Știri
Știri din categoria Externe
Giorgia Meloni încearcă să limiteze efectele politice ale disputei cu Donald Trump asupra relației Italia–SUA, insistând că schimbul de replici nu afectează „unitatea occidentală” și nici legăturile bilaterale, potrivit Agerpres.
Premierul italian a vorbit marți, în marja unui târg de mobilă la Milano, după ce Trump a criticat-o public. Meloni a spus că nu a fost „dezamăgită” de cuvintele președintelui american, afirmând că se aștepta la ele.
Disputa a pornit de la criticile dure ale lui Trump la adresa apelurilor repetate ale Papei Leon al XIV-lea la pace, pe care Meloni le-a catalogat drept „inacceptabile”.
Ulterior, Trump a acuzat-o pe Meloni că nu are curaj și a spus că este „șocat” de ea, susținând că „nu mai era aceeași persoană”.
La Milano, șefa guvernului italian a susținut că a făcut doar ceea ce consideră firesc: să spună ce gândește, inclusiv când nu este de acord.
„Cred că curajul înseamnă să spui ce gândești chiar și atunci când nu ești de acord, iar prietenia înseamnă să spui ce gândești chiar și atunci când nu ești de acord.”
Meloni a adăugat că episodul nu schimbă „sprijinul meu ferm pentru unitatea occidentală” și nici relațiile dintre Italia și Statele Unite.
Întrebată dacă a discutat recent cu Trump, ea a răspuns că nu a vorbit cu președintele SUA „recent”.
Recomandate
Italia a convocat ambasadorul Rusiei la Roma , după un derapaj verbal la televiziunea de stat rusă la adresa premierului Giorgia Meloni , într-un nou episod care adâncește tensiunile diplomatice dintre cele două țări, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani , a anunțat convocarea ambasadorului rus, invocând declarațiile „extrem de grave și jignitoare” ale prezentatorului Vladimir Soloviov la adresa șefei guvernului italian. Potrivit presei italiene, Soloviov a folosit o serie de insulte la adresa Giorgiei Meloni, inclusiv „rușinea rasei umane”, și a continuat cu acuzații politice, susținând că aceasta „și-a trădat alegătorii” și că „trădarea este al doilea ei nume”, făcând referire și la Donald Trump. De ce contează: escaladare pe canal diplomatic, nu doar retorică TV Convocarea unui ambasador este un instrument formal de presiune diplomatică și semnalează că Roma tratează incidentul ca pe o problemă de relație bilaterală, nu ca pe o simplă controversă mediatică. În același timp, reacția instituțională ridică miza pentru contactele oficiale Italia–Rusia, deja deteriorate. Context: relații tensionate după invazia Ucrainei Relațiile dintre Roma și Moscova sunt descrise ca fiind tensionate de la atacul Rusiei asupra Ucrainei, în condițiile în care Italia a oferit „un sprijin necondiționat” Kievului. În plan intern, întreaga clasă politică italiană – atât puterea, cât și opoziția – a condamnat ferm declarațiile prezentatorului, conform informațiilor citate. [...]
Donald Trump prelungește armistițiul cu Iran, dar menține blocada navală, prelungind incertitudinea pentru rutele energetice din regiune , potrivit Adevărul . Președintele SUA spune că amână eventuale acțiuni ofensive și invocă atât fragmentarea internă a guvernului iranian, cât și o solicitare venită din Pakistan. Decizia a fost anunțată marți, într-un mesaj publicat de Trump pe platforma Truth Social . În același mesaj, liderul de la Casa Albă afirmă că armata americană rămâne în stare de alertă, iar blocada navală impusă Iranului va continua, în pofida prelungirii încetării focului, notează Mediafax. Ce schimbă prelungirea: pauză la ofensivă, nu la presiune Mesajul lui Trump indică o amânare a unei escaladări militare, însă nu și o relaxare a măsurilor de presiune asupra Iranului. Președintele SUA leagă prelungirea armistițiului de posibilitatea ca liderii iranieni să vină cu „o propunere unificată”, în condițiile în care, susține el, guvernul de la Teheran este „serios divizat”. „Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada și, în toate celelalte privințe, să rămână pregătite și capabile și, prin urmare, voi prelungi încetarea focului până când propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul.” Context: termenul-limită invocat anterior și rolul Pakistanului Anterior, Trump declarase într-un interviu pentru Bloomberg că acordul de încetare a focului dintre SUA și Iran urma să expire „miercuri seara, ora Washingtonului” (joi dimineața, ora României) și că șansele unei prelungiri sunt reduse dacă nu se ajunge la o înțelegere până atunci. Potrivit mesajului de pe Truth Social, prelungirea ar fi venit „la cererea” mareșalului Asim Munir și a premierului pakistanez Shehbaz Sharif, care ar fi solicitat oprirea atacului până la conturarea unei poziții comune a părții iraniene în negocieri. La ce să ne așteptăm în continuare Din informațiile prezentate, armistițiul rămâne condiționat de evoluția discuțiilor și de prezentarea unei propuneri „unificate” din partea Iranului, în timp ce blocada navală și starea de alertă a armatei americane rămân în vigoare. Publicația notează și că, înainte de acest anunț, Trump sugerase că o prelungire ar fi improbabilă în lipsa unei înțelegeri. [...]
Expirarea armistițiului SUA–Iran la 00:00 GMT menține blocada porturilor iraniene și prelungește incertitudinea pentru comerț , în condițiile în care Teheranul nu a decis încă dacă trimite o delegație la negocieri în Pakistan , potrivit Agerpres . Televiziunea de stat iraniană a anunțat că armistițiul de două săptămâni dintre Statele Unite și Iran „se va încheia miercuri la ora 3:30 a.m., ora Teheranului (00:00 GMT)”. Armistițiul intrase în vigoare pe 8 aprilie și, teoretic, urma să se încheie în noaptea de marți spre miercuri în Iran. Negocierile rămân incerte, cu termene diferite anunțate public Președintele american Donald Trump a exprimat îndoiala luni, afirmând că armistițiul s-ar încheia cu o zi mai târziu, miercuri seară, ora Washingtonului, și a spus într-o declarație pentru Bloomberg că este „foarte puțin probabil” să îl prelungească. Pakistanul, care mediază discuțiile, stabilise anterior un termen limită aproape identic cu cel anunțat de Iran. Ministrul pakistanez al informațiilor, Attaullah Tarar, a transmis pe X că armistițiul expiră la ora 04:50 PST pe 22 aprilie (23:50 GMT) și că Islamabadul așteaptă încă un răspuns din partea Iranului privind trimiterea unei delegații pentru o nouă rundă de negocieri cu Statele Unite. Teheranul invocă „mesaje contradictorii” și blocada porturilor Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a reiterat că „nu s-a luat încă nicio decizie finală” privind participarea la discuții. El a motivat lipsa unei decizii prin „mesaje și comportamente contradictorii” și „acțiuni inacceptabile” ale Statelor Unite, menționând în special blocada americană a porturilor iraniene. [...]
Kievul testează o „monedă” de negociere cu miză de securitate , sugerând ca o zonă disputată din Donbas să fie numită „Donnyland”, într-o încercare de a atrage o implicare mai fermă a administrației Trump în discuțiile de pace, potrivit Digi24 , care citează surse ale The New York Times. Propunerea ar fi fost menționată inițial „parțial în glumă” de un negociator ucrainean, ca tactică pentru a convinge Washingtonul să reacționeze mai dur la pretențiile teritoriale ale Rusiei. Ideea ar fi continuat să circule în discuții, însă nu este clar dacă a fost inclusă în vreun document oficial. De ce contează: negocierea se mută pe terenul garanțiilor, nu al numelor În spatele denumirii se află o problemă de fond: viitorul unei porțiuni din Donbas aflate încă sub control ucrainean, care a devenit unul dintre principalele puncte de blocaj în negocieri, în condițiile în care Rusia nu ar fi acceptat un aranjament considerat acceptabil de Kiev. Zona vizată are, potrivit materialului, aproximativ 80 de kilometri lungime și 65 de kilometri lățime și este suficient de aproape de linia frontului încât artera rutieră principală ar fi acoperită cu plase de protecție împotriva dronelor rusești cu încărcătură explozivă. Context: opțiuni discutate și linii roșii În negocieri au fost vehiculate mai multe formule pentru administrarea sau statutul zonei, fără un acord: ideea ca „ Consiliul pentru Pace ” înființat de Trump să aibă un rol în administrarea zonei (deși nici Rusia, nici Ucraina nu s-au alăturat acestuia până acum, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile); posibilitatea unei zone demilitarizate sau a unei zone economice libere care să nu fie sub controlul deplin al niciuneia dintre părți (Zelenski ar fi sugerat în decembrie că ar putea fi deschis unui compromis de acest tip); variante cu administrator neutru sau organism de conducere cu reprezentanți ruși și ucraineni, luate în calcul, dar neaprobate. Kremlinul ar fi indicat că ar putea accepta o zonă demilitarizată doar dacă poliția rusă sau Garda Națională ar putea patrula acolo, condiție pe care Kievul o consideră inacceptabilă. Miza operațională și economică locală Oficialii ucraineni ar fi indicat că în teritoriu trăiesc aproximativ 190.000 de persoane, în timp ce alți participanți la negocieri ar susține că numărul real ar putea fi cam la jumătate. Din economia locală „nu a mai rămas aproape nimic”, cu excepția unei mine de cărbune funcționale și a unor afaceri care deservesc militarii din zonă, potrivit relatării. Samuel Charap, politolog la RAND Corporation, citat în articol, apreciază că atât Moscova, cât și Kievul au arătat o anumită flexibilitate privind viitorul acestei părți din Donbas. În interpretarea sa, asocierea numelui lui Trump cu zona ar fi văzută de Ucraina ca o potențială garanție de securitate, în sensul unui factor de descurajare. Ce urmează Discuțiile s-ar fi blocat la finalul lui februarie pe tema teritorială, iar atenția echipei de negociatori americani ar fi fost distrasă de războiul cu Iranul. În paralel, pozițiile publice rămân divergente: ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că Rusia ar accepta doar controlul legal deplin asupra Donbasului, iar Zelenski a minimalizat perspectiva unui schimb de teritorii pentru pace, numind-o o „mare greșeală”. [...]
Donald Trump sugerează că China ar fi ajutat Iranul să-și refacă stocurile de armament, o acuzație care poate complica relația SUA–China și negocierile cu Teheranul , potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat de președintele american postului CNBC News . Trump a afirmat că iranienii „probabil și-au refăcut puțin stocurile” după intrarea în vigoare a armistițiului și a invocat capturarea, „ieri (luni)”, a unei nave care transporta „anumite lucruri”. În același context, el a sugerat că ar putea fi vorba despre „un cadou al Chinei”, adăugând că a fost „puțin surprins”. Ce spune Trump despre rolul Chinei În interviu, Trump a indicat că se aștepta la o înțelegere cu președintele chinez Xi Jinping , însă a relativizat episodul, spunând că „asta nu e grav” și că „așa e la război”. Negocierile cu Iranul și armistițiul Întrebat despre negocierile cu Iranul, Trump a spus că Washingtonul se află într-o „poziție de forță” și că este probabil să se ajungă la un acord, pe motiv că Teheranul „nu are de ales”. Totodată, el a declarat că nu dorește prelungirea armistițiului cu Iranul, motivând că „nu avem atât de mult timp la dispoziție” și susținând că Iranul ar putea obține „o poziție foarte favorabilă” dacă acceptă un acord. [...]
Prelungirea pe termen nelimitat a armistițiului SUA–Iran mută presiunea pe canalul de negociere din Pakistan , după ce premierul pakistanez Shehbaz Sharif a salutat decizia anunțată de Donald Trump, potrivit Agerpres . Sharif a transmis pe platforma X că îi „mulțumește sincer” președintelui american pentru acceptarea cererii Islamabad ului de a prelungi armistițiul „pentru a permite continuarea eforturilor diplomatice în curs”, precizând că vorbește și în numele șefului de stat major, mareșalul Asim Munir. Premierul a adăugat că Pakistanul își va continua eforturile pentru o soluționare negociată a conflictului. Donald Trump a anunțat marți prelungirea pe termen nelimitat a armistițiului, care anterior urma să expire miercuri seara, motivând că vrea să ofere mai mult timp diplomației. Negocierile de la Islamabad, amânate „pe termen nelimitat” În același timp, o nouă rundă de discuții, anunțată inițial pentru începutul săptămânii la Islamabad, a fost amânată pe termen nelimitat, conform informațiilor transmise. Sharif și-a exprimat speranța că ambele părți vor respecta armistițiul și vor ajunge la un „acord de pace” cuprinzător în cadrul celei de-a doua runde de negocieri programate la Islamabad, pentru a pune capăt definitiv conflictului. [...]
