Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc deschide un apel de finanțare de 5 milioane de euro (aprox. 25,4 milioane lei) pentru proiecte de prevenție și tratament al adicției de jocuri de noroc, într-un demers care instituționalizează pentru prima dată acest tip de granturi la nivelul ONJN și creează cadrul pentru finanțări similare în anii următori, potrivit G4Media.
Apelul este lansat în cadrul Programului Național de Interes Public „Conștient și Liber”, iar finanțările sunt nerambursabile. Depunerea dosarelor este programată între 20 aprilie și 11 mai 2026, iar rezultatele finale ar urma să fie publicate pe 28 iulie, după etapele de evaluare și soluționare a contestațiilor.
Miza principală este operațională și de reglementare: ONJN spune că aceasta este „prima finanțare din istoria” instituției pentru astfel de programe și că, odată cu apelul, a fost construit cadrul normativ necesar și pentru finanțările din anii următori. În comunicatul citat de Agerpres, președintele ONJN, Vlad-Cristian Soare, enumeră pașii care au făcut posibil programul, inclusiv modificarea legii, reforma serviciului intern de joc responsabil, adoptarea metodologiei și a ghidului solicitantului, consultări publice și realizarea unei platforme de depunere a proiectelor.
„Asigurăm, astfel, prima finanțare din istoria ONJN pentru acest tip de programe și, în același timp, a fost creat cadrul normativ necesar și pentru finanțările din anii următori.”
Bugetul total este de 25,41 milioane lei (echivalentul a 5 milioane euro), finanțat din veniturile proprii ale activității organizate pe lângă ONJN, alocate pentru promovarea principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social.
Alocările menționate în ghid includ:
După verificarea eligibilității (11–15 mai) și publicarea rezultatelor selecției (15 mai), urmează o etapă de contestații (18–20 mai) și soluționarea lor (21–26 mai). Evaluarea de către evaluatori independenți este programată între 27 mai și 25 iunie, iar rezultatele preliminare ar urma să fie publicate pe 8 iulie.
Semnarea contractelor de finanțare este programată între 29 și 31 iulie, iar demararea proiectelor este estimată din 3 august. Durata maximă de implementare este de patru luni, în intervalul august – decembrie 2026.
Recomandate
România riscă să piardă miliarde de euro dacă instabilitatea politică blochează termenele PNRR și SAFE , avertizează ministrul Economiei, Irineu Darău , într-o declarație citată de Adevărul . Miza, spune el, este respectarea unor termene-limită „critice” în următoarele luni, care condiționează semnarea de contracte și decontarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Declarațiile au fost făcute după o vizită în județul Alba, unde ministrul a insistat că orice criză politică ar putea încetini sau bloca procesul administrativ necesar pentru accesarea banilor. „Cred că sunt niște luni critice pentru România, în care putem câștiga miliarde de euro pentru economia românească sau putem pierde miliarde de euro. Ca să fie contracte semnate pe miliarde de euro și trecute prin toate instituțiile necesare până la 31 mai, pe SAFE, nu este ușor. De asemenea, ca să se corecteze traiectoriile de finalizare și decontare a proiectelor PNRR până la 31 august nu este simplu.” Termenele invocate: 31 mai pentru SAFE, 31 august pentru PNRR Potrivit ministrului, România trebuie să închidă până la finalul verii mai multe „jaloane esențiale”, iar două repere sunt prezentate ca decisive: până la 31 mai : contracte și proceduri finalizate pentru programul SAFE , astfel încât acestea să fie semnate și trecute prin instituțiile necesare; până la 31 august : corectarea „traiectoriilor” de finalizare și decontare pentru proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În logica prezentată de Darău, o eventuală cădere a Guvernului ar reduce capacitatea executivului de a respecta aceste termene, cu efect direct asupra accesării finanțărilor. De ce contează: riscul de blocaj administrativ în „luni critice” Mesajul central al ministrului este că, indiferent de tensiunile din coaliție, continuitatea decizională rămâne condiția pentru a evita pierderea finanțărilor. El admite că actuala guvernare nu este „perfectă”, dar susține că poate livra rezultate dacă rămâne funcțională până la termenele-limită. „Chiar nu cred că, cel puțin până la 31 august, până când va trebui să livrăm și contractele SAFE, și PNRR-ul, este loc de improvizație, de instabilitate și de pierderea a două-trei luni.” În concluzie, avertismentul vizează un impact economic direct: întârzierile generate de instabilitate politică pot pune în pericol intrarea în economie a unor sume de ordinul miliardelor de euro , prin ratarea termenelor legate de SAFE și PNRR. [...]
Comisia Europeană deschide negocieri la Budapesta pentru deblocarea a peste 30 mld. euro din fondurile UE înghețate, într-un test rapid al capacității noului guvern ungar de a livra reforme cerute pe statul de drept, potrivit G4Media . O delegație a Comisiei Europene se deplasează la Budapesta pentru a începe discuțiile cu echipa partidului Tisza, condus de prim-ministrul ales Péter Magyar . Întâlnirea este programată vineri, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, pentru Politico, citat de G4Media. Miza: bani blocați și un termen-limită strâns Obiectivul declarat al lui Péter Magyar este deblocarea a peste 30 de miliarde de euro din fondurile UE înghețate de Bruxelles din cauza preocupărilor legate de statul de drept. În plus, el se află sub presiune pentru a elibera aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile de redresare pentru Covid-19, care, potrivit aceleiași surse, expiră la sfârșitul lunii august a acestui an. Întâlnirea are loc la cinci zile după alegerile generale de duminică, în urma cărora Magyar a pus capăt mandatului de 16 ani al lui Viktor Orbán, și cu câteva săptămâni înainte ca noul guvern să preia efectiv puterea. Orbán și miniștrii săi ar urma să rămână interimari cel puțin până pe 5 mai. Ce reforme sunt în joc Victoria partidului Tisza i-a adus o supermajoritate parlamentară, care ar permite adoptarea unor reforme ample. În material sunt menționate explicit direcții precum restabilirea independenței justiției, libertatea academică și pluralismul mass-media, în ideea de a inversa „ani de regres democratic”. Contextul imediat include și o convorbire telefonică între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Péter Magyar, în care au fost discutate „prioritățile imediate”. Von der Leyen a transmis pe X că este nevoie de „muncă rapidă” pentru „restabilire, realiniere și reformă”, cu referire la statul de drept și valorile europene comune. După apel, Magyar a spus că ambele părți „au convenit asupra deblocării fondurilor UE destinate poporului maghiar” și că „Comisia va colabora îndeaproape cu noi pentru a respecta termenul limită extrem de strâns și a obține rezultate”. Primul Consiliu European fără Orbán, pe fondul tranziției de putere În paralel, Viktor Orbán nu va participa la reuniunea informală a Consiliului European din Cipru de săptămâna viitoare (23–24 aprilie), a declarat un oficial UE pentru Politico. Conform regulilor Consiliului, el ar urma să fie reprezentat de un alt lider național, iar în material este indicat ca posibil reprezentant premierul slovac Robert Fico. În articol este reamintit că Orbán a avut frecvent o influență conflictuală în Consiliu, folosind vetoul pentru a bloca sancțiuni împotriva Rusiei și ajutorul UE pentru Ucraina, iar președintele Consiliului, António Costa, i-a descris comportamentul drept „șantaj” și „complet inacceptabil” la summitul liderilor UE de luna trecută. [...]
România vrea să păstreze sprijinul Băncii Mondiale pentru reforme și pregătește un plan 2028–2034 „fără precedent” ca volum și complexitate , în condițiile în care statutul de stat „matur” ridică întrebări despre cât de mult va mai fi eligibilă pentru acest tip de suport, potrivit Antena 3 . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , aflat la Washington la reuniunile de primăvară ale FMI și Grupului Băncii Mondiale, spune că miza este evitarea unui „gol” de expertiză și asistență tehnică în zona de reforme. Pîslaru afirmă că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este unul dintre finanțatorii principali ai contractelor de asistență tehnică derulate de Banca Mondială în România, ceea ce face ca Bucureștiul să fie interesat de continuarea activității instituției în țară, chiar dacă, în mod tradițional, Banca Mondială își concentrează resursele pe state aflate în dezvoltare. „Noi credem că România are în continuare nevoie de asistență tehnică pentru zona de reforme.” De ce contează: capacitatea administrativă devine un risc pentru ciclul 2028–2034 Mesajul central al ministrului este că următorul ciclu de planificare 2028–2034 ar urma să aibă o amploare ridicată, iar România vrea să consolideze relația cu Banca Mondială tocmai pentru a nu rămâne „descoperită” pe zona de cunoaștere și sprijin tehnic. În logica fondurilor europene, acest tip de asistență este folosit, de regulă, pentru proiectarea și implementarea reformelor și pentru întărirea capacității instituționale. În același timp, ministrul indică faptul că discuțiile vizează și contractele aflate deja în derulare, fără a oferi în material detalii despre valori, termene sau proiecte punctuale. Extinderea colaborării: pregătirea regiunilor de la frontiera estică pentru reconstrucția Ucrainei Pîslaru spune că pe lista colaborării cu Banca Mondială a fost adăugat un element nou: IST Invest și programul Bridge, descris ca un program de pregătire a regiunilor de la frontiera estică pentru reconstrucția Ucrainei. Ministrul leagă această temă de un „potențial mare de dezvoltare economică” pentru România, fără a detalia mecanismele de finanțare sau calendarul. Componenta economică a relației cu SUA: investiții și comerț Al doilea obiectiv al delegației, potrivit ministrului, este întărirea componentei economice a Parteneriatului Strategic România–SUA, pe fondul percepției că zona de comerț și investiții „a scârțâit” în relația bilaterală. Pîslaru afirmă că România urmărește să atragă investiții americane și că, în perioada 2028–2034, MIPE ar avea în vedere investiții potențiale dinspre SUA, inclusiv în logica unui „cap de pod” către Uniunea Europeană și către reconstrucția Ucrainei. În acest context, el menționează întâlniri și discursuri la trei think tank-uri, precum și întâlniri la National Security Council și la US Treasury Department, plus obiective imediate precum aderarea la OCDE și „ultimul aviz” necesar din partea SUA (fără alte precizări în material). Context: argumentul convergenței economice Ministrul invocă și evoluția economică a României, afirmând că țara a urcat „de la 44% în media Uniunii Europene la peste 80%”, depășind Ungaria, Cehia și Portugalia. Declarația este prezentată ca argument pentru intensificarea mesajelor de diplomație economică, însă materialul nu include sursa statistică a acestor procente. [...]
Agroserv Mariuța , compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, pregătește accesarea de fonduri nerambursabile de până la 20 mil. euro (aprox. 102 mil. lei) pentru a-și produce energie din surse regenerabile pentru autoconsum, la ferma din Dragoești (Ialomița), potrivit Ziarul Financiar . Miza este reducerea dependenței de costurile energiei printr-un proiect finanțat printr-o schemă de ajutor de stat din Fondul pentru Modernizare . Inițiativa a fost formalizată prin solicitarea Mădălinei Cocan, acționar majoritar al Agroserv Mariuța S.A. (67,49% din capital), de a introduce un punct distinct pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare din 27/28 aprilie, astfel încât acționarii să voteze explicit accesarea finanțării. Ce finanțare urmărește compania și ce poate include proiectul Solicitarea vizează Schema de ajutor de stat aprobată prin Ordinul MADR nr. 70/2023, finanțată prin Fondul pentru Modernizare, cu un plafon de până la 20 mil. euro per beneficiar. Conform cadrului descris, proiectele pot acoperi: capacități solare și/sau eoliene; cu sau fără sisteme de stocare; destinate exclusiv autoconsumului companiei; la mai multe locații de producție. Ce mandat ar primi Consiliul de Administrație Hotărârea propusă prevede delegarea către Consiliul de Administrație (cu posibilitate de subdelegare către președinte sau directori) a competențelor pentru întreg ciclul proiectelor, de la documentație la contractare și autorizare. În listă intră: elaborarea și aprobarea studiilor de fezabilitate, conform HG nr. 907/2016; semnarea contractelor de finanțare cu AFIR; selectarea furnizorilor prin proceduri conforme cu Ordinul Ministerului Energiei nr. 1561/2024; obținerea autorizațiilor necesare (mediu, ANRE, operatori de distribuție și autorități locale). Mandatul include și angajarea societății pentru acoperirea cheltuielilor care nu sunt finanțate din grant (cofinanțare proprie, cheltuieli neeligibile și TVA), din surse proprii sau atrase, precum și reprezentarea în relația cu AFIR, Ministerul Agriculturii, Ministerul Energiei și Banca Europeană de Investiții. De ce contează votul acționarilor Deși Consiliul de Administrație aprobă în mod curent decizii operaționale, acționara majoritară a argumentat că amploarea financiară și angajamentele pe termen lung ale proiectelor justifică un mandat explicit din partea adunării generale. Compania are o capitalizare de 70 mil. lei, conform aceleiași surse. [...]
Comisia Europeană condiționează deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria de 27 de reforme, iar miza imediată este accesul la circa 35 de miliarde de euro (aprox. 174 miliarde lei) blocate , după schimbarea de putere de la Budapesta, potrivit Antena 3 . Bruxelles-ul a început discuții cu premierul desemnat Péter Magyar și leagă explicit banii de măsuri anticorupție și de revenirea asupra unor politici din era Orbán considerate contrare normelor UE. Ungaria are de recuperat fonduri înghețate pe fondul disputelor cu instituțiile europene, inclusiv pe teme de stat de drept, riscuri de corupție și independența justiției. În paralel, Comisia vrea ca noul guvern să repare și relația cu Ucraina, iar în plan politic urmărește dacă Budapesta va renunța la blocaje în dosare majore la nivelul UE. Ce înseamnă „condițiile” în termeni de bani și reguli În total, aproximativ 35 de miliarde de euro (aprox. 174 miliarde lei) din fonduri UE destinate Ungariei sunt blocate. Din această sumă, circa 18 miliarde de euro sunt înghețate din bugetul UE din cauza problemelor legate de statul de drept, corupție și independența justiției, potrivit Comisiei Europene, iar alte peste 17 miliarde de euro din împrumuturi pentru apărare au fost suspendate. Pe lângă reformele cerute pentru deblocarea banilor, Bruxelles-ul așteaptă discuții rapide despre aplicarea unei decizii a Curții de Justiție a UE privind legislația de azil, considerată neconformă. Disputa generează pentru Ungaria o amendă zilnică de 1 milion de euro, acumulată la aproape 900 de milioane de euro, sumă reținută din fonduri europene. Semnalele politice urmărite de UE: Ucraina și sancțiunile Doi diplomați europeni citați în material spun că statele membre se uită la capacitatea lui Magyar de a debloca un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și de a ridica veto-ul Budapestei asupra următorului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca indicatori ai intenției noului premier de a repara relațiile cu UE. Oficialii UE ar fi început pregătiri pentru aprobarea împrumutului pentru Ucraina, astfel încât o decizie să poată fi luată imediat ce Magyar va fi învestit, potrivit unor persoane informate. Ce reforme promite Magyar și de ce Bruxelles-ul rămâne prudent Magyar a promis resetarea relațiilor cu alianțele occidentale și a spus că Ungaria este pregătită să facă compromisuri. În plan intern, el a anunțat restabilirea mecanismelor de control democratic și revenirea la statul de drept; Ungaria ar urma să se alăture Parchetului Public European și să creeze o agenție anticorupție. Comisia Europeană transmite însă că nu există „acțiuni imediate” și că există „o listă lungă” de pași necesari pentru accesarea fondurilor. Prudența este alimentată și de precedentul Poloniei, unde deblocarea rapidă a fondurilor după schimbarea guvernului a fost urmată de blocaje interne ale reformelor. În plus, potrivit Constituției Ungariei, președintele are 30 de zile pentru a învesti noul parlament, iar oficialii UE se tem că Viktor Orbán ar putea folosi acest interval pentru schimbări juridice sau de personal care să îngreuneze implementarea reformelor cerute pentru deblocarea banilor. [...]
Comisia Europeană condiționează deblocarea a circa 17 miliarde euro pentru Ungaria de reforme rapide , după ce Ursula von der Leyen i-a transmis viitorului premier Peter Magyar că sunt necesare decizii imediate privind statul de drept și „realinierea” la valorile UE, potrivit Agerpres . Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, președinta Comisiei Europene a spus că a discutat la telefon cu Magyar „prioritățile imediate” și a indicat că „o muncă rapidă” este necesară pentru „restaurare, realiniere și reforme”, cu accent pe restabilirea statului de drept, ca premisă pentru accesarea investițiilor europene. Miza economică: fonduri UE înghețate și un calendar politic strâns Von der Leyen declarase încă de luni că speră să colaboreze cât mai rapid cu viitorul guvern pro-european condus de Peter Magyar pentru ca Ungaria să facă reformele necesare deblocării fondurilor europene de circa 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) alocate țării. Fondurile au fost înghețate de Comisia Europeană în perioada guvernării lui Viktor Orban , pe fondul conflictelor dintre Budapesta și Bruxelles. Context: schimbare de putere la Budapesta și condițiile Bruxelles-ului Potrivit informațiilor citate de Agerpres din Reuters și EFE, guvernarea Orban a fost în dispută cu instituțiile europene, inclusiv din cauza poziției Ungariei față de sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia și a unor politici interne (măsuri anti-LGBT, împotriva migranților și a ONG-urilor). Duminică, partidul Fidesz al lui Orban a pierdut alegerile legislative în fața formațiunii Tisza, condusă de Peter Magyar, care a obținut o majoritate de peste două treimi, suficientă inclusiv pentru schimbări constituționale. [...]
