Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Parlamentul European cere un buget agricol cu 47% mai mare, iar miza pentru România este dublă: nivelul viitoarelor subvenții și păstrarea separată a banilor pentru dezvoltare rurală, astfel încât fondurile să nu fie redirecționate către alte priorități ale UE, potrivit Agrointel.
Raportul privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 a fost votat în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, document coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan (vicepreședinte al grupului PPE). Textul reprezintă poziția de start a Parlamentului în negocierile care urmează cu Comisia Europeană și Consiliul UE.
Cea mai importantă solicitare din raport este creșterea cu 47% a fondurilor dedicate agriculturii, comparativ cu cifrele avansate inițial de Comisia Europeană. În material, Mureșan susține că raportul „păstrează toate elementele pozitive” ale propunerii inițiale și corectează inițiative care „ar fi slăbit bugetul și alocările pentru beneficiari”.
Totodată, europarlamentarul arată că sprijinul pentru creșterea fondurilor destinate apărării și consolidării economiei ar trebui să nu „interfereze” cu banii alocați agriculturii.
Un alt punct cu impact de reglementare și administrare este respingerea ideii de comasare a fondurilor, în condițiile în care Comisia Europeană ar fi propus anterior un fond comun. Parlamentul European insistă ca agricultura și coeziunea economică să rămână separate, argumentând că separarea:
Raportul propune un buget total al UE de 1,79 trilioane de euro pentru 2028–2034, cu 10% peste propunerea inițială a Comisiei Europene, incluzând și priorități precum coeziunea, apărarea și economia.
Următorul moment-cheie este votul final în plenul Parlamentului European, programat pentru 29 aprilie. Dacă va fi adoptat, documentul devine mandatul oficial de negociere al Parlamentului European în discuțiile cu Comisia Europeană și Consiliul UE, negocieri pe care Siegfried Mureșan ar urma să le conducă în numele legislativului european.
Recomandate
Ungaria riscă să piardă 6,5 miliarde de euro din fondurile UE de redresare dacă nu îndeplinește condițiile până la finalul lui august , iar Comisia Europeană a trimis deja o echipă la Budapesta pentru a accelera reformele și investițiile cerute, potrivit Economica . Ursula von der Leyen a spus, la un eveniment organizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la înființarea publicației germane Die Zeit, că „presiunea timpului este enormă” și că, cu două zile înainte, a trimis o echipă de înalți funcționari de la Bruxelles în Ungaria. Scopul este colaborarea cu echipa lui Peter Magyar, câștigătorul alegerilor, pentru realizarea reformelor și investițiilor necesare deblocării banilor, relatează Agerpres. Miza: bani blocați și un termen-limită care poate tăia finanțarea Von der Leyen a avertizat că Budapesta poate pierde 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fondurile europene de recuperare după pandemie dacă nu reușește să îndeplinească condițiile până la sfârșitul lunii august. Fondurile europene au fost înghețate pe fondul îngrijorărilor privind funcționarea statului de drept în Ungaria în timpul mandatului premierului Viktor Orban . Cât a înghețat UE și ce efect invocă șefa Comisiei Întrebată dacă UE ar fi trebuit să adopte o linie mai dură față de Budapesta, șefa Comisiei Europene a spus că Uniunea a fost „extrem de strictă”, înghețând în total 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru Ungaria. Potrivit acesteia, deficitul de finanțare a afectat competitivitatea Ungariei și s-a reflectat în rezultatul alegerilor. Von der Leyen a mai afirmat că UE a trebuit să respecte strict tratatele atunci când a impus fiecare sancțiune guvernului Orban și a adăugat că ungurii „merită să primească aceste fonduri europene odată ce condițiile vor fi îndeplinite”. Implicație de reglementare: discuția despre unanimitate în politica externă Invocând ceea ce a descris drept o obstrucționare sistematică a unor decizii ale UE de către Budapesta, von der Leyen s-a pronunțat pentru renunțarea la principiul unanimității în deciziile de politică externă ale Uniunii, argumentând că blocul comunitar trebuie să poată acționa rapid și să se asigure că „vocea Europei este auzită”, potrivit dpa. [...]
Ungaria riscă să piardă 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fonduri UE de redresare dacă nu îndeplinește până la finalul lui august condițiile cerute pentru deblocarea banilor , iar Comisia Europeană a trimis deja o echipă de înalți funcționari la Budapesta pentru a accelera reformele, potrivit G4Media . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a cerut Ungariei să treacă „rapid” la reforme după victoria opoziției la recentele alegeri parlamentare, argumentând că progresul este esențial pentru deblocarea fondurilor europene înghețate „în valoare de miliarde de euro”, relatează dpa, citată de Agerpres. Miza financiară și termenul-limită Von der Leyen a avertizat, la un eveniment organizat duminică la împlinirea a 80 de ani de la înființarea publicației germane Die Zeit, că Budapesta riscă să piardă 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fondurile UE de recuperare după pandemie dacă nu reușește să îndeplinească condițiile până la sfârșitul lunii august. Ce face Comisia Europeană, concret Șefa Comisiei a spus că „presiunea timpului este enormă” și că, cu două zile înainte, a trimis o echipă de înalți funcționari de la Bruxelles în Ungaria pentru a colabora cu echipa câștigătorului alegerilor, Peter Magyar , în vederea realizării reformelor și investițiilor necesare. Fondurile europene au fost înghețate pe fondul îngrijorărilor legate de funcționarea statului de drept în Ungaria sub mandatul premierului în exercițiu Viktor Orban. 17 miliarde de euro înghețate și discuția despre reguli mai stricte în UE Întrebată dacă UE ar fi trebuit să adopte o linie mai dură față de Budapesta, von der Leyen a răspuns că Uniunea a fost „extrem de strictă”, înghețând o sumă totală de 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru Ungaria — un deficit care, potrivit acesteia, a afectat competitivitatea țării și s-a reflectat în rezultatul alegerilor. Totodată, invocând ceea ce a descris drept obstrucționarea sistematică a unor decizii ale UE de către Budapesta, von der Leyen s-a pronunțat pentru renunțarea la principiul unanimității în deciziile de politică externă, pentru ca UE să poată acționa mai rapid. [...]
Bruxelles-ul a reluat discuțiile cu viitorul guvern ungar pentru a debloca circa 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) din fonduri UE înghețate , într-un demers care poate decide dacă Budapesta mai prinde la timp o parte din banii din planul de redresare post-pandemie, potrivit G4Media . O delegație a Comisiei Europene și reprezentanți de rang înalt ai viitorului guvern ungar au avut în acest weekend prima întâlnire după alegerile de duminica trecută, cu discuții tehnice despre deblocarea fondurilor comunitare reținute pentru Ungaria. Comisia a transmis, într-un comunicat de duminică, că întâlnirile au fost „o primă ocazie” pentru discuții concrete privind pașii necesari pentru „progrese reale”, iar eforturile vor continua. Miza: fonduri de redresare și coeziune blocate pe criterii de stat de drept Potrivit informațiilor preluate de G4Media, contactele urmăresc identificarea modalităților de a activa urgent livrarea a aproximativ 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) din fonduri de redresare și coeziune, pe care Comisia le reține invocând preocupări legate de corupție și de statul de drept. În material se menționează că aceste încălcări sunt atribuite actualului prim-ministru Viktor Orban . Din total, 9,6 miliarde de euro (aprox. 48 miliarde lei) sunt din fondul de redresare post-pandemie, care poate fi accesat doar după îndeplinirea reformelor convenite cu Bruxelles-ul și doar până la sfârșitul lunii august a acestui an, notează EFE, citată în articol. Ce urmează Comisia Europeană indică faptul că discuțiile tehnice vor continua, însă materialul nu oferă un calendar sau condiții detaliate pentru deblocare, dincolo de referirea la reformele necesare și la termenul-limită de la finalul lunii august pentru componenta de redresare post-pandemie. [...]
Ungaria încearcă să recupereze rapid accesul la circa 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) din fonduri UE înghețate , iar primele discuții tehnice post-alegeri au avut loc la Bruxelles între o delegație a Comisiei Europene și reprezentanți de rang înalt ai viitorului guvern ungar, potrivit Antena 3 . Întâlnirea, desfășurată în acest weekend, a fost prima după alegerile de duminica trecută și a vizat „modalitățile de a avansa” în vederea deblocării fondurilor europene alocate Ungariei, blocate pe fondul preocupărilor legate de corupție și de statul de drept. „Întâlnirile au reprezentat o primă ocazie de a purta discuţii concrete privind modalităţile de a avansa şi de a înregistra progrese reale în vederea deblocării fondurilor UE alocate Ungariei, care sunt îngheţate din cauza preocupărilor legate de corupţie şi de statul de drept. Aceste eforturi necesare vor continua”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat. Miza: 17 miliarde de euro, cu un termen-limită apropiat pentru o parte din bani Potrivit informațiilor citate, contactele urmăresc identificarea unor soluții pentru „activarea urgentă” a livrării a aproximativ 17 miliarde de euro din fonduri de redresare și coeziune, pe care Comisia Europeană le reține din cauza încălcărilor statului de drept atribuite actualului prim-ministru Viktor Orbán . Din total, 9,6 miliarde de euro (aprox. 48 miliarde lei) sunt din fondul de redresare post-pandemie, bani pe care statele îi pot solicita doar după îndeplinirea reformelor convenite cu Comisia Europeană. În cazul Ungariei, termenul menționat este sfârșitul lunii august a acestui an . Ce urmează Comisia Europeană a indicat că discuțiile vor continua, însă materialul nu oferă un calendar pentru o decizie de deblocare și nici detalii despre reformele care ar urma să fie asumate sau accelerate de viitorul guvern ungar. [...]
Comisia Europeană deschide negocieri la Budapesta pentru deblocarea a peste 30 mld. euro din fondurile UE înghețate, într-un test rapid al capacității noului guvern ungar de a livra reforme cerute pe statul de drept, potrivit G4Media . O delegație a Comisiei Europene se deplasează la Budapesta pentru a începe discuțiile cu echipa partidului Tisza, condus de prim-ministrul ales Péter Magyar . Întâlnirea este programată vineri, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, pentru Politico, citat de G4Media. Miza: bani blocați și un termen-limită strâns Obiectivul declarat al lui Péter Magyar este deblocarea a peste 30 de miliarde de euro din fondurile UE înghețate de Bruxelles din cauza preocupărilor legate de statul de drept. În plus, el se află sub presiune pentru a elibera aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile de redresare pentru Covid-19, care, potrivit aceleiași surse, expiră la sfârșitul lunii august a acestui an. Întâlnirea are loc la cinci zile după alegerile generale de duminică, în urma cărora Magyar a pus capăt mandatului de 16 ani al lui Viktor Orbán, și cu câteva săptămâni înainte ca noul guvern să preia efectiv puterea. Orbán și miniștrii săi ar urma să rămână interimari cel puțin până pe 5 mai. Ce reforme sunt în joc Victoria partidului Tisza i-a adus o supermajoritate parlamentară, care ar permite adoptarea unor reforme ample. În material sunt menționate explicit direcții precum restabilirea independenței justiției, libertatea academică și pluralismul mass-media, în ideea de a inversa „ani de regres democratic”. Contextul imediat include și o convorbire telefonică între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Péter Magyar, în care au fost discutate „prioritățile imediate”. Von der Leyen a transmis pe X că este nevoie de „muncă rapidă” pentru „restabilire, realiniere și reformă”, cu referire la statul de drept și valorile europene comune. După apel, Magyar a spus că ambele părți „au convenit asupra deblocării fondurilor UE destinate poporului maghiar” și că „Comisia va colabora îndeaproape cu noi pentru a respecta termenul limită extrem de strâns și a obține rezultate”. Primul Consiliu European fără Orbán, pe fondul tranziției de putere În paralel, Viktor Orbán nu va participa la reuniunea informală a Consiliului European din Cipru de săptămâna viitoare (23–24 aprilie), a declarat un oficial UE pentru Politico. Conform regulilor Consiliului, el ar urma să fie reprezentat de un alt lider național, iar în material este indicat ca posibil reprezentant premierul slovac Robert Fico. În articol este reamintit că Orbán a avut frecvent o influență conflictuală în Consiliu, folosind vetoul pentru a bloca sancțiuni împotriva Rusiei și ajutorul UE pentru Ucraina, iar președintele Consiliului, António Costa, i-a descris comportamentul drept „șantaj” și „complet inacceptabil” la summitul liderilor UE de luna trecută. [...]
Comisia Europeană condiționează deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria de 27 de reforme, iar miza imediată este accesul la circa 35 de miliarde de euro (aprox. 174 miliarde lei) blocate , după schimbarea de putere de la Budapesta, potrivit Antena 3 . Bruxelles-ul a început discuții cu premierul desemnat Péter Magyar și leagă explicit banii de măsuri anticorupție și de revenirea asupra unor politici din era Orbán considerate contrare normelor UE. Ungaria are de recuperat fonduri înghețate pe fondul disputelor cu instituțiile europene, inclusiv pe teme de stat de drept, riscuri de corupție și independența justiției. În paralel, Comisia vrea ca noul guvern să repare și relația cu Ucraina, iar în plan politic urmărește dacă Budapesta va renunța la blocaje în dosare majore la nivelul UE. Ce înseamnă „condițiile” în termeni de bani și reguli În total, aproximativ 35 de miliarde de euro (aprox. 174 miliarde lei) din fonduri UE destinate Ungariei sunt blocate. Din această sumă, circa 18 miliarde de euro sunt înghețate din bugetul UE din cauza problemelor legate de statul de drept, corupție și independența justiției, potrivit Comisiei Europene, iar alte peste 17 miliarde de euro din împrumuturi pentru apărare au fost suspendate. Pe lângă reformele cerute pentru deblocarea banilor, Bruxelles-ul așteaptă discuții rapide despre aplicarea unei decizii a Curții de Justiție a UE privind legislația de azil, considerată neconformă. Disputa generează pentru Ungaria o amendă zilnică de 1 milion de euro, acumulată la aproape 900 de milioane de euro, sumă reținută din fonduri europene. Semnalele politice urmărite de UE: Ucraina și sancțiunile Doi diplomați europeni citați în material spun că statele membre se uită la capacitatea lui Magyar de a debloca un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și de a ridica veto-ul Budapestei asupra următorului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca indicatori ai intenției noului premier de a repara relațiile cu UE. Oficialii UE ar fi început pregătiri pentru aprobarea împrumutului pentru Ucraina, astfel încât o decizie să poată fi luată imediat ce Magyar va fi învestit, potrivit unor persoane informate. Ce reforme promite Magyar și de ce Bruxelles-ul rămâne prudent Magyar a promis resetarea relațiilor cu alianțele occidentale și a spus că Ungaria este pregătită să facă compromisuri. În plan intern, el a anunțat restabilirea mecanismelor de control democratic și revenirea la statul de drept; Ungaria ar urma să se alăture Parchetului Public European și să creeze o agenție anticorupție. Comisia Europeană transmite însă că nu există „acțiuni imediate” și că există „o listă lungă” de pași necesari pentru accesarea fondurilor. Prudența este alimentată și de precedentul Poloniei, unde deblocarea rapidă a fondurilor după schimbarea guvernului a fost urmată de blocaje interne ale reformelor. În plus, potrivit Constituției Ungariei, președintele are 30 de zile pentru a învesti noul parlament, iar oficialii UE se tem că Viktor Orbán ar putea folosi acest interval pentru schimbări juridice sau de personal care să îngreuneze implementarea reformelor cerute pentru deblocarea banilor. [...]
