Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc deschide un apel de finanțare de 5 milioane de euro (aprox. 25,4 milioane lei) pentru proiecte de prevenție și tratament al adicției de jocuri de noroc, într-un demers care instituționalizează pentru prima dată acest tip de granturi la nivelul ONJN și creează cadrul pentru finanțări similare în anii următori, potrivit G4Media.
Apelul este lansat în cadrul Programului Național de Interes Public „Conștient și Liber”, iar finanțările sunt nerambursabile. Depunerea dosarelor este programată între 20 aprilie și 11 mai 2026, iar rezultatele finale ar urma să fie publicate pe 28 iulie, după etapele de evaluare și soluționare a contestațiilor.
Miza principală este operațională și de reglementare: ONJN spune că aceasta este „prima finanțare din istoria” instituției pentru astfel de programe și că, odată cu apelul, a fost construit cadrul normativ necesar și pentru finanțările din anii următori. În comunicatul citat de Agerpres, președintele ONJN, Vlad-Cristian Soare, enumeră pașii care au făcut posibil programul, inclusiv modificarea legii, reforma serviciului intern de joc responsabil, adoptarea metodologiei și a ghidului solicitantului, consultări publice și realizarea unei platforme de depunere a proiectelor.
„Asigurăm, astfel, prima finanțare din istoria ONJN pentru acest tip de programe și, în același timp, a fost creat cadrul normativ necesar și pentru finanțările din anii următori.”
Bugetul total este de 25,41 milioane lei (echivalentul a 5 milioane euro), finanțat din veniturile proprii ale activității organizate pe lângă ONJN, alocate pentru promovarea principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social.
Alocările menționate în ghid includ:
După verificarea eligibilității (11–15 mai) și publicarea rezultatelor selecției (15 mai), urmează o etapă de contestații (18–20 mai) și soluționarea lor (21–26 mai). Evaluarea de către evaluatori independenți este programată între 27 mai și 25 iunie, iar rezultatele preliminare ar urma să fie publicate pe 8 iulie.
Semnarea contractelor de finanțare este programată între 29 și 31 iulie, iar demararea proiectelor este estimată din 3 august. Durata maximă de implementare este de patru luni, în intervalul august – decembrie 2026.
Recomandate
AFIR mută verificarea cadastrului în evaluare, permițând depunerea proiectelor fără extras de carte funciară până la 14 august , o derogare procedurală menită să evite blocarea accesului la finanțare pe fondul indisponibilității sistemului ANCPI, potrivit Agronet . Măsura se aplică în perioada 24 iulie–14 august 2026 și vizează proiectele depuse în cadrul Schemei de energie pentru construirea de capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, destinate autoconsumului întreprinderilor agricole și din industria alimentară. Practic, solicitanții pot transmite cererea chiar dacă nu pot obține temporar documentele cadastrale, urmând ca acestea să fie cerute ulterior, în etapa de evaluare. Ce se schimbă concret la depunere (operațional) Pentru proiectele afectate de nefuncționarea sistemului ANCPI, AFIR permite completarea cu valoarea „0” a câmpurilor din secțiunea A7 (date cadastrale), astfel: la „identificator electronic” se introduce „0”; la „număr carte funciară” se introduce „0”; dacă se folosește numărul de carte funciară, se introduce „0” și la „număr cadastral” sau „număr topografic”. În lista de documente, extrasul de carte funciară poate fi înlocuit temporar cu o „Declarație privind imposibilitatea temporară de obținere a extrasului de carte funciară”, prin care solicitantul își asumă că datele nu au putut fi completate din cauza indisponibilității sistemului ANCPI. Obligația extrasului rămâne: documentul va fi cerut la evaluare Derogarea nu elimină cerința documentelor cadastrale. În evaluare, expertul AFIR va solicita, prin formularul pentru informații suplimentare F3.4, documentul emis de ANCPI care confirmă numărul cadastral al imobilului deținut sau utilizat de solicitant. Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu , a motivat soluția prin nevoia de a evita întârzierile la depunere, mutând verificarea situației cadastrale în etapa de evaluare. Solicitanții sunt, totodată, îndemnați să urmărească reluarea serviciilor ANCPI și să obțină extrasul imediat ce sistemul revine în funcțiune, deoarece declarația pe proprie răspundere este doar o soluție temporară. Miza financiară a sesiunii: 265 milioane euro, sprijin 100% nerambursabil Sesiunea Schemei de energie 2026 este deschisă între 15 iunie și 14 august 2026 și are un buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), împărțit astfel: capacități ≤ 1 MW: 145 milioane euro (aprox. 730 milioane lei), sprijin maxim 650.000 euro/MW (aprox. 3,25 milioane lei/MW); capacități > 1 MW: 120 milioane euro (aprox. 600 milioane lei), sprijin maxim 550.000 euro/MW (aprox. 2,75 milioane lei/MW). Sprijinul este 100% nerambursabil, în limitele stabilite pe categorie, iar investițiile trebuie să vizeze producerea de energie solară pentru autoconsum în agricultură și industria alimentară. Până la 24 iulie 2026, AFIR primise 50 de cereri de finanțare, cu o valoare totală solicitată de peste 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei). Dintre acestea, 46 de proiecte vizau capacități de cel mult 1 MW, însumând peste 6,3 milioane euro (aprox. 31,5 milioane lei). Context: blocajul ANCPI și ce urmează pentru solicitanți Indisponibilitatea sistemelor ANCPI afectează și alte operațiuni (inclusiv tranzacții cu terenuri și construcții), iar în cazul acestei scheme AFIR aplică o derogare punctuală până la finalul sesiunii. Termenul-limită de depunere rămâne 14 august 2026, iar solicitarea extrasului de carte funciară este doar amânată: documentele cadastrale vor trebui furnizate când sunt cerute în evaluare. [...]
Bulgaria cere garanții ca bugetul agricol să nu fie diluat în viitorul buget al UE 2028–2034, pe fondul propunerii de a apropia Politica Agricolă Comună (PAC) de politica de coeziune într-o arhitectură comună a fondurilor, potrivit Agronet . Miza este una de reglementare și de alocare: dacă agricultura își păstrează o finanțare distinctă și previzibilă sau intră într-un „coș” mai larg, unde concurează cu alte priorități. Poziția a fost prezentată la Sofia, în cadrul unei întâlniri cu Ekaterina Zaharieva, comisar european pentru întreprinderi nou-înființate, cercetare și inovare. Îngrijorarea a fost exprimată de vicepreședinta Iliana Iotova , care a avertizat că o reunire a politicilor ar putea dezavantaja statele mai mici și mai puțin dezvoltate, conform Radio Bulgaria. Ce propune Comisia Europeană pentru 2028–2034 În propunerea Comisiei Europene, fondurile gestionate de statele membre și regiuni ar urma să fie reunite într-o strategie comună, iar implementarea să se facă prin planuri naționale și regionale de parteneriat, potrivit documentelor Comisiei: European Commission și European Commission . Comisia prezintă această arhitectură ca o simplificare și o mai bună coordonare a investițiilor. Propunerea generală este evaluată la aproape 2.000 de miliarde de euro pentru șapte ani, însă distribuirea pe politici și state nu este încă adoptată. De ce contează separarea bugetului PAC pentru ferme Un buget agricol distinct înseamnă, în practică, o referință mai previzibilă pentru plăți directe, intervenții sectoriale și dezvoltare rurală. Într-un cadru comun, nivelul sprijinului pentru agricultură poate ajunge să depindă mai mult de prioritățile din planurile naționale și de negocierile dintre sectoare. Pentru exploatațiile agricole, arhitectura bugetară poate influența, între altele: nivelul plăților directe după 2027; finanțarea investițiilor în ferme și procesare; sprijinul pentru dezvoltarea rurală; instrumentele de gestionare a riscurilor; condițiile și obligațiile asociate fondurilor; posibilitatea statelor de a muta bani între priorități. Materialul citat nu include estimări privind eventuale pierderi pentru Bulgaria și nici sume care ar fi în joc pentru agricultura bulgară. Două teme conexe: competitivitatea și condiționarea de statul de drept Iotova a cerut ca viitorul Fond European pentru Competitivitate să nu concentreze resursele în economiile cu capacitate mai mare de cercetare și investiții. Totuși, Radio Bulgaria nu prezintă alocări, criterii sau mecanisme concrete, astfel că solicitarea rămâne, în acest stadiu, una politică în negocierile bugetare. Pentru agricultură, legătura cu un astfel de fond ar putea deveni relevantă în zone precum digitalizarea, robotizarea, cercetarea aplicată sau procesarea alimentară, dar nu este confirmat că aceste investiții ar compensa eventuale schimbări în bugetul tradițional al PAC. Separat, oficialul bulgar a cerut criterii precise pentru legarea accesului la fonduri de respectarea statului de drept, fără ca sursa să detalieze criteriile contestate sau efectele asupra plăților agricole. În practică, o astfel de condiționare poate produce întârzieri sau suspendări la nivel național, cu impact asupra calendarelor de finanțare, chiar dacă beneficiarii individuali nu au nereguli. Ce urmează Propunerea Comisiei trebuie negociată de statele membre și de Parlamentul European, iar forma finală poate diferi de proiect. Până la adoptarea cadrului financiar și a legislației sectoriale, nu există cuantumuri finale pentru plățile după 2027 și nici programe deschise în baza noii arhitecturi. Pentru România, negocierile vor influența direct subvențiile, investițiile și modul de repartizare a fondurilor prin viitorul plan național. [...]
Parchetul European investighează o posibilă fraudă de 4 milioane de euro din PNRR , un caz care ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt construite bugetele pentru achiziții publice finanțate din fonduri europene, potrivit Adevărul . Procurorii europeni au făcut marți șapte percheziții într-un dosar ce vizează suspiciuni de fraudă în achiziții publice și abuz în serviciu. Descinderile au avut loc la un spital și la un consiliu județean din regiunea Muntenia, dar și la sedii ale unor societăți comerciale și la domiciliile unor suspecți, pentru ridicarea de probe fizice și electronice. Ancheta privește un proiect finanțat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, care avea ca obiect achiziția de echipamente și materiale medicale destinate reducerii riscului infecțiilor asociate actului medical. Suspiciunea centrală: buget „umflat” prin oferte neautentice Potrivit procurorilor europeni, există indicii că valoarea proiectului ar fi fost majorată artificial prin manipularea valorii estimate a echipamentelor medicale. EPPO susține că aproape 70 de oferte de preț folosite pentru fundamentarea bugetului nu ar fi autentice. „Conform anchetei, există motive întemeiate să se creadă că bugetul proiectului a fost umflat artificial prin manipularea valorii estimate a echipamentelor. Mai exact, s-a stabilit că un număr semnificativ de oferte de preț – aproape 70 – utilizate pentru fundamentarea bugetului proiectului nu sunt autentice.” Valoarea proiectului investigat este de aproximativ 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), fonduri alocate prin PNRR. Cum a ajuns cazul la EPPO și cine a participat la percheziții Parchetul European precizează că dosarul a fost inițial sesizat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) . Ulterior, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a transmis un raport privind suspiciunile de fraudă și a oferit sprijin operațional în cadrul investigației, conform comunicatului Parchetului European . La percheziții au participat, alături de procurorii europeni, structura de sprijin a EPPO din România, Direcția de Operațiuni Speciale a Poliției Române, servicii de investigare a criminalității economice din Cluj și București și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române. EPPO amintește că toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă a instanței. [...]
AmCham avertizează că întârzierile la reformele din PNRR pot reaprinde riscul de retrogradare a ratingului României , într-un moment în care piețele și investitorii „evaluează rezultatele, nu intențiile”, potrivit Economedia . Organizația cere autorităților să accelereze implementarea reformelor asumate, pe fondul apropierii termenului-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și accesarea ultimei tranșe de finanțare europeană. Camera de Comerț Americană în România susține că România se află „într-un moment decisiv pentru credibilitatea sa” și că evaluările curente ale piețelor financiare, ale investitorilor și ale partenerilor economici se concentrează pe capacitatea statului de a livra rezultate concrete. În acest context, AmCham indică drept vulnerabilitate majoră întârzierile în reforme și incertitudinile economice. Organizația atrage atenția că, la doar un an după reconfirmarea calificativului de țară „recomandat pentru investiții” (investment grade), bazată pe perspectiva consolidării fiscale și reducerii deficitului bugetar, „pericolul retrogradării revine”. În paralel, România se află în etapa finală a procesului de aderare la OECD, iar aceste evaluări au în comun analiza fundamentelor macroeconomice și a credibilității statului în respectarea angajamentelor. De ce contează PNRR în ecuația credibilității și a finanțării AmCham subliniază că mediul de afaceri și populația „au suportat deja costurile” măsurilor de consolidare fiscal-bugetară, în așteptarea reformelor structurale și a proiectelor de investiții promise. „Nerespectarea angajamentelor asumate decredibilizează România, cu efecte negative imediate, dar și pe termen lung” În viziunea organizației, miza este dublă: utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile prin PNRR și menținerea ratingului de țară, cu efect direct asupra atractivității pentru investiții. Ce solicită mediul de afaceri și ce efecte vede deja în economie AmCham cere o „mobilizare transpartinică” pentru menținerea României pe o traiectorie economică sustenabilă și pentru evitarea unor noi întârzieri în implementarea reformelor și investițiilor asumate. Totodată, organizația avertizează că incertitudinea internă prelungită și lipsa unei direcții clare afectează deja climatul investițional: investitorii devin mai prudenți în lansarea de proiecte noi, iar companiile depun eforturi tot mai mari pentru menținerea activității și a locurilor de muncă. În final, AmCham cere ca finalizarea la timp a PNRR, continuarea reformelor structurale, reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent) și dezvoltarea economică strategică să devină priorități pentru decidenții politici și guvernamentali. [...]
PNL avertizează că România riscă să piardă ultima tranșă de granturi din PNRR, de circa 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), dacă Parlamentul nu adoptă rapid șase legi-cheie , potrivit Adevărul . Conducerea partidului cere convocarea Legislativului în sesiune extraordinară „de săptămâna viitoare”, pentru a evita întârzieri care ar putea bloca plata finală. Biroul Permanent Național al PNL a discutat luni stadiul proiectelor de lege necesare îndeplinirii jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat situația celor șase acte normative aflate în diferite faze de elaborare. Ce legi sunt în joc și unde se află în proces Potrivit liberalilor, patru proiecte au fost deja depuse în Parlament, iar două sunt în etapa finală a consultării publice. PNL indică un calendar imediat pentru depunerea lor: proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității ar urma să fie depus și înregistrat marți, 21 iulie, la Camera Deputaților, după consultarea publică; proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice ar urma să fie depus miercuri, 22 iulie, la Senat. În urma ședinței, conducerea PNL a mandatat grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat să susțină adoptarea tuturor celor șase proiecte, pentru respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR. Miza financiară: tranșa finală de granturi PNL susține că adoptarea reformelor este „esențială” pentru obținerea ultimei tranșe de granturi din cererea finală de plată, estimată la aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei). Mesajul politic al partidului este că întârzierile legislative se pot traduce direct în bani pierduți din finanțarea europeană. Disputa pe salarizare: condițiile Comisiei Europene vs. buget În cazul legii salarizării unitare, PNL afirmă că actul normativ trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană , cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Partidul spune că va susține doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că modificările care încalcă aceste condiții „pun în pericol banii europeni”. Presiune pentru sesiune extraordinară Liberalii cer convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară chiar de săptămâna viitoare, pentru adoptarea rapidă a proiectelor. În comunicatul citat, PNL avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene și cere tuturor partidelor să respecte angajamentele asumate prin PNRR. [...]
Prahova direcționează peste jumătate dintr-un pachet de aproape 259 mil. lei către educație , după ce Consiliul Județean și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia au semnat finanțările pentru 16 proiecte prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027 , potrivit Ziarul Financiar . Miza economică este concentrarea banilor europeni în investiții cu efect pe termen lung, cu educația ca principal beneficiar. Pachetul are o valoare cumulată de aproape 259 milioane de lei și acoperă patru direcții: educație, patrimoniu cultural, eficiență energetică și mobilitate urbană. Educația ia 145,4 mil. lei, cu proiecte în 11 localități Din total, 145,4 milioane de lei (peste 56% din buget) sunt alocate sectorului educațional. Finanțarea vizează construirea, modernizarea și extinderea unor unități de învățământ din: Mizil, Vălenii de Munte, Fulga, Drăjna, Filipeștii de Pădure, Gornet-Cricov, Dumbrava, Izvoarele, Baba Ana, Tomșani și Vadu Săpat. Patrimoniul cultural primește 85,28 mil. lei pentru trei restaurări O altă componentă a pachetului este protejarea patrimoniului cultural, cu 85,28 milioane de lei alocate prin trei proiecte. Investițiile vizează restaurarea Ansamblului Mănăstirii Cheia, a Ansamblului Mănăstirii Suzana și a monumentului istoric „Capela Dumitru V. Hernea” din Câmpina, obiective prezentate ca având potențial de dezvoltare turistică. Eficiență energetică și mobilitate urbană: proiecte punctuale Pe eficiență energetică, peste 12,1 milioane de lei sunt prevăzute pentru modernizarea Colegiului Național „Alexandru Ioan Cuza” din Ploiești, cu obiectivul de a reduce consumul de energie și de a îmbunătăți performanța energetică a clădirii. Pe mobilitate urbană, 16 milioane de lei sunt direcționați către Breaza, pentru dezvoltarea mobilității urbane sustenabile prin investiții în infrastructura destinată transportului public. Ce indică structura finanțărilor Semnarea celor 16 contracte consolidează portofoliul de investiții al județului în actualul exercițiu financiar, într-un moment în care administrațiile locale accelerează accesarea Programului Regional Sud-Muntenia 2021–2027. Structura finanțărilor indică o strategie axată pe educație, conservarea patrimoniului, reducerea costurilor energetice pentru clădiri publice și îmbunătățirea mobilității urbane. [...]
