Știri
Știri din categoria Externe
Giorgia Meloni încearcă să limiteze efectele politice ale disputei cu Donald Trump asupra relației Italia–SUA, insistând că schimbul de replici nu afectează „unitatea occidentală” și nici legăturile bilaterale, potrivit Agerpres.
Premierul italian a vorbit marți, în marja unui târg de mobilă la Milano, după ce Trump a criticat-o public. Meloni a spus că nu a fost „dezamăgită” de cuvintele președintelui american, afirmând că se aștepta la ele.
Disputa a pornit de la criticile dure ale lui Trump la adresa apelurilor repetate ale Papei Leon al XIV-lea la pace, pe care Meloni le-a catalogat drept „inacceptabile”.
Ulterior, Trump a acuzat-o pe Meloni că nu are curaj și a spus că este „șocat” de ea, susținând că „nu mai era aceeași persoană”.
La Milano, șefa guvernului italian a susținut că a făcut doar ceea ce consideră firesc: să spună ce gândește, inclusiv când nu este de acord.
„Cred că curajul înseamnă să spui ce gândești chiar și atunci când nu ești de acord, iar prietenia înseamnă să spui ce gândești chiar și atunci când nu ești de acord.”
Meloni a adăugat că episodul nu schimbă „sprijinul meu ferm pentru unitatea occidentală” și nici relațiile dintre Italia și Statele Unite.
Întrebată dacă a discutat recent cu Trump, ea a răspuns că nu a vorbit cu președintele SUA „recent”.
Recomandate
Donald Trump i-a transmis lui Benjamin Netanyahu că Israelul riscă să rămână fără sprijinul SUA dacă escaladează conflictul cu Iranul , într-un moment în care Washingtonul încearcă să evite o implicare militară directă în Orientul Mijlociu, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de Trump publicației Axios . În discuția telefonică, Trump a spus că l-a avertizat pe premierul israelian că „se va trezi luptând singur” dacă Israelul reintră în război cu Iranul. Mesajul vine pe fondul unor tensiuni crescute în ultimele 24 de ore, pe care Axios le descrie ca pe un test al capacității administrației americane de a ține sub control o escaladare regională, în pofida intenției declarate a lui Trump de a se retrage dintr-un conflict prelungit. Escaladarea din weekend și problema coordonării cu Washingtonul Potrivit relatării, escaladarea a început duminică dimineață, când Israelul a lovit o țintă a Hezbollah în Beirut. O sursă israeliană a afirmat că armata israeliană (IDF) a notificat CENTCOM (comandamentul american pentru operațiunile din Orientul Mijlociu) înainte de atac, dar nu și Casa Albă, iar un oficial american a spus că Trump a fost nemulțumit. Iranul a lansat ulterior rachete către Israel , după ce avertizase că va reacționa dacă Israelul lovește capitala libaneză. De aici, situația „a escaladat rapid”, conform aceleiași surse. Convorbirea Trump–Netanyahu: avertismentul și cele două versiuni Un oficial american a declarat că Trump l-a sunat pe Netanyahu duminică seară și i-a cerut să nu riposteze. O sursă israeliană familiarizată cu discuția a spus că Trump a invocat două scenarii: fie ajunge la un acord cu Iranul „în câteva zile”, fie, dacă nu reușește, ar putea conduce el însuși atacurile asupra Iranului. Mai mulți oficiali americani și o sursă israeliană au descris convorbirea ca fiind mai calmă decât una anterioară, când Trump l-ar fi numit pe Netanyahu „al naibii de nebun”. Un oficial american a caracterizat apelul drept „politicos”, iar un altul a spus că „nimeni nu a țipat”. În versiunea israeliană, Netanyahu ar fi argumentat că lipsa unui răspuns la atacul iranian ar fi „rău pentru Israel, rău pentru SUA și rău pentru acordul” pe care Trump încearcă să-l negocieze, deoarece ar transmite că Iranul are avantajul. Discuția s-ar fi încheiat fără o decizie clară, iar unii oficiali americani au considerat că Trump a câștigat timp. Netanyahu ar fi interpretat însă că opoziția lui Trump „nu a fost un «Nu» ferm”, potrivit unei surse israeliene. Loviturile și riscul de „război total” După consultări interne cu echipa de securitate și comandanții IDF, Netanyahu a informat Casa Albă că a decis să continue loviturile, potrivit materialului. Trump a afirmat că Israelul „ne-a anunțat foarte târziu” despre atacurile de duminică și că, în cele din urmă, a reușit să „limiteze” bombardamentul. Israelul a lovit „o componentă-cheie” a celei mai mari facilități petrochimice din Iran și alte ținte din Teheran, ceea ce a determinat Iranul să lanseze un nou baraj de rachete către Tel Aviv. Luni dimineață au urmat încă două runde de atacuri și contraatacuri, apropiind situația de un „război total”, potrivit relatării. Deși armata americană nu ar fi participat la atacurile israeliene, doi oficiali americani din domeniul apărării au spus că SUA au ajutat IDF să intercepteze rachetele iraniene care se apropiau. Miza pentru SUA: evitarea implicării directe și presiunea regională Trump a mai spus că a primit apeluri din cinci țări din regiune care i-au cerut să îl preseze pe Netanyahu să se oprească. Tot el a afirmat că administrația sa a primit mesaje de la iranieni, care și-ar fi exprimat disponibilitatea de a opri atacurile dacă Israelul face același lucru. Într-un alt episod descris de Axios, Israelul se pregătea pentru o serie majoră de atacuri asupra Iranului, cu „zeci de ținte sensibile” planificate pentru luni, iar Trump l-a sunat din nou pe Netanyahu ca să ceară oprirea loviturilor. O sursă israeliană a spus că, după apel, Netanyahu le-a cerut comandanților să anuleze atacurile și ar fi acceptat să facă un pas înapoi dacă iranienii nu atacă. De ce contează: divergențe strategice tot mai vizibile Concluzia Axios, redată de HotNews, este că evenimentele recente arată o distanțare între interesele strategice ale SUA și ale Israelului, dar și între calculele politice ale lui Trump și Netanyahu. Un oficial american citat în material a rezumat tensiunea astfel: „Bibi are nevoie ca războiul să continue pentru a rămâne în viață din punct de vedere politic în Israel, iar Trump are nevoie ca războiul să se încheie pentru a rămâne în viață din punct de vedere în SUA.” [...]
Donald Trump susține că Israel și Iran lucrează la un armistițiu imediat, dar condiționează deblocarea Strâmtorii Hormuz de un „acord final” , potrivit The Jerusalem Post – o poziționare care ridică miza economică și operațională în regiune, prin menținerea unei blocade asupra unui coridor energetic critic. Într-o postare de luni după-amiază pe Truth Social , Trump a afirmat că „negocierile finale” pentru „pace” sunt în desfășurare și că „lucrurile ar trebui să se miște repede”, după ce le-a cerut celor două părți să înceteze „să tragă” una în cealaltă. În același mesaj, el a adăugat că blocada SUA asupra Strâmtorii Hormuz „va rămâne în vigoare, și în deplină forță și efect, până când se ajunge la un «Acord final»”. Contextul militar: lovituri reciproce și ținte industriale Mesajele lui Trump vin după „mai multe valuri” de lovituri iraniene asupra Israelului, care au început duminică seara, urmate de atacuri ale armatei israeliene asupra mai multor locații din Iran, inclusiv la Teheran. Publicația notează că Israelul a vizat inclusiv o uzină petrochimică din apropierea orașului Mahshahr (sud-vestul Iranului), despre care armata israeliană a confirmat că era folosită pentru producerea de rachete balistice. Agenția iraniană Fars, afiliată Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, a relatat ulterior că părți ale amplasamentului au fost avariate și că zona este evacuată. Ce transmite Washingtonul: presiune pentru negociere, fără relaxarea blocadei După reluarea atacurilor iraniene asupra Israelului duminică, Trump a cerut Teheranului să revină la masa negocierilor pentru a finaliza un acord, într-o declarație pentru Fox News: „Ce i-aș sugera Iranului: ați tras rachetele, ajunge. Întoarceți-vă la masă și faceți un acord.” Tot duminică, Trump a declarat pentru Financial Times că atacul iranian cu rachete asupra Israelului „nu va avea niciun impact asupra acordului”, potrivit publicației. El a adăugat că „vom vedea cum se termină”, susținând că au fost atacuri „care nu au lovit deloc”. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz rămâne un risc economic major Dincolo de dimensiunea diplomatică, elementul cu impact direct asupra economiei este condiționarea explicită a ridicării blocadei de un „acord final”. Strâmtoarea Hormuz este un punct de tranzit strategic pentru transporturile de energie, iar orice blocaj prelungit poate amplifica incertitudinea în piețele de petrol și transport maritim. În acest moment, informațiile din articol nu includ detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii blocadei; rămâne de văzut dacă afirmația privind un „armistițiu imediat” se va traduce în pași concreți pe teren și în relaxarea măsurilor din zonă. [...]
Negocierile SUA–Iran se concentrează pe oprirea războiului, nu pe dosarul nuclear , potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția iraniană Tasnim (afiliată Gardienilor Revoluției) și declarații ale purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmail Baghaei . Mesajul iranian este că discuțiile despre programul nuclear „nu au loc în această etapă”, iar restul informațiilor vehiculate în spațiul public ar fi „speculații media”. Baghaei a indicat, totuși, că tema nucleară ar putea apărea ulterior, dacă actuala rundă se încheie. „Dacă această etapă se încheie, chestiunea nucleară va fi unul dintre următoarele puncte pentru negocieri. Restul discuțiilor care sunt ridicate acum sunt speculații media.” Mediere regională: Qatar și Arabia Saudită discută coordonarea dezescaladării În același context, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, și ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, au discutat telefonic despre facilitarea eforturilor de mediere între SUA și Iran. Convorbirea a vizat coordonarea pentru dezescaladare, pe fondul „valurilor de lovituri” dintre Israel și Iran, cu obiectivul declarat de a crește securitatea și stabilitatea regională. Trump: Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord; discuțiile ar fi aproape de final Pe linia americană, publicația notează că președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Financial Times că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord cu Iranul, susținând că el „ia deciziile”. Trump a mai spus, potrivit aceleiași relatări, că atacul iranian cu rachete asupra Israelului din 8 iunie nu ar urma să influențeze acordul. Separat, Trump a afirmat pentru Axios că SUA sunt „foarte aproape de un acord final” cu Iranul și că nu își dorește ca evoluțiile militare curente să „arunce în aer” înțelegerea. Într-o intervenție la Fox News, el a îndemnat Iranul să revină la masa negocierilor, după lansările de rachete. De ce contează Faptul că Teheranul susține explicit că negocierile curente nu includ programul nuclear sugerează o încercare de a delimita o etapă de „încetare a războiului” de dosarul nuclear, mult mai sensibil și cu implicații directe pentru sancțiuni și arhitectura de securitate din regiune. În paralel, implicarea Qatarului și Arabiei Saudite indică o presiune regională pentru dezescaladare, în timp ce Washingtonul transmite public că un acord ar fi aproape, în pofida escaladării militare. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze canalul diplomatic cu SUA după ce a discutat la Chișinău cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner , într-un moment în care negocierile mediate de Washington sunt descrise ca fiind blocate, pe fondul concentrării SUA pe conflictul din Iran, potrivit news.ro . Zelenski a transmis, într-o postare pe X, că discuția a fost „foarte pozitivă” și a mulțumit pentru disponibilitatea celor doi de „a lucra cât mai activ posibil în săptămânile următoare” pentru a impulsiona diplomația în vederea încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Contextul întâlnirii este unul de presiune diplomatică în creștere. Zelenski se întorcea la Kiev după discuțiile de la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, care au susținut propunerea unei întâlniri între Zelenski și Vladimir Putin, cu obiectivul obținerii unui armistițiu, și au indicat că Europa ar urma să joace un rol în acest demers. Negocierile SUA–Ucraina, în așteptarea unui „impuls” înainte de G7 Potrivit declarațiilor lui Zelenski, discuția cu Witkoff și Kushner a vizat și perspectivele negocierilor în contextul viitorului summit G7, programat în luna iunie, la Evian (Franța). Liderul ucrainean a afirmat că a prezentat „datele” pe care Ucraina le are privind intențiile Moscovei și a mulțumit Statelor Unite pentru „evaluarea pozitivă” a poziției Ucrainei. În același mesaj, Zelenski a recunoscut că o parte importantă a atenției internaționale este concentrată asupra Iranului, dar a insistat că „obiectivul nostru comun, pacea în Europa, rămâne pe agenda de lucru”. De ce contează: semnal de relansare a canalului american, într-un moment de blocaj Elementul cu impact imediat este încercarea Kievului de a repune în mișcare formatul de discuții mediat de SUA, după ce, conform relatării, aceste negocieri au fost blocate, iar Washingtonul este „clar concentrat” pe conflictul din Iran. În acest context, mesajul lui Zelenski indică o fereastră de lucru „în următoarele săptămâni”, cu G7 drept reper apropiat pentru coordonare politică. Zelenski a transmis, totodată, mulțumiri Republicii Moldova „pentru ospitalitate”, precizând că discuția cu emisarii americani a avut loc în timpul unei escale la Chișinău. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile de pace cu Rusia printr-un nou impuls diplomatic american , după ce a discutat cu emisarii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner și a salutat disponibilitatea acestora de a lucra „în săptămânile următoare” la o soluționare a războiului, potrivit Reuters . Președintele ucrainean a descris discuția drept „foarte pozitivă”, într-un mesaj publicat pe Telegram, în timpul unei escale la Chișinău, în drum spre Kiev. „O conversație foarte pozitivă.” Zelenski a spus că este „recunoscător” pentru disponibilitatea de a lucra „cât mai activ posibil” în perioada imediat următoare, cu obiectivul de a „da un impuls diplomației” pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Context: Europa susține o întâlnire Zelenski–Putin, dar discuțiile mediate de SUA sunt blocate Declarațiile vin după ce Zelenski s-a întors de la discuții la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei despre pașii următori într-un posibil acord de soluționare a conflictului, aflat de peste patru ani în desfășurare. Cei trei lideri au susținut o propunere pentru o întâlnire între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin, cu scopul de a obține o încetare a focului, și au afirmat că Europa ar urma să joace un rol. În paralel, negocierile intermediate de SUA, supervizate de Witkoff și Kushner (ginerele președintelui american Donald Trump), au stagnat, în condițiile în care Washingtonul este „în mod evident” concentrat pe conflictul din Iran, notează Reuters. Miza imediată: G7 și încercarea de a readuce „pacea în Europa” pe agendă Zelenski a recunoscut că atenția globală rămâne concentrată pe Iran, dar a insistat că „obiectivul comun” privind pacea în Europa rămâne pe agendă. El a mai spus că, în discuția cu emisarii americani, au fost abordate perspectivele unor negocieri la viitorul summit G7, care urmează să aibă loc la Evian, în Franța. Totodată, Zelenski a mulțumit Statelor Unite și a menționat o „evaluare pozitivă” a poziției Ucrainei, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul acestei evaluări. [...]
Loviturile Israelului în Iran cresc riscul unei escaladări regionale cu efect direct asupra negocierilor SUA–Iran , potrivit Axios , care relatează că aviația israeliană a atacat luni dimineață (ora locală) ținte militare din centrul și vestul Iranului, ca represalii după un atac iranian cu rachete asupra Israelului. Este prima dată când Israelul lovește Iranul de la încetarea focului din 8 aprilie, iar Axios notează că schimburi suplimentare de foc ar putea deraia negocierile dintre SUA și Iran și ar putea duce la reluarea războiului. Ce s-a întâmplat și ce ținte au fost vizate Armata israeliană (IDF) a transmis că a lovit ținte militare în Iran. Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter , a scris pe X că Iranul ar fi lansat anterior 11 rachete balistice către Israel, iar Israelul „vizează acum”: lansatoare iraniene de rachete sol-sol; facilități de infrastructură „fără legătură cu sectorul energetic”. Implicația pentru SUA și riscul de extindere Un oficial american din domeniul apărării a declarat că armata SUA nu a fost implicată în loviturile israeliene și că acestea au fost „relativ limitate” ca amploare. În același timp, Axios relatează că președintele Donald Trump i-ar fi spus premierului israelian Benjamin Netanyahu, cu câteva ore înainte de atacuri, să nu riposteze după atacul iranian asupra Israelului. Reacții și evoluții pe teren Presa de stat iraniană a raportat explozii în Teheran, Karaj, Isfahan, Tabriz și Kermanshah. În urma loviturilor, Iranul a închis spațiul aerian în jurul aeroportului internațional Imam Khomeini din Teheran. La aproximativ o oră după loviturile Israelului în Iran, IDF a anunțat că o rachetă balistică a fost lansată din Yemen către centrul Israelului, dar a fost interceptată. La scurt timp, au sunat sirenele în Tel Aviv; potrivit Axios, acesta a fost primul atac din Yemen de la încetarea focului din 8 aprilie. Ce urmează: miza negocierilor și scenariul unei escaladări mai largi Teheranul ar fi amenințat că își va extinde atacurile și că ar putea viza baze americane din regiune dacă Israelul ripostează, alimentând temerile că noi schimburi de foc ar putea declanșa un conflict regional mai amplu. În acest context, orice nouă rundă de atacuri crește presiunea asupra canalelor diplomatice SUA–Iran, pe care Axios le indică drept vulnerabile la o deteriorare rapidă a situației de securitate. [...]
