Știri
Știri din categoria Fonduri europene
AFIR a publicat versiunea actualizată a ghidului de implementare pentru intervenția DR-36F, care stabilește regulile de decontare integrală a costurilor de funcționare ale GAL, după încheierea consultării publice, potrivit AgroInfo. Documentul este relevant operațional pentru Grupurile de Acțiune Locală (GAL), deoarece condiționează eligibilitatea cheltuielilor de pași administrativi concreți și introduce plafoane procentuale în raport cu bugetele strategiilor locale.
Ghidul vizează componenta „Sprijin pentru gestionarea, monitorizarea și evaluarea strategiei de dezvoltare locală, precum și animarea acesteia, inclusiv facilitarea schimburilor între părțile interesate” (DR-36F) și a fost publicat pe site-ul AFIR după finalizarea consultării publice derulate în perioada 20 februarie – 3 martie 2026.
Sprijinul financiar este destinat acoperirii costurilor de funcționare și activităților de „animare” (activități de mobilizare și implicare a actorilor locali) ale GAL-urilor selectate și autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027.
Cheltuielile de funcționare și cele de animare devin eligibile doar după:
Rata sprijinului public este de 100% nerambursabilă, conform informațiilor din articol.
În același timp, ghidul menționează limitele prevăzute în Planul Strategic PAC 2023–2027:
Ghidul și manualul de implementare pentru intervenția DR-36F sunt disponibile pe site-ul AFIR, la adresa indicată în material: https://www.afir.ro/domenii-de-interventie/detalii-si-anexe-dr-36f/.
Recomandate
AFIR a selectat primele proiecte DR-16, cu finanțări de circa 56 milioane euro (aprox. 280 milioane lei) , bani care intră în investiții pentru sectorul legumelor și cartofilor, potrivit AGRO TV . Primele proiecte depuse pe intervenția DR-16 – „Investiții în sectorul legume și/sau cartofi” au fost selectate la finanțare prin Planul Strategic PAC 2023–2027 , iar fondurile sunt destinate atât fermierilor, cât și formelor asociative. Componenta „Cartof”: 24 de proiecte selectate, 31 milioane euro AFIR a publicat raportul de selecție intermediar pentru componenta „Cartof” (etapa lunară 1, sesiunea 2026). După evaluarea cererilor depuse între 19 ianuarie și 18 februarie 2026, au fost selectate 24 de proiecte, cu o valoare totală a fondurilor nerambursabile de 31 milioane euro (aprox. 155 milioane lei). În același raport, AFIR indică: 7 proiecte eligibile, dar rămase în așteptare , după epuizarea anvelopei financiare a etapei lunare; 1 proiect neeligibil , din cauza nerespectării criteriilor economice: rata îndatorării a depășit limitele maxime admise în primii doi ani după implementarea proiectului. Forme asociative: 9 proiecte, finanțare de aproximativ 25 milioane euro Separat, AFIR a publicat raportul de selecție lunar pentru componenta „Forme asociative” (tot etapa lunară 1, sesiunea 2026). Pentru cererile depuse în același interval (19 ianuarie – 18 februarie 2026), au fost selectate 9 proiecte de investiții , cu o finanțare de aproximativ 25 milioane euro (aprox. 125 milioane lei), fonduri nerambursabile. Cumulat, cele două componente duc valoarea primelor proiecte selectate prin DR-16 la aproximativ 56 milioane euro (aprox. 280 milioane lei). De ce contează: bani direcționați spre modernizare și capacități în fermă Intervenția DR-16 este prezentată ca una dintre cele mai urmărite linii de finanțare din Planul Strategic PAC, în contextul nevoii de investiții pentru modernizarea exploatațiilor, creșterea productivității și dezvoltarea capacităților de depozitare, condiționare și, unde este cazul, procesare la nivelul fermei. [...]
România a încasat peste 1,1 miliarde euro din FEADR , bani care intră efectiv în bugetul de stat și acoperă plăți deja făcute către fermieri și investiții rurale, potrivit AgroInfo . Suma rambursată de Comisia Europeană este de 1.118.908.104,67 euro (aprox. 5,6 miliarde lei ) și reprezintă decontarea plăților efectuate și raportate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru investiții în sectorul agroindustrial, dezvoltarea comunităților rurale și plăți compensatorii acordate fermierilor pentru pierderi de venit asociate măsurilor de mediu și climă, bunăstării animalelor și agriculturii ecologice. Cea mai recentă tranșă a fost plătită integral „zilele trecute”, pe 27 mai , și se ridică la 203.882.503,4 euro (aprox. 1,0 miliard lei ). Potrivit declarațiilor citate în material, banii acoperă fondurile solicitate de AFIR prin declarația de cheltuieli pentru perioada ianuarie–martie 2026 , aferentă decontării plăților făcute din bugetul național în primul trimestru către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții în agricultură și dezvoltare rurală, precum și pentru măsurile de mediu și climă. De ce contează: presiune mai mică pe buget și continuitate la plăți Rambursările din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) reduc presiunea de finanțare pe termen scurt asupra bugetului național, în condițiile în care plățile către beneficiari sunt făcute inițial din resurse interne și apoi decontate de Comisia Europeană. În același timp, fluxul de rambursare este un indicator operațional pentru capacitatea administrației de a raporta cheltuieli eligibile și de a menține ritmul de finanțare pentru proiecte și scheme compensatorii. Cum funcționează rambursarea Conform procedurii descrise, declarația de cheltuieli pentru ianuarie–martie 2026 a fost încărcată în sistemul informatic folosit pentru schimbul de date între statele membre și Comisia Europeană, iar după verificare, Comisia a rambursat fondurile solicitate în termenul maxim de 45 de zile . În material este citat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu , care leagă rambursarea de corectitudinea gestionării fondurilor și de capacitatea de atragere a banilor europeni: „Fondurile rambursate de Comisia Europeană pentru plățile efectuate de AFIR au ajuns la peste 1,1 Miliarde de euro în actualul exercițiu financiar european aferent Politicii Agricole Comune 2023 – 2027, bani care au intrat efectiv la Bugetul de stat al României.” [...]
AFIR a virat peste 1,064 miliarde de lei către beneficiari între 1 aprilie și 22 mai 2026 , o injecție de lichiditate care susține investițiile din agricultură, procesare și infrastructura rurală, potrivit AGRO TV . Agenția pentru Finanțarea Intervențiilor Rurale (AFIR) spune că, de la începutul lunii aprilie și până în prezent, a transferat către fermieri, procesatori și autorități locale din mediul rural fonduri nerambursabile în valoare totală de 1,064 miliarde de lei (echivalentul a 202.724.256,48 euro ), pentru proiecte de investiții în agricultură și dezvoltare rurală, dar și pentru intervenții de mediu și climă. Cum se împarte finanțarea: bani europeni și cofinanțare națională Din suma plătită în intervalul 1 aprilie – 22 mai 2026 , contribuția Comisiei Europene prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost de 167,9 milioane de euro , iar cofinanțarea de la bugetul de stat a ajuns la echivalentul a 29,4 milioane de euro , conform datelor AFIR. Unde au ajuns banii: investiții și compensări Fondurile au fost utilizate pentru: investiții în exploatațiile agricole și pomicole; investiții în industria de procesare; infrastructură de bază și de acces în mediul rural (drumuri comunale, alimentare cu apă, canalizare); acțiuni și investiții finanțate prin LEADER ; compensarea pierderilor de venit pentru fermierii care au accesat intervențiile de mediu și climă. Plăți separate: energie pentru autoconsum și INVESTALIM Pe lângă aceste sume, AFIR a mai plătit 4,4 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare , prin schema de sprijin pentru investiții în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile destinate autoconsumului în sectorul agricol și industria alimentară (menționată ca „Schema de energie”). În aceeași perioadă, au fost efectuate și plăți de 4,9 milioane de lei din bugetul de stat pentru investițiile finanțate prin programul INVESTALIM , dedicat dezvoltării și susținerii industriei alimentare. Într-o postare pe Facebook, instituția atribuie ritmul plăților activității echipelor care gestionează etapele finanțărilor, astfel încât fondurile nerambursabile să ajungă mai repede la beneficiari. [...]
Primăria Capitalei pregătește achiziția a 179 de vehicule electrice pentru STB , mizând pe finanțare din Programul Regional București–Ilfov 2021–2027 , într-o mișcare cu impact direct asupra capacității și fiabilității transportului public din București, potrivit Digi24 . Primăria Municipiului București intenționează să cumpere 100 de troleibuze și 79 de tramvaie noi, investiție care ar urma să fie făcută cu fonduri europene. Dincolo de înnoirea flotei, administrația locală încearcă să reducă riscurile de implementare prin pregătirea din timp a licitațiilor, inclusiv prin discuții tehnice cu potențiali furnizori. Pregătirea licitațiilor: întâlniri tehnice și vizite în depouri Conform informațiilor prezentate, în ultimele zile au avut loc întâlniri tehnice cu producători interesați de viitoarele proceduri de achiziție, după etapa de consultare de piață pentru caietele de sarcini (documentația tehnică pe baza căreia se face licitația). În paralel, au fost organizate vizite în depourile STB, pentru a calibra cerințele tehnice la realitățile de exploatare și mentenanță. Ce dotări sunt cerute pentru noile vehicule În documentarea achizițiilor, Primăria a indicat o serie de dotări obligatorii pentru troleibuze și tramvaie, între care: aer condiționat; rampe pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă; sisteme audio-video pentru informarea călătorilor; camere de supraveghere; validatoare contactless (plată/validare fără contact); porturi USB; sisteme moderne de siguranță și asistență la condus. Context operațional: tramvaiele sunt legate de proiecte de infrastructură Cele 79 de tramvaie sunt asociate cu două proiecte majore ale Primăriei: modernizarea a circa 50 de kilometri de linii de tramvai și extinderea traseului din zona Prelungirea Ghencea, potrivit informațiilor citate. Pentru STB, miza este ca achizițiile să fie lansate „cât mai curând” și să atragă cât mai multe oferte, astfel încât procedurile să se deruleze mai rapid și mai eficient, în condițiile în care cerințele tehnice sunt clarificate înainte de licitații. [...]
România riscă să primească mai puțini bani din fondurile de coeziune după 2028 , pe fondul presiunilor conduse de Germania pentru reducerea bugetului UE și reorientarea cheltuielilor către apărare și competitivitate, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza este direct economică: fondurile de coeziune au fost una dintre principalele surse de finanțare pentru dezvoltare regională în statele mai puțin bogate, inclusiv România. Discuția vizează viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru 2028–2034, care urmează să intre oficial pe agenda negocierilor la Bruxelles în aproximativ două săptămâni, conform publicației. Comisia Europeană a propus un buget de 1,8 trilioane de euro pentru perioada de după actualul exercițiu bugetar, în timp ce Parlamentul European cere o majorare cu 20%. De ce se schimbă jocul: apărare, competitivitate și presiune pe buget Începând cu 2028, mai multe state grupate în jurul Germaniei fac presiuni pentru diminuarea bugetului UE și, implicit, pentru reducerea fondurilor de care beneficiază țări precum România și Polonia. Printre argumentele invocate se află criza economică din Germania și nemulțumirile contribuabililor din statele net contributoare, dar și nevoia de investiții mai mari în apărare și în competitivitatea europeană. În paralel, statele din Est se tem că o eventuală aderare a Ucrainei ar putea redirecționa o parte importantă din fondurile de coeziune către reconstrucția acesteia, ceea ce ar reduce și mai mult resursele disponibile pentru actualii beneficiari. „ Prietenii coeziunii ”: front comun al beneficiarilor România s-a alăturat unui grup de 16 state membre, „Prietenii coeziunii”, care încearcă să blocheze o tăiere a fondurilor de coeziune. Din grup fac parte, între altele: Polonia, Grecia și țările baltice; Spania și Italia, menționate ca state din Vest care sunt încă beneficiare ale fondurilor europene. Publicația notează că România a prezidat grupul și s-a implicat, alături de Polonia, în ultimele întruniri ale membrilor. Ce concesii ar putea fi forțată să facă România Gabriela Ciot, profesor la Facultatea de Relații Internaționale a UBB Cluj și expert în negocieri europene, spune că negocierile vor fi mai dure decât în trecut, deoarece apar priorități diferite, cu apărarea tot mai sus pe agendă. „Negocierile acestea pe bugetul viitorului cadru financiar multianual vor suscita foarte multe discuții, unele mai tensionate. (...) Iar acum aceste discuții vor fi mai dure pentru că apar priorități diferite. În sensul că politica de apărare deja devine o prioritate”, afirmă Gabriela Ciot. În analiza citată, ea susține că fondurile de coeziune rămân „absolut vitale” pentru reducerea decalajelor față de Vest, dar România va fi nevoită să fie mai „adaptativă”, inclusiv prin orientarea către finanțări legate de apărare și prin recuperarea întârzierilor la digitalizare, unde țara stă slab la alfabetizare digitală, în ciuda internetului de mare viteză. Ce urmează Negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 abia intră în faza formală, însă liniile de conflict sunt deja conturate între statele net contributoare și cele beneficiare. Pentru România, riscul principal descris în analiză este o reducere a fondurilor de coeziune după 2028, ceea ce ar putea limita finanțarea proiectelor de dezvoltare regională dacă nu reușește să-și ajusteze prioritățile și alianțele în negocierile europene. [...]
Guvernul pregătește o modificare legislativă care ar permite recepția intermediară a proiectelor din PNRR finalizate, dar încă neracordate la rețeaua electrică , pentru a evita corecții sau pierderi financiare pe fonduri europene din cauze care țin de durata racordării și de distribuitori, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Deva, că propunerea de modificare legislativă ar urma să fie formulată săptămâna viitoare și ar introduce o procedură intermediară „înainte de recepția finală”, astfel încât lucrările să poată fi considerate recepționate pe componentele esențiale ale proiectului. De ce contează: riscul de corecții pe proiecte întârziate din motive externe Bolojan a argumentat că racordarea la energie este o etapă care „depinde de distribuitori” și poate dura mult, iar în aceste condiții consideră „anormal” ca un proiect finanțat din fonduri europene să fie penalizat dacă întârzierea nu este imputabilă autorității contractante. „Sistemele noastre de racord la energie sunt lungi, depind de distribuitori, depind de capacitatea acestora și este anormal să ai o corecție pe un astfel de proiect sau pierderi financiare dacă lucrurile nu sunt întârziate din cauza ta”, a spus Ilie Bolojan. Negocieri cu Comisia Europeană și calendarul următor Premierul interimar a precizat că tema a fost discutată în această săptămână în negocierile cu Comisia Europeană, iar măsura ar viza „mii de proiecte” aflate în derulare la nivel național. El a mai spus că intenția este ca informațiile să fie comunicate săptămâna viitoare către primării, după finalizarea aspectelor încă în negociere pe componenta PNRR, împreună cu echipele tehnice ale Comisiei Europene. Bolojan a reamintit și termenul-limită indicat pentru proiectele finanțate prin PNRR: acestea trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august, în condițiile în care, potrivit lui, în țară sunt deschise „mii de șantiere”. [...]
