturi și Ombudsmanul European în legătură cu achizițiile realizate prin programul Security Action for Europe (SAFE) . Organizația spune că demersul urmărește verificarea respectării legislației europene în procedurile de achiziții și în utilizarea fondurilor alocate. BNS afirmă că reprezintă aproximativ 300.000 de membri și că include lucrători din industria de apărare și aeronautică, precum și din sectoare „direct interesate” de implementarea programului. Sindicaliștii susțin că nu urmăresc blocarea sau întârzierea SAFE, pe care îl consideră „esențial” pentru securitatea României și a UE, ci cer implementarea „cu respectarea strictă a normelor europene”, pentru a evita suspiciuni privind folosirea banilor publici. Ce suspiciuni invocă BNS în procedurile SAFE Sesizarea se bazează, potrivit comunicatului citat, exclusiv pe informații din spațiul public (declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice). Printre aspectele semnalate se numără: întrebări privind nivelul de transparență în aprobarea programelor de înzestrare; posibila utilizare excesivă a negocierii fără publicare prealabilă; consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru programe majore; concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial; creșteri semnificative ale prețurilor pentru anumite elemente de tehnică militară, care ar necesita clarificări privind fundamentarea; suspiciuni privind acordarea unui „ajutor de stat mascat”; necesitatea verificării conformității cu Regulamentul SAFE și legislația UE în achiziții publice. Ce verificări cerute instituțiilor UE ar putea însemna pentru implementare BNS solicită Comisiei Europene (DG GROW, DG DEFIS și DG Competition) și OLAF verificarea conformității planului de investiții transmis de România și a procedurilor de achiziție cu legislația europeană, inclusiv analiza unor posibile elemente de ajutor de stat (este menționat cazul Șantierului Naval Mangalia) și cererea documentațiilor justificative pentru fiecare procedură. În paralel, sindicaliștii cer Parchetului European să verifice transparența și legalitatea procedurilor de achiziție, în măsura în care ar exista fapte ce intră în competența sa și care ar putea afecta interesele financiare ale UE. Curții Europene de Conturi i se solicită includerea implementării SAFE în planurile de audit privind eficiența utilizării fondurilor, iar Ombudsmanului European – evaluarea modului în care instituțiile europene gestionează sesizările legate de acest instrument de finanțare. [...]
Închiderea PNRR la 31 august 2026 obligă România să-și schimbe motorul de creștere, iar economiștii indică energia ca pivot, cu condiția ca statul să lase companiilor resurse pentru reinvestiții , potrivit unei analize din Economica . Miza este una economică și operațională: fără investiții în infrastructura energetică, prețurile ridicate riscă să continue să erodeze industria și să blocheze investițiile în tehnologii intensive energetic, inclusiv inteligența artificială. Implementarea proiectelor, reformelor și investițiilor din PNRR se încheie oficial pe 31 august 2026, iar termenul-limită pentru depunerea cererilor de plată finale către Comisia Europeană este 31 decembrie 2026. Adrian Codîrlașu, președinte CFA România , spune că este posibil ca nu toți banii din PNRR să fie absorbiți, deși programul „ne-a oferit mari oportunități”, și amintește că finanțări europene vor exista și după PNRR. În același timp, Codîrlașu susține că modelul de creștere bazat pe datorie publică și deficite mari „s-a terminat”, ceea ce mută presiunea pe identificarea unui nou motor economic care să poată susține investițiile și competitivitatea, în condițiile unor constrângeri bugetare mai dure. Energia, condiție pentru industrie și investiții în AI Economistul indică energia drept „cel mai la îndemână” nou model de creștere, pe fondul unui diagnostic sever: prețurile la energie din România sunt, în prezent, cele mai mari din Uniunea Europeană, iar producția industrială „scade abrupt” din cauza acestor costuri. În viziunea sa, statul poate câștiga pe termen scurt din prețuri ridicate, însă pe termen mediu și lung efectul ar fi „moartea producției industriale din România”. Codîrlașu leagă direct și dezvoltarea inteligenței artificiale de costul și disponibilitatea energiei. El argumentează că, deși investițiile în AI vin în mare parte din străinătate, infrastructura care susține aceste sisteme depinde de energie, iar la prețurile actuale „nimeni nu va face investiții” în dezvoltarea sistemelor AI. Decizia politică invocată: reinvestirea profiturilor companiilor energetice de stat Concluzia lui Codîrlașu este că soluția de creștere după expirarea PNRR depinde de o decizie politică: statul să nu mai ia „tot profitul” companiilor din energie (majoritar de stat), ci să reinvestească o parte în infrastructura energetică, „de la sisteme de depozitare la cele de transmisie a energiei”. După PNRR, finanțarea europeană continuă, dar ponderea ei ar urma să scadă Analiza mai arată că finanțarea prin fonduri europene va continua prin alte programe (bugetul politicii de coeziune 2021–2027, politica agricolă comună 2023–2027, respectiv noi fonduri pentru apărare și industrializare). Totuși, Radu Crăciun, vicepreședinte al Asociației Administratorilor Independenți, se așteaptă ca dezvoltarea României să se bazeze „din ce în ce mai puțin” pe finanțarea europeană și ca, pe termen mediu, România să treacă de la statutul de beneficiar la cel de contributor net la bugetul UE. În acest context, Crăciun avertizează că România trebuie să regândească finanțarea investițiilor publice, mai ales în condițiile restricțiilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar spre 3% și pentru stoparea creșterii datoriei publice. Pariul alternativ: capital privat și parteneriate public-private pentru infrastructură O direcție indicată este finanțarea infrastructurii cu capital privat, inclusiv prin parteneriate public-private, cu investitori instituționali atrași în proiecte prin fonduri de investiții dedicate. Crăciun dă ca exemple Polonia și țările baltice, pe care le numește „campionii regiunii” la angrenarea fondurilor de infrastructură cu finanțare privată. În România, fondurile de pensii private sunt menționate ca „candidați naturali” pentru finanțarea infrastructurii locale prin astfel de vehicule investiționale, iar un posibil catalizator ar fi dezvoltarea accelerată a Băncii de Investiții și Dezvoltare, a cărei participare ar putea atrage și alți investitori instituționali locali. [...]
Parchetul European investighează o posibilă fraudă de 4 milioane de euro din PNRR , un caz care ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt construite bugetele pentru achiziții publice finanțate din fonduri europene, potrivit Adevărul . Procurorii europeni au făcut marți șapte percheziții într-un dosar ce vizează suspiciuni de fraudă în achiziții publice și abuz în serviciu. Descinderile au avut loc la un spital și la un consiliu județean din regiunea Muntenia, dar și la sedii ale unor societăți comerciale și la domiciliile unor suspecți, pentru ridicarea de probe fizice și electronice. Ancheta privește un proiect finanțat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, care avea ca obiect achiziția de echipamente și materiale medicale destinate reducerii riscului infecțiilor asociate actului medical. Suspiciunea centrală: buget „umflat” prin oferte neautentice Potrivit procurorilor europeni, există indicii că valoarea proiectului ar fi fost majorată artificial prin manipularea valorii estimate a echipamentelor medicale. EPPO susține că aproape 70 de oferte de preț folosite pentru fundamentarea bugetului nu ar fi autentice. „Conform anchetei, există motive întemeiate să se creadă că bugetul proiectului a fost umflat artificial prin manipularea valorii estimate a echipamentelor. Mai exact, s-a stabilit că un număr semnificativ de oferte de preț – aproape 70 – utilizate pentru fundamentarea bugetului proiectului nu sunt autentice.” Valoarea proiectului investigat este de aproximativ 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), fonduri alocate prin PNRR. Cum a ajuns cazul la EPPO și cine a participat la percheziții Parchetul European precizează că dosarul a fost inițial sesizat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) . Ulterior, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a transmis un raport privind suspiciunile de fraudă și a oferit sprijin operațional în cadrul investigației, conform comunicatului Parchetului European . La percheziții au participat, alături de procurorii europeni, structura de sprijin a EPPO din România, Direcția de Operațiuni Speciale a Poliției Române, servicii de investigare a criminalității economice din Cluj și București și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române. EPPO amintește că toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă a instanței. [...]
