Știri
Știri din categoria Fonduri europene
AFIR a publicat versiunea actualizată a ghidului de implementare pentru intervenția DR-36F, care stabilește regulile de decontare integrală a costurilor de funcționare ale GAL, după încheierea consultării publice, potrivit AgroInfo. Documentul este relevant operațional pentru Grupurile de Acțiune Locală (GAL), deoarece condiționează eligibilitatea cheltuielilor de pași administrativi concreți și introduce plafoane procentuale în raport cu bugetele strategiilor locale.
Ghidul vizează componenta „Sprijin pentru gestionarea, monitorizarea și evaluarea strategiei de dezvoltare locală, precum și animarea acesteia, inclusiv facilitarea schimburilor între părțile interesate” (DR-36F) și a fost publicat pe site-ul AFIR după finalizarea consultării publice derulate în perioada 20 februarie – 3 martie 2026.
Sprijinul financiar este destinat acoperirii costurilor de funcționare și activităților de „animare” (activități de mobilizare și implicare a actorilor locali) ale GAL-urilor selectate și autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027.
Cheltuielile de funcționare și cele de animare devin eligibile doar după:
Rata sprijinului public este de 100% nerambursabilă, conform informațiilor din articol.
În același timp, ghidul menționează limitele prevăzute în Planul Strategic PAC 2023–2027:
Ghidul și manualul de implementare pentru intervenția DR-36F sunt disponibile pe site-ul AFIR, la adresa indicată în material: https://www.afir.ro/domenii-de-interventie/detalii-si-anexe-dr-36f/.
Recomandate
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc deschide un apel de finanțare de 5 milioane de euro (aprox. 25,4 milioane lei) pentru proiecte de prevenție și tratament al adicției de jocuri de noroc , într-un demers care instituționalizează pentru prima dată acest tip de granturi la nivelul ONJN și creează cadrul pentru finanțări similare în anii următori, potrivit G4Media . Apelul este lansat în cadrul Programului Național de Interes Public „Conștient și Liber”, iar finanțările sunt nerambursabile. Depunerea dosarelor este programată între 20 aprilie și 11 mai 2026, iar rezultatele finale ar urma să fie publicate pe 28 iulie, după etapele de evaluare și soluționare a contestațiilor. De ce contează: bani dedicați și reguli pentru finanțări recurente Miza principală este operațională și de reglementare: ONJN spune că aceasta este „prima finanțare din istoria” instituției pentru astfel de programe și că, odată cu apelul, a fost construit cadrul normativ necesar și pentru finanțările din anii următori. În comunicatul citat de Agerpres , președintele ONJN, Vlad-Cristian Soare, enumeră pașii care au făcut posibil programul, inclusiv modificarea legii, reforma serviciului intern de joc responsabil, adoptarea metodologiei și a ghidului solicitantului, consultări publice și realizarea unei platforme de depunere a proiectelor. „Asigurăm, astfel, prima finanțare din istoria ONJN pentru acest tip de programe și, în același timp, a fost creat cadrul normativ necesar și pentru finanțările din anii următori.” Cum se împarte bugetul și cine poate aplica Bugetul total este de 25,41 milioane lei (echivalentul a 5 milioane euro), finanțat din veniturile proprii ale activității organizate pe lângă ONJN, alocate pentru promovarea principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social. Alocările menționate în ghid includ: aprox. 6,1 milioane lei (1,2 milioane euro) pentru proiecte de infrastructură (înființare, extindere sau dotare centre de tratament pentru dependența de jocuri de noroc). Eligibile sunt exclusiv autoritățile publice , singure sau în parteneriat cu alte entități. 18,29 milioane lei (3,6 milioane euro) pentru alte domenii de intervenție: prevenire și educație, protecția minorilor, tratament și consiliere, cercetare, digitalizare și promovarea jocului responsabil. 1,02 milioane lei (200.000 euro) pentru o linie dedicată studiilor, cercetărilor, analizelor și evaluărilor de impact privind jocurile de noroc și efectele sociale asociate, pentru fundamentarea politicilor publice. Calendar: contracte la final de iulie, proiecte din august După verificarea eligibilității (11–15 mai) și publicarea rezultatelor selecției (15 mai), urmează o etapă de contestații (18–20 mai) și soluționarea lor (21–26 mai). Evaluarea de către evaluatori independenți este programată între 27 mai și 25 iunie, iar rezultatele preliminare ar urma să fie publicate pe 8 iulie. Semnarea contractelor de finanțare este programată între 29 și 31 iulie , iar demararea proiectelor este estimată din 3 august . Durata maximă de implementare este de patru luni , în intervalul august – decembrie 2026 . [...]
Retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan crește riscul de blocare a reformelor și de pierdere a unor fonduri europene de peste 20 mld. euro , într-un moment-limită pentru două mecanisme de finanțare cu termene apropiate, potrivit unei analize publicate de G4Media . Analiza notează că, deși România a mai traversat crize politice în ultimii ani, actuala situație este „probabil cea mai prost sincronizată”, pentru că se suprapune peste finalul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și peste etapa de angajare a unor fonduri prin mecanisme europene de securitate, inclusiv SAFE . De ce contează acum: termene-limită apropiate Miza este amplificată de calendarul strâns indicat în analiză: PNRR : termen-limită de implementare 31 august 2026 ; SAFE : termen-limită 31 mai 2026 . Ambele, arată materialul, depind de stabilitate guvernamentală și de capacitate administrativă , iar acestea sunt tocmai elementele afectate de conflictul politic. Riscul economic: reforme blocate, bani pierduți Potrivit analizei, consecința directă a crizei politice este riscul de blocare a reformelor , cu impact asupra accesării fondurilor europene. În acest context, România ar putea pierde sume care depășesc 20 de miliarde de euro , asociate PNRR și SAFE. Materialul precizează că decizia PSD de a-și retrage sprijinul pentru premier vine „într-un moment critic pentru finanțele României”, ceea ce ridică miza dincolo de o dispută politică internă, către efecte potențiale asupra finanțării externe și a capacității statului de a livra jaloane și proiecte în termenele asumate. [...]
Președintele Nicușor Dan cere ca implementarea PNRR să continue indiferent de criza politică , avertizând că România riscă să piardă bani europeni dacă administrația încetinește în perioada de instabilitate, potrivit HotNews . Șeful statului l-a chemat luni la Palatul Cotroceni pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pentru o discuție despre implementarea proiectelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu obiectivul explicit ca „România să nu piardă banii europeni”. În paralel, Nicușor Dan a spus într-o declarație de presă că pozițiile PSD și PNL sunt „ireconciliabile” și că România va intra într-o perioadă de „turbulențe politice”, anunțând că va juca rolul de „mediator” în criza guvernamentală care ar urma. Miza: termenele PNRR și blocajele administrative Ulterior, președintele a revenit cu un mesaj pe Facebook, în care a precizat că întâlnirea cu ministrul a vizat trecerea în revistă a stadiului reformelor și investițiilor din PNRR care trebuie finalizate. În același mesaj, Nicușor Dan a indicat finalul lunii august drept termen-limită și a susținut că există un consens pentru adoptarea actelor normative încă necesare. „Este esențial ca orice s-ar întâmpla în zona politică, administrația să lucreze pentru ca România să primească banii pe care îi mai are de încasat până la finalul acestui program.” Președintele a enumerat domeniile unde „mai avem încă foarte multe de făcut”, de la proiecte mari de infrastructură și spitale, până la reforme în energie, salarizare publică, justiție și guvernanță corporativă. Contextul politic: PSD decide sprijinul pentru Guvernul Bolojan Mesajul vine în ziua în care aproximativ 5.000 de membri ai PSD decid dacă partidul rămâne alături de premierul liberal Ilie Bolojan sau își retrage sprijinul politic. Potrivit informațiilor prezentate de HotNews, liderii PSD se așteaptă ca rezultatul să fie „în mare parte” pentru retragerea sprijinului, pe fondul nemulțumirilor din partid, invocate de președintele PSD, Sorin Grindeanu. [...]
România își leagă încasările rămase din PNRR de un calendar până la final de august , iar administrația trebuie să continue implementarea reformelor indiferent de evoluțiile politice, potrivit Agerpres , care relatează despre întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Președintele a spus că cei doi au trecut în revistă stadiul implementării reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al investițiilor care trebuie finalizate. Miza, în formularea șefului statului, este ca România „să primească banii pe care îi mai are de încasat până la finalul acestui program”. Ce intră în „pachetul” de livrat până la final de august Nicușor Dan a indicat că rămân „foarte multe de făcut” pentru ca până la finalul lunii august să fie încheiate proiecte și reforme, de la investiții mari la schimbări legislative și administrative. În lista menționată de președinte intră: proiecte mari de infrastructură și spitale; reforme în energie; salarizare publică; justiție; guvernanță corporativă. De ce contează: continuitatea administrativă, indiferent de criza politică Mesajul central al președintelui este că implementarea PNRR nu ar trebui să fie blocată de turbulențe politice. El a afirmat că există „consens” ca legile și actele normative încă necesare să fie adoptate și și-a exprimat încrederea că „toate partidele pro-europene” vor trata programul „responsabil”. În același mesaj, Nicușor Dan a susținut că proiectele din PNRR țin de „prosperitatea și securitatea” României și ar trebui să intereseze cetățenii „în egală măsură”, indiferent de preferințele electorale. [...]
Parlamentul European cere un buget agricol cu 47% mai mare , iar miza pentru România este dublă: nivelul viitoarelor subvenții și păstrarea separată a banilor pentru dezvoltare rurală, astfel încât fondurile să nu fie redirecționate către alte priorități ale UE, potrivit Agrointel . Raportul privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 a fost votat în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, document coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan (vicepreședinte al grupului PPE). Textul reprezintă poziția de start a Parlamentului în negocierile care urmează cu Comisia Europeană și Consiliul UE. Ce se schimbă pentru finanțarea agriculturii Cea mai importantă solicitare din raport este creșterea cu 47% a fondurilor dedicate agriculturii, comparativ cu cifrele avansate inițial de Comisia Europeană. În material, Mureșan susține că raportul „păstrează toate elementele pozitive” ale propunerii inițiale și corectează inițiative care „ar fi slăbit bugetul și alocările pentru beneficiari”. Totodată, europarlamentarul arată că sprijinul pentru creșterea fondurilor destinate apărării și consolidării economiei ar trebui să nu „interfereze” cu banii alocați agriculturii. De ce contează separarea fondurilor Un alt punct cu impact de reglementare și administrare este respingerea ideii de comasare a fondurilor, în condițiile în care Comisia Europeană ar fi propus anterior un fond comun. Parlamentul European insistă ca agricultura și coeziunea economică să rămână separate, argumentând că separarea: crește claritatea în accesarea fondurilor; oferă predictibilitate pentru fermieri și autorități; reduce riscul ca banii să fie direcționați către alte sectoare în detrimentul dezvoltării rurale. Calendarul deciziei și următorii pași Raportul propune un buget total al UE de 1,79 trilioane de euro pentru 2028–2034, cu 10% peste propunerea inițială a Comisiei Europene, incluzând și priorități precum coeziunea, apărarea și economia. Următorul moment-cheie este votul final în plenul Parlamentului European, programat pentru 29 aprilie. Dacă va fi adoptat, documentul devine mandatul oficial de negociere al Parlamentului European în discuțiile cu Comisia Europeană și Consiliul UE, negocieri pe care Siegfried Mureșan ar urma să le conducă în numele legislativului european. [...]
Ungaria riscă să piardă 6,5 miliarde de euro din fondurile UE de redresare dacă nu îndeplinește condițiile până la finalul lui august , iar Comisia Europeană a trimis deja o echipă la Budapesta pentru a accelera reformele și investițiile cerute, potrivit Economica . Ursula von der Leyen a spus, la un eveniment organizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la înființarea publicației germane Die Zeit, că „presiunea timpului este enormă” și că, cu două zile înainte, a trimis o echipă de înalți funcționari de la Bruxelles în Ungaria. Scopul este colaborarea cu echipa lui Peter Magyar, câștigătorul alegerilor, pentru realizarea reformelor și investițiilor necesare deblocării banilor, relatează Agerpres. Miza: bani blocați și un termen-limită care poate tăia finanțarea Von der Leyen a avertizat că Budapesta poate pierde 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fondurile europene de recuperare după pandemie dacă nu reușește să îndeplinească condițiile până la sfârșitul lunii august. Fondurile europene au fost înghețate pe fondul îngrijorărilor privind funcționarea statului de drept în Ungaria în timpul mandatului premierului Viktor Orban . Cât a înghețat UE și ce efect invocă șefa Comisiei Întrebată dacă UE ar fi trebuit să adopte o linie mai dură față de Budapesta, șefa Comisiei Europene a spus că Uniunea a fost „extrem de strictă”, înghețând în total 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru Ungaria. Potrivit acesteia, deficitul de finanțare a afectat competitivitatea Ungariei și s-a reflectat în rezultatul alegerilor. Von der Leyen a mai afirmat că UE a trebuit să respecte strict tratatele atunci când a impus fiecare sancțiune guvernului Orban și a adăugat că ungurii „merită să primească aceste fonduri europene odată ce condițiile vor fi îndeplinite”. Implicație de reglementare: discuția despre unanimitate în politica externă Invocând ceea ce a descris drept o obstrucționare sistematică a unor decizii ale UE de către Budapesta, von der Leyen s-a pronunțat pentru renunțarea la principiul unanimității în deciziile de politică externă ale Uniunii, argumentând că blocul comunitar trebuie să poată acționa rapid și să se asigure că „vocea Europei este auzită”, potrivit dpa. [...]
