Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Demisia prefectei de Timiș mută presiunea anchetei EPPO dinspre instituție spre gestionarea fondurilor UE, după perchezițiile făcute de procurorii europeni într-un dosar de presupusă fraudă, potrivit Euronews.
Cornelia Micloșoi a anunțat că pleacă din funcție deși, conform informațiilor publicate, „nu are nicio calitate în dosar”. Ea a motivat că nu vrea ca ancheta „să devină o problemă a instituției” pe care a condus-o, după ce anchetatorii i-au percheziționat locuința în dimineața zilei de 12 iunie.
Dosarul vizează o posibilă fraudă cu fonduri europene, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 800.000 de euro (aprox. 4 milioane de lei), bani care ar fi trebuit folosiți pentru persoane defavorizate. Investigația este derulată de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi.
Potrivit surselor Euronews România, ancheta a fost deschisă în urma unei sesizări depuse la finalul anului trecut și se referă la un proiect finanțat din fonduri UE, derulat în perioada 2022–2023 de o asociație condusă la acel moment de Cornelia Micloșoi, în prezent prefect al județului Timiș și membru USR.
Urmărirea penală este, deocamdată, „in rem”, adică vizează faptele, nu persoane determinate. În cadrul anchetei au fost făcute percheziții inclusiv la domiciliul prefectei, pentru ridicarea de documente și alte probe.
Cornelia Micloșoi a declarat presei locale că este la dispoziția anchetatorilor și că, deși proiectul a fost derulat de asociația pe care a condus-o, nu a avut rol de manager de proiect. Ancheta este descrisă ca fiind într-o fază incipientă și urmează să stabilească dacă au existat nereguli în gestionarea fondurilor europene.
Recomandate
Ungaria riscă să piardă definitiv finanțări UE dacă nu livrează rapid reforme credibile , în condițiile în care Autoritatea pentru Integritate de la Budapesta cere investigarea dispariției unor fonduri europene de ordinul miliardelor, potrivit Digi24 . Miza este dublă: recuperarea sumelor suspectate a fi fost deturnate și deblocarea unei tranșe mari de bani europeni, condiționată de progrese pe statul de drept și de întărirea controlului asupra cheltuirii fondurilor. Șeful Autorității pentru Integritate, Ferenc Pál Biró, a declarat pentru Politico că „înalți oficiali” din guvernările fostului premier Viktor Orbán ar trebui investigați în legătură cu fonduri UE „dispărute”. Biró susține că „politicieni de rang înalt” ar putea ajunge să fie urmăriți penal pentru implicarea într-o presupusă schemă sistematică de fraudare a contribuabililor europeni în cei 16 ani de guvernare ai lui Orbán, fără a formula însă acuzații concrete la adresa fostului premier sau a cercului său apropiat. Suspiciuni: contracte umflate și licitații „manipulate” Potrivit Autorității pentru Integritate, trei companii ar fi obținut majoritatea contractelor guvernamentale pentru bunuri și servicii, iar valorile ar fi fost „umflate artificial”. Biró afirmă că statul ungar a cheltuit aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) cu aceste trei firme în ultimii patru ani, fără a le numi. Estimarea de risc indicată de Biró pentru supraevaluarea prețurilor este de aproximativ 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei). În același context, el a vorbit despre licitații publice „manipulate” și achiziții de produse de bază la prețuri de câteva ori mai mari decât cele de pe piață. Presiune pe noul guvern: plan până la final de august Cazul apare în momentul în care noul premier, Péter Magyar (învestit în mai, după o victorie electorală obținută cu o lună înainte), încearcă să convingă Bruxellesul că Ungaria poate primi din nou fonduri europene blocate. Magyar a acuzat în repetate rânduri administrația Orbán de corupție. După o întâlnire la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Magyar a spus că au convenit să deblocheze până la 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) din fondurile suspendate pentru Budapesta, pe fondul încălcării obligațiilor din legislația UE. Totuși, guvernul trebuie să prezinte până la sfârșitul lunii august un plan „credibil” privind implementarea reformelor esențiale și utilizarea fondurilor; altfel, riscă pierderea definitivă a finanțării. Biró afirmă că Ungaria a rămas „mult în urmă” la controlul și monitorizarea utilizării fondurilor europene. Ce poate urma: recuperarea banilor și implicarea Parchetului European Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că există „toleranță zero” față de frauda împotriva bugetului UE și că statele membre sunt primele responsabile pentru prevenirea și tratarea neregulilor. Dacă investigatorii și procurorii europeni identifică probleme, Comisia spune că va colabora cu statele membre pentru recuperarea fondurilor utilizate necorespunzător de la beneficiari. Biró a mai spus că guvernul Magyar nu a contactat încă Autoritatea pentru Integritate pentru a stabili o formulă de cooperare, dar instituția se declară pregătită să transmită informațiile pe care le deține către autoritățile competente. În paralel, Magyar a anunțat că Ungaria va adera la Parchetul European (EPPO), care are competența de a investiga și urmări penal infracțiunile ce afectează bugetul UE, inclusiv fraude și corupție. [...]
O anchetă anticorupție care vizează circa 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) din contracte publice ridică din nou miza deblocării fondurilor UE pentru Ungaria , într-un moment în care Budapesta încearcă să recâștige încrederea Bruxelles-ului, potrivit Mediafax . Autoritatea pentru Integritate din Ungaria (HIA) cere investigarea unor oficiali din cercul apropiat al fostului premier Viktor Orbán, după ce a estimat că o parte semnificativă din sumele din achiziții ar putea fi legată de supraevaluarea artificială a prețurilor. Investigația vizează contracte guvernamentale de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) atribuite în ultimii patru ani, în special în sectorul comunicațiilor. HIA – instituție creată în 2022, la presiunea Bruxelles-ului, pentru a supraveghea utilizarea fondurilor europene – susține că aproape o treime din aceste sume ar putea reprezenta costuri „umflate” artificial, cu risc ridicat de corupție. „Am constatat că, raportate la prețurile și condițiile normale de piață, aproximativ o treime din sumele care au trecut prin aceste canale reprezintă ceea ce considerăm a fi supraevaluări și, prin urmare, prezintă un risc ridicat de corupție”, a declarat Ferenc Pál Biró, președintele HIA, citat de The Independent. Biró a mai spus că respectivele contracte au fost atribuite prin organisme centralizate de achiziții aflate în subordinea ministerelor și a precizat că instituția nu formulează, deocamdată, acuzații directe. Cine este în centrul verificărilor Anchetatorii analizează în special activitatea grupului de companii Lounge, asociat omului de afaceri Gyula Balasy , care ar fi câștigat în ultimii ani majoritatea licitațiilor guvernamentale din domeniul comunicării. Potrivit Centrului de Cercetare a Corupției din Budapesta (CRCB), companiile lui Balasy au trecut de la zero contracte publice la aproximativ 150 de contracte anual între 2012 și 2025, în perioada guvernării Orbán. Firmele au fost implicate inclusiv în campanii anti-imigrație și anti-Ucraina derulate în acea perioadă. Balasy a anunțat la începutul lunii mai că este dispus să cedeze statului ungar companiile sale de comunicare și media, susținând că toate procedurile de achiziție au fost „complet transparente”. De ce contează pentru fondurile europene Cazul reaprinde discuția despre modul în care au fost distribuite contractele publice în Ungaria și despre îmbogățirea rapidă a unor persoane apropiate fostului premier. În material sunt menționați Lőrinc Mészáros (prieten din copilărie al lui Orbán), cu o avere estimată la aproximativ 5 miliarde de dolari (aprox. 23,5 miliarde lei), și István Tiborcz, ginerele fostului premier, cu o avere estimată la 245 de milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei). În plus, Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană în clasamentul anual al Transparency International privind percepția asupra corupției în sectorul public și ocupă locul 84 la nivel mondial, conform informațiilor citate. Ce urmează Noul premier ungar, Peter Magyar, liderul partidului de centru-dreapta Tisza, a promis revizuirea contractelor publice, combaterea corupției și recuperarea activelor despre care susține că au fost deturnate. El a purtat deja discuții la Bruxelles pentru deblocarea miliardelor de euro din fondurile europene suspendate de UE din cauza problemelor legate de statul de drept și corupție, în timp ce șeful HIA spune că reformarea instituțiilor este dificilă, dar realizabilă dacă autoritățile „lucrează împreună pentru același obiectiv”. [...]
Aeroportul Internațional din Timișoara va construi un parc fotovoltaic de 34,98 milioane lei (fără TVA), finanțat din fonduri europene , după atribuirea contractului sub bugetul estimat, potrivit Profit . Proiectul are relevanță economică prin diferența față de valoarea estimată și prin calendarul de execuție, care fixează rapid intrarea investiției în faza operațională. Contractul a fost atribuit pentru 34,98 milioane de lei (fără TVA), în condițiile unui buget estimat la 43,67 milioane de lei (fără TVA). Diferența dintre estimare și valoarea contractată este de 8,69 milioane de lei (fără TVA), ceea ce indică o adjudecare semnificativ sub pragul inițial de cost. Cine a participat la procedură La procedura de atribuire au participat două asocieri de firme, conform documentului citat de publicație: CAS Office Arhitect (lider), Filkab Solar și Morningstar Consulting; Corner Deposit (lider), Solar Eco Systems, Emsens Prod și Ecoinstal Urban. Parametrii proiectului și termenul de execuție Parcul fotovoltaic va fi amplasat pe un teren situat la sud de aeroport și va ocupa o suprafață de zece hectare. Lucrările ar urma să se încheie în 12 luni de la data atribuirii contractului, conform informațiilor din sursă. [...]
Fermierii și procesatorii alimentari pot accesa finanțare 100% nerambursabilă pentru fotovoltaice , într-o sesiune AFIR cu buget majorat la 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), cu depunere online între 15 iunie și 14 august 2026, potrivit HotNews . Schema vizează achiziția și instalarea de panouri fotovoltaice, cu sau fără baterii de stocare, pentru autoconsum în sectorul agricol și industria alimentară, în cadrul unei noi sesiuni de fonduri europene. Calendar și unde se depun proiectele Cererile de finanțare se depun online, pe site-ul AFIR (afir.ro), în perioada 15 iunie – 14 august 2026 . AFIR a publicat pe 9 iunie 2026 Ghidul consolidat al Schemei de energie 2026 , disponibil aici: Ghidul consolidat al Schemei de energie 2026 . Cum se împarte bugetul de 265 milioane euro Alocarea totală este de 265 milioane euro , împărțită în funcție de puterea instalată: 145 milioane euro pentru capacități instalate ≤ 1 MW 120 milioane euro pentru capacități instalate > 1 MW Plafoane de finanțare pe proiect Pentru fiecare proiect, finanțarea este 100% nerambursabilă , în limita următoarelor plafoane: 650.000 euro/MW pentru capacități instalate ≤ 1 MW (aprox. 3,27 milioane lei/MW) 550.000 euro/MW pentru capacități instalate > 1 MW (aprox. 2,77 milioane lei/MW) Ce se schimbă față de apelurile anterioare Pentru apelul din 2026 a fost eliminată componenta eoliană. AFIR motivează decizia prin „scăderea interesului solicitanților” pentru această tehnologie în sectorul agroindustrial, astfel că finanțarea rămâne concentrată pe fotovoltaice și, opțional, pe stocare. În context, HotNews notează că informații despre ediția 2026 a schemei au fost publicate anterior de StartupCafe (fără ca acest lucru să schimbe calendarul și regulile din ghidul AFIR). Linkuri: StartupCafe și StartupCafe . [...]
Modernizarea energetică a sediului APIA Hunedoara, finanțată parțial prin PNRR, aduce o investiție de 4,31 milioane lei în infrastructura administrativă care deservește fermierii , într-un proiect prezentat de Agrointel ca exemplu de utilizare a fondurilor europene pentru creșterea eficienței și a calității serviciilor publice. Investiția vizează renovarea energetică a sediului Centrului Județean APIA Hunedoara și a fost inaugurată în prezența directorului general al APIA, Adrian Pintea . Valoarea totală a proiectului este de 4.311.447,10 lei , din care 2.196.754,86 lei reprezintă finanțare nerambursabilă prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ce se schimbă operațional la nivelul centrului județean Potrivit declarațiilor lui Adrian Pintea, lucrările au urmărit mai mult decât reabilitarea clădirii, cu efecte directe asupra funcționării instituției: creșterea performanței energetice a clădirii; modernizarea infrastructurii; îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru angajați, cu impact asupra activității în sprijinul fermierilor. „Acest proiect nu a însemnat doar reabilitarea unei clădiri, ci transformarea ei într-un spațiu modern, eficient energetic și adaptat cerințelor actuale ale unei instituții publice”, a declarat directorul general al APIA. Context: un program PNRR pentru mai multe centre APIA Centrul Județean Hunedoara este unul dintre cinci centre județene incluse în programul național de reabilitare energetică derulat prin PNRR, alături de Bihor, Mureș, Gorj și Harghita . Conform aceleiași surse, proiectele au fost „pregătite și contractate” în 2022, în perioada mandatului lui Adrian Pintea, cu obiectivul de a moderniza infrastructura APIA și de a crește eficiența energetică la nivel național. La inaugurare au participat și reprezentanți ai administrației locale și județene, între care primarul municipiului Deva, Lucian Ioan Rus, prefectul județului Hunedoara, Lőrincz Széll, și senatorul Călin Marian. De ce contează: eficiență energetică și servicii publice mai stabile Din perspectiva utilizării fondurilor europene, proiectul indică o direcție de investiții în „back-office”-ul administrației care gestionează plăți și relația cu beneficiarii din agricultură. Mesajul conducerii APIA este că modernizarea clădirii ar trebui să se traducă în condiții mai bune de lucru și, implicit, într-o capacitate mai bună de a răspunde nevoilor fermierilor care depind de serviciile agenției. [...]
Întârzierile de pe șantierul de termoficare de pe Calea Văcărești pot pune în pericol fondurile europene ale proiectului , după ce primarul general Ciprian Ciucu a reclamat o mobilizare redusă a constructorului în urma unei vizite neanunțate, potrivit Adevărul . Ciucu spune că, la unul dintre punctele de lucru, a găsit doar trei muncitori și că lucrările ar fi ajuns la circa 30%, deși proiectul „ar fi trebuit să fie gata până în acest moment”. Edilul a acuzat compania Energomontaj că nu s-a mobilizat suficient, deși Primăria Capitalei ar fi transmis notificări. Miza: finanțarea europeană, sub presiunea întârzierilor Primarul a avertizat că întârzierile ar putea afecta finanțarea europeană a proiectului. „Avem finanțări europene și riscăm să pierdem bani dacă lucrările nu sunt gata la timp”, a afirmat edilul. Ulterior, Ciucu a mers și într-un alt punct de lucru indicat de reprezentanții constructorului și a susținut că și acolo mobilizarea era redusă, contestând numărul de muncitori invocat de constructor. Datele proiectului: 1,76 miliarde lei, din care 1,3 miliarde lei fonduri nerambursabile Conform datelor prezentate de Primăria Capitalei, proiectul de modernizare a rețelei de termoficare vizează 106 kilometri de rețea (212 kilometri de conducte) și are o finanțare totală de 1,76 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde de lei sunt fonduri europene nerambursabile. Primele lucrări au început în iunie 2023. Până acum ar fi fost finalizați 56 de kilometri de rețea, iar pe alți 40 de kilometri se lucrează în prezent. Proiectul este împărțit în cinci loturi. Cel mai întârziat lot și ce urmează Ciucu a precizat că lotul verificat are 24 de kilometri și este cel mai întârziat dintre toate. Potrivit acestuia, lucrările ar fi început în urmă cu trei ani și au ajuns la un stadiu de aproximativ 30%. Primarul a anunțat că va convoca din nou constructorul și firmele asociate, pentru a cere accelerarea lucrărilor. [...]
