Știri
Știri din categoria Fonduri europene
O anchetă anticorupție care vizează circa 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) din contracte publice ridică din nou miza deblocării fondurilor UE pentru Ungaria, într-un moment în care Budapesta încearcă să recâștige încrederea Bruxelles-ului, potrivit Mediafax. Autoritatea pentru Integritate din Ungaria (HIA) cere investigarea unor oficiali din cercul apropiat al fostului premier Viktor Orbán, după ce a estimat că o parte semnificativă din sumele din achiziții ar putea fi legată de supraevaluarea artificială a prețurilor.
Investigația vizează contracte guvernamentale de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) atribuite în ultimii patru ani, în special în sectorul comunicațiilor. HIA – instituție creată în 2022, la presiunea Bruxelles-ului, pentru a supraveghea utilizarea fondurilor europene – susține că aproape o treime din aceste sume ar putea reprezenta costuri „umflate” artificial, cu risc ridicat de corupție.
„Am constatat că, raportate la prețurile și condițiile normale de piață, aproximativ o treime din sumele care au trecut prin aceste canale reprezintă ceea ce considerăm a fi supraevaluări și, prin urmare, prezintă un risc ridicat de corupție”, a declarat Ferenc Pál Biró, președintele HIA, citat de The Independent.
Biró a mai spus că respectivele contracte au fost atribuite prin organisme centralizate de achiziții aflate în subordinea ministerelor și a precizat că instituția nu formulează, deocamdată, acuzații directe.
Anchetatorii analizează în special activitatea grupului de companii Lounge, asociat omului de afaceri Gyula Balasy, care ar fi câștigat în ultimii ani majoritatea licitațiilor guvernamentale din domeniul comunicării.
Potrivit Centrului de Cercetare a Corupției din Budapesta (CRCB), companiile lui Balasy au trecut de la zero contracte publice la aproximativ 150 de contracte anual între 2012 și 2025, în perioada guvernării Orbán. Firmele au fost implicate inclusiv în campanii anti-imigrație și anti-Ucraina derulate în acea perioadă.
Balasy a anunțat la începutul lunii mai că este dispus să cedeze statului ungar companiile sale de comunicare și media, susținând că toate procedurile de achiziție au fost „complet transparente”.
Cazul reaprinde discuția despre modul în care au fost distribuite contractele publice în Ungaria și despre îmbogățirea rapidă a unor persoane apropiate fostului premier. În material sunt menționați Lőrinc Mészáros (prieten din copilărie al lui Orbán), cu o avere estimată la aproximativ 5 miliarde de dolari (aprox. 23,5 miliarde lei), și István Tiborcz, ginerele fostului premier, cu o avere estimată la 245 de milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei).
În plus, Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană în clasamentul anual al Transparency International privind percepția asupra corupției în sectorul public și ocupă locul 84 la nivel mondial, conform informațiilor citate.
Noul premier ungar, Peter Magyar, liderul partidului de centru-dreapta Tisza, a promis revizuirea contractelor publice, combaterea corupției și recuperarea activelor despre care susține că au fost deturnate. El a purtat deja discuții la Bruxelles pentru deblocarea miliardelor de euro din fondurile europene suspendate de UE din cauza problemelor legate de statul de drept și corupție, în timp ce șeful HIA spune că reformarea instituțiilor este dificilă, dar realizabilă dacă autoritățile „lucrează împreună pentru același obiectiv”.
Recomandate
Ungaria a depus la Comisia Europeană versiunea revizuită a PNRR, pas necesar pentru accesarea celor 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 mld. lei) încă blocate, dar acordul politic care ar trebui să ducă la deblocare a declanșat cereri de transparență la Bruxelles , potrivit Digi24 . Miza este una de calendar și condiționalitate: din total, 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) provin din Mecanismul european de Redresare și Reziliență creat după pandemie, iar aceste fonduri „expiră” dacă nu sunt utilizate până la sfârșitul lunii august, notează materialul, care citează Euronews . Ce știe Comisia și ce nu e public Comisia Europeană a confirmat, prin purtătorul de cuvânt Balázs Ujvári, că Ungaria a transmis oficial planul actualizat. În același timp, conținutul planului revizuit nu a fost făcut public. Premierul Péter Magyar a spus anterior că documentul ar include proiecte de infrastructură energetică, reconstrucția căilor ferate și programe pentru locuințe. Pe partea de condiții, Ungaria trebuie să îndeplinească un set complex de cerințe înainte de a putea accesa banii, inclusiv 27 de etape legate de statul de drept și măsuri anticorupție. Tot Ujvári a indicat că planul conține reforme „într-o gamă largă de domenii”, inclusiv pentru combaterea corupției și remedierea problemelor privind statul de drept, plus investiții pentru energie, locuințe, transporturi și întreprinderi mici și mijlocii. Pachet legislativ anticorupție, pe procedură accelerată În paralel cu trimiterea PNRR-ului revizuit, guvernul ungar a transmis Parlamentului un pachet de proiecte legislative și amendamente pentru a îndeplini condițiile UE în domeniul anticorupției și al statului de drept. Printre măsurile menționate în articol: modificări privind administrarea fundațiilor de interes public; extinderea mandatului Autorității pentru Integritate (organism anticorupție); pedepse cu închisoarea pentru funcționarii publici care încalcă regulile privind declarațiile de avere. Parlamentul este așteptat să voteze legislația printr-o procedură accelerată. De ce cere Parlamentul European transparență Controversa de la Bruxelles este legată de acordul încheiat „în urmă cu două săptămâni” între Péter Magyar și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru deblocarea celor 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 mld. lei). Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a invitat mai mulți comisari europeni la o audiere programată pentru 14 iulie, dedicată deblocării fondurilor înghețate. Eurodeputatul german Daniel Freund (Verzii) a criticat lipsa detaliilor concrete după întâlnirea von der Leyen–Magyar și a cerut clarificări privind angajamentele asumate de Ungaria și dacă Executivul european și-a modificat criteriile pentru deblocarea banilor. Până acum, Comisia Europeană nu a publicat un document oficial care să detalieze acordul privind eliberarea fondurilor europene înghețate. Ce urmează Planul revizuit ar urma să fie aprobat de Consiliul UE în luna iulie. În practică, accesarea banilor depinde de îndeplinirea condițiilor asumate, iar presiunea de timp este amplificată de termenul de la finalul lunii august pentru fondurile din mecanismul post-pandemie, conform informațiilor din articol. [...]
Ungaria riscă să piardă definitiv finanțări UE dacă nu livrează rapid reforme credibile , în condițiile în care Autoritatea pentru Integritate de la Budapesta cere investigarea dispariției unor fonduri europene de ordinul miliardelor, potrivit Digi24 . Miza este dublă: recuperarea sumelor suspectate a fi fost deturnate și deblocarea unei tranșe mari de bani europeni, condiționată de progrese pe statul de drept și de întărirea controlului asupra cheltuirii fondurilor. Șeful Autorității pentru Integritate, Ferenc Pál Biró, a declarat pentru Politico că „înalți oficiali” din guvernările fostului premier Viktor Orbán ar trebui investigați în legătură cu fonduri UE „dispărute”. Biró susține că „politicieni de rang înalt” ar putea ajunge să fie urmăriți penal pentru implicarea într-o presupusă schemă sistematică de fraudare a contribuabililor europeni în cei 16 ani de guvernare ai lui Orbán, fără a formula însă acuzații concrete la adresa fostului premier sau a cercului său apropiat. Suspiciuni: contracte umflate și licitații „manipulate” Potrivit Autorității pentru Integritate, trei companii ar fi obținut majoritatea contractelor guvernamentale pentru bunuri și servicii, iar valorile ar fi fost „umflate artificial”. Biró afirmă că statul ungar a cheltuit aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) cu aceste trei firme în ultimii patru ani, fără a le numi. Estimarea de risc indicată de Biró pentru supraevaluarea prețurilor este de aproximativ 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei). În același context, el a vorbit despre licitații publice „manipulate” și achiziții de produse de bază la prețuri de câteva ori mai mari decât cele de pe piață. Presiune pe noul guvern: plan până la final de august Cazul apare în momentul în care noul premier, Péter Magyar (învestit în mai, după o victorie electorală obținută cu o lună înainte), încearcă să convingă Bruxellesul că Ungaria poate primi din nou fonduri europene blocate. Magyar a acuzat în repetate rânduri administrația Orbán de corupție. După o întâlnire la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Magyar a spus că au convenit să deblocheze până la 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) din fondurile suspendate pentru Budapesta, pe fondul încălcării obligațiilor din legislația UE. Totuși, guvernul trebuie să prezinte până la sfârșitul lunii august un plan „credibil” privind implementarea reformelor esențiale și utilizarea fondurilor; altfel, riscă pierderea definitivă a finanțării. Biró afirmă că Ungaria a rămas „mult în urmă” la controlul și monitorizarea utilizării fondurilor europene. Ce poate urma: recuperarea banilor și implicarea Parchetului European Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că există „toleranță zero” față de frauda împotriva bugetului UE și că statele membre sunt primele responsabile pentru prevenirea și tratarea neregulilor. Dacă investigatorii și procurorii europeni identifică probleme, Comisia spune că va colabora cu statele membre pentru recuperarea fondurilor utilizate necorespunzător de la beneficiari. Biró a mai spus că guvernul Magyar nu a contactat încă Autoritatea pentru Integritate pentru a stabili o formulă de cooperare, dar instituția se declară pregătită să transmită informațiile pe care le deține către autoritățile competente. În paralel, Magyar a anunțat că Ungaria va adera la Parchetul European (EPPO), care are competența de a investiga și urmări penal infracțiunile ce afectează bugetul UE, inclusiv fraude și corupție. [...]
Noul guvern de la Budapesta vrea să recupereze 160 de miliarde de euro (aprox. 800 miliarde lei) din fonduri publice despre care susține că au fost alocate incorect în perioada Viktor Orbán, iar Autoritatea pentru Integritate mizează pe un model bazat pe inteligență artificială pentru a urmări fluxurile de bani, inclusiv peste graniță, potrivit HotNews . Autoritatea anticorupție din Ungaria a dezvoltat un sistem care folosește AI și „învățarea automată” (metode prin care software-ul identifică tipare în date) pentru a monitoriza în timp real tranzacțiile economice din țară, a declarat Ferenc Biró, șeful instituției, într-un interviu pentru Financial Times. Ținta politică este recuperarea rapidă a banilor care ar fi ajuns la oameni de afaceri apropiați fostului premier. Miza economică: bani publici „dispăruți” și presiune pe buget Biró a afirmat, într-un interviu acordat emisiunii „Egyenes beszéd” și citat de publicația maghiară Telex, că ultimii 16 ani de guvernare Orbán i-ar fi costat pe contribuabili aproximativ 160 de miliarde de euro. El a precizat însă că suma este o „estimare profesională” bazată pe experiența sa și că „nu poate fi auditată”. În același context, Biró a susținut că ponderea cheltuielilor bugetare care „s-au scurs pe canale de corupție” ar fi crescut de la 5% în 2010 la 20% în 2025, adăugând că pentru această evoluție ar fi fost necesară și „voință politică”. În discuția cu Financial Times, Biró a spus: „Țara are mare nevoie de fondurile care au fost furate, iar o mare parte din acești bani se află deja în străinătate.” Context de reglementare: condiții UE, Parchetul European și fonduri deblocate Biró a fost numit în 2022 pentru a înființa Autoritatea pentru Integritate, ca parte a condițiilor impuse de UE pentru creșterea transparenței, în vederea recâștigării accesului la fonduri europene înghețate. El a acuzat guvernul Orbán că a refuzat să coopereze cu instituția, limitându-i eficacitatea, și a susținut că împotriva sa ar fi fost deschisă o anchetă ca formă de presiune; partidul Fidesz a respins acuzația. Separat, site-ul maghiar HVG a relatat că Biró a declarat anterior că doi miniștri din guvernul anterior – ministrul Justiției, Bence Tuzson, și ministrul Afacerilor Europene, János Bóka – i-ar fi cerut să oprească anumite investigații. Cei doi au negat că acesta ar fi fost subiectul întâlnirii, deși Tuzson a admis că a existat o discuție în trei, potrivit HVG. Pe agenda noului premier Péter Magyar (Tisza) intră extinderea atribuțiilor Autorității pentru Integritate și înființarea unei agenții separate de recuperare a activelor, pentru accelerarea recuperării fondurilor. Guvernul ar urma să prezinte în această săptămână un proiect de lege amplu anticorupție, iar Budapesta ar urma să adere la Parchetul European, ceea ce ar permite procurorilor UE să investigheze cazuri de fraudă și corupție cu fonduri europene în Ungaria. Cine a câștigat din licitațiile publice, potrivit unei analize Financial Times O analiză publicată de Financial Times înainte de alegeri a indicat că 14% din fondurile alocate prin licitații de stat sub guvernarea Orbán au ajuns la 42 de companii deținute de 13 asociați, care câștigaseră doar 1% dintre contracte între 2005 și alegerea lui Orbán în 2010. În total, aceștia ar fi obținut peste 28 de miliarde de euro (aprox. 140 miliarde lei) din 2010 până la finalul lui 2025, fie singuri, fie în consorții – o medie de 1,8 miliarde de euro pe an (aprox. 9 miliarde lei). Fonduri europene: până la 16,4 miliarde de euro anunțate pentru deblocare La sfârșitul lunii trecute, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit cu Magyar și a anunțat deblocarea a până la 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) pentru Ungaria: 10 miliarde de euro din Next Generation EU, 4,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune, plus încă 2,2 miliarde de euro pe măsură ce sunt implementate reformele necesare. În același timp, noul guvern a moștenit un deficit bugetar în creștere, care, potrivit Comisiei Europene, ar putea ajunge la 6,2% din PIB în 2026. În conferința de presă, Péter Magyar a spus că obiectivul este repatrierea banilor pentru reconstrucție, relansarea economiei și consolidarea competitivității, inclusiv pentru IMM-uri. [...]
Fermierii și procesatorii care vor finanțare AFIR 100% pentru energie solară au de trecut, înainte de orice, printr-un filtru de eligibilitate bazat pe acte , iar cele mai frecvente blocaje pot apărea din neconcordanțe între certificatul constatator, situația juridică a terenului și locul investiției, potrivit AGRO TV . Sesiunea pentru investiții în producerea energiei electrice pentru autoconsum este deschisă între 15 iunie și 14 august 2026. Finanțarea vizează capacități noi de producere a energiei din surse solare, atât pentru ferme, cât și pentru unități de procesare, iar cererile se depun online, pe site-ul AFIR, pe toată durata sesiunii. Documentele care pot decide eligibilitatea Consultantul Marian Dumitrache spune că pregătirea proiectului ar trebui să înceapă cu verificarea documentelor „de bază”, nu cu completarea cererii. În prim-plan sunt două acte: certificatul constatator emis de Registrul Comerțului; extrasul de carte funciară . „Sunt două documente importante pe care ar trebui să le consulte. Este vorba despre certificatul constatator emis de Registrul Comerțului și de extrasul de carte funciară.” Ce se verifică în certificatul constatator Certificatul constatator este relevant pentru că indică activitățile eligibile înscrise în actul constitutiv, punctele de lucru ale solicitantului și locurile unde sunt înregistrate consumurile de energie. În practică, solicitantul trebuie să se asigure că are activitățile și codurile CAEN necesare și că punctele de lucru sunt înregistrate corect înainte de depunerea proiectului. „Este o ocazie bună să începem de aici pregătirea proiectului, prin înregistrarea punctelor de lucru, înregistrarea activităților și codurilor CAEN noi.” Extrasul de carte funciară și riscurile legate de teren Extrasul de carte funciară arată statutul juridic al terenului pe care se face investiția: drept de proprietate sau de folosință, eventuale înscrisuri, inclusiv situații în care terenul este gajat la bancă. Un element operațional important menționat de consultant este localizarea terenului: față de edițiile precedente, AFIR ar permite acum realizarea investiției și în situații în care există o adresă emisă de primărie, care certifică faptul că actele sunt în regulă. Dacă terenul este în proprietatea solicitantului, procedura este mai simplă. Dacă investiția se face pe un teren folosit prin drept de folosință, superficie sau comodat, recomandarea este ca documentele să fie „solide” juridic. „Aș recomanda, pentru siguranță, un contract pe 8 ani care să fie încheiat în formă autentică, la notariat, înscris în cartea funciară și obținut acordul proprietarului pentru realizarea investiției.” Bugetul sesiunii și plafoanele de sprijin Alocarea totală a sesiunii este de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei) , din care: 145 milioane euro (aprox. 728 milioane lei) pentru capacități instalate ≤ 1 MW ; 120 milioane euro (aprox. 602 milioane lei) pentru capacități instalate > 1 MW . Ajutorul de stat este 100% nerambursabil , în limita a 650.000 euro/MW (aprox. 3,27 milioane lei/MW) pentru capacități ≤ 1 MW și de până la 550.000 euro/MW (aprox. 2,76 milioane lei/MW) pentru capacități > 1 MW . Sprijinul este acordat prin Fondul pentru Modernizare , gestionat de Ministerul Energiei, iar administratorul schemei este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AFIR. [...]
Demisia prefectei de Timiș mută presiunea anchetei EPPO dinspre instituție spre gestionarea fondurilor UE , după perchezițiile făcute de procurorii europeni într-un dosar de presupusă fraudă, potrivit Euronews . Cornelia Micloșoi a anunțat că pleacă din funcție deși, conform informațiilor publicate, „nu are nicio calitate în dosar”. Ea a motivat că nu vrea ca ancheta „să devină o problemă a instituției” pe care a condus-o, după ce anchetatorii i-au percheziționat locuința în dimineața zilei de 12 iunie. Ce investighează procurorii europeni și de ce contează Dosarul vizează o posibilă fraudă cu fonduri europene, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 800.000 de euro (aprox. 4 milioane de lei), bani care ar fi trebuit folosiți pentru persoane defavorizate. Investigația este derulată de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi . Potrivit surselor Euronews România, ancheta a fost deschisă în urma unei sesizări depuse la finalul anului trecut și se referă la un proiect finanțat din fonduri UE, derulat în perioada 2022–2023 de o asociație condusă la acel moment de Cornelia Micloșoi, în prezent prefect al județului Timiș și membru USR. Stadiul dosarului și ce urmează Urmărirea penală este, deocamdată, „in rem”, adică vizează faptele, nu persoane determinate. În cadrul anchetei au fost făcute percheziții inclusiv la domiciliul prefectei, pentru ridicarea de documente și alte probe. Cornelia Micloșoi a declarat presei locale că este la dispoziția anchetatorilor și că, deși proiectul a fost derulat de asociația pe care a condus-o, nu a avut rol de manager de proiect. Ancheta este descrisă ca fiind într-o fază incipientă și urmează să stabilească dacă au existat nereguli în gestionarea fondurilor europene. [...]
Aeroportul Internațional din Timișoara va construi un parc fotovoltaic de 34,98 milioane lei (fără TVA), finanțat din fonduri europene , după atribuirea contractului sub bugetul estimat, potrivit Profit . Proiectul are relevanță economică prin diferența față de valoarea estimată și prin calendarul de execuție, care fixează rapid intrarea investiției în faza operațională. Contractul a fost atribuit pentru 34,98 milioane de lei (fără TVA), în condițiile unui buget estimat la 43,67 milioane de lei (fără TVA). Diferența dintre estimare și valoarea contractată este de 8,69 milioane de lei (fără TVA), ceea ce indică o adjudecare semnificativ sub pragul inițial de cost. Cine a participat la procedură La procedura de atribuire au participat două asocieri de firme, conform documentului citat de publicație: CAS Office Arhitect (lider), Filkab Solar și Morningstar Consulting; Corner Deposit (lider), Solar Eco Systems, Emsens Prod și Ecoinstal Urban. Parametrii proiectului și termenul de execuție Parcul fotovoltaic va fi amplasat pe un teren situat la sud de aeroport și va ocupa o suprafață de zece hectare. Lucrările ar urma să se încheie în 12 luni de la data atribuirii contractului, conform informațiilor din sursă. [...]
