Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Guvernul pune primăriile sub presiunea termenului de 31 august pentru a evita pierderea integrală a granturilor PNRR, după ce premierul Ilie Bolojan a avertizat, la Iași, că proiectele nefinalizate până la finalul lunii august pot duce la pierderea banilor europeni alocați, potrivit Mediafax.
Miza este una operațională și bugetară: Bolojan a spus că în administrațiile publice sunt în derulare peste 15.000 de proiecte. Cele care pot fi terminate până la 31 august „trebuie să rămână pe componenta de grant”. În schimb, un proiect ajuns la 90% execuție, dar rămas pe grant și nefinalizat la termen, „atrage pierderea integrală a sumei alocate”.
Pentru proiectele care nu pot fi închise la timp, soluția anunțată este transferul pe componenta de împrumut. În acest scenariu, România ar pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, iar diferența ar urma să fie acoperită din bugetul național sau local.
În contextul negocierilor tehnice dintre echipele române și Comisia Europeană, aflate în curs la Bruxelles, toți primarii au fost convocați luni dimineață pentru un inventar de urgență al proiectelor PNRR.
Pentru lucrările cu risc de nefinalizare, premierul a cerut măsuri în „primele trei zile ale săptămânii viitoare”, inclusiv:
Un alt punct sensibil în discuțiile cu Bruxellesul îl reprezintă jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat ca exemplu viteza pe calea ferată, unde angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit din cauza lucrărilor nefinalizate și a lipsei de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană „coborârea acestor standarde” pentru a nu bloca absorbția.
Separat, Bolojan a anunțat că săptămâna viitoare toate ministerele vor depune în Parlament proiecte de lege „esențiale” pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei). Potrivit premierului, Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că adoptarea în Parlament devine singura cale. El a cerut partidelor susținerea acestor legi până la finalul lunii iunie, astfel încât tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august.
În același context, Bolojan a reamintit că România are în 2026 „cel mai mare buget de investiții”, reprezentând 8% din PIB, din fonduri europene și naționale cumulate.
Recomandate
Renegocierea PNRR devine o cursă contra-cronometru pentru a nu pierde bani europeni , în condițiile în care mii de proiecte trebuie închise până la finalul lunii august, iar Guvernul încearcă la Bruxelles să reașeze investițiile care nu mai pot fi terminate la timp, potrivit Antena 3 . Premierul Ilie Bolojan a declarat la Focșani că o echipă guvernamentală se află la Bruxelles pentru renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că miza este evitarea pierderii finanțărilor. El a indicat că, în 2026, „cea mai importantă componentă de investiții publice” este cea din PNRR, „de aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Ce se renegociază: mutarea proiectelor între granturi și împrumut Bolojan a spus că, în timpul renegocierii, Guvernul trebuie să stabilească ce proiecte „se termină sigur” și care nu pot fi finalizate și, în consecință, „trebuie mutate pe împrumut”, astfel încât România să nu piardă finanțările. PNRR are două componente, a amintit premierul: finanțarea prin granturi (fonduri nerambursabile) și cea prin împrumut. „Este foarte important ca miile de proiecte să fie finalizate până la finalul lui august, ca România să nu piardă finanțările.” Presiune pe buget: costuri crescute și nevoia de rezerve la Finanțe Un alt punct ridicat de premier ține de creșterea costurilor unor proiecte față de estimările inițiale. Potrivit acestuia, pentru unele investiții finanțate european, valoarea a crescut „foarte mult” prin modificări acceptate, iar diferența trebuie acoperită din bugetul de stat. În acest context, Bolojan a spus că este important ca Ministerul Finanțelor să păstreze rezerve pentru a putea termina lucrările. Blocaj operațional: întârzieri de plată către constructori Premierul a indicat și o problemă de implementare care poate afecta direct ritmul lucrărilor: întârzieri la plăți. El a afirmat că, după preluarea responsabilității unor ministere, a constatat întârzieri și a avertizat că, fără plata rapidă a constructorilor, este greu de presupus că aceștia vor avea capacitatea financiară să lucreze susținut pentru finalizarea proiectelor până în august. Pe programul Anghel Saligny , Bolojan a spus că Ministerul Dezvoltării are plățile „la zi”, programul urmând să se deruleze „normal”, însă „capacitatea de a suplimenta fondurile este scăzută”. [...]
Întârzierile la plăți pe PNRR cresc riscul de a rata termenul-limită din august 2026 , iar presiunea se vede direct în proiectele mari de infrastructură, inclusiv pe Autostrada A7, unde constructorii au nevoie de flux de numerar ca să mențină ritmul de lucru, potrivit Economedia . Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că, fără plăți rapide către constructori, „e greu de presupus” că lucrările pot fi finalizate la timp, ceea ce ar pune în pericol finanțările din PNRR. Bolojan a spus, într-o conferință de presă, că una dintre problemele majore ale perioadei este absorbția fondurilor din PNRR, în condițiile în care „fiecare comună din România” are cel puțin un proiect în derulare (de la anvelopări și clădiri publice la proiecte de energie regenerabilă). Miza este ca „miile de proiecte” să fie terminate până la sfârșitul lunii august 2026, pentru ca România să nu piardă finanțările. Renegocierea PNRR: ce rămâne pe grant și ce se mută pe împrumut Guvernul negociază în această perioadă cu Comisia Europeană modificări ale PNRR, iar echipa guvernamentală se află la Bruxelles, atât la nivel tehnic, cât și ministerial. În acest context, autoritățile trebuie să decidă ce proiecte pot fi finalizate „la sigur” și: ce proiecte trebuie să rămână pe componenta de granturi (fonduri nerambursabile); ce proiecte au risc să nu fie terminate și ar urma să fie mutate pe componenta de împrumut din PNRR, pentru a evita pierderea finanțărilor. Presiune bugetară: rezervă la Finanțe pentru costuri neeligibile Premierul interimar a indicat și o problemă de finanțare suplimentară: unele proiecte au ajuns să coste mai mult decât estimările inițiale, iar diferențele pot include cheltuieli neeligibile la finanțare europeană, care trebuie acoperite din bugetul de stat. În acest sens, Bolojan a spus că este importantă păstrarea unei rezerve financiare la Ministerul Finanțelor, inclusiv pentru proiecte care necesită suplimentări importante, precum cele din sănătate. „Am constatat (...) că există întârzieri de plată și fără să ne plătim constructorii cât mai repede posibil e greu de presupus că vor avea capacitatea financiară să lucreze susținut, în așa fel încât aceste proiecte să fie finalizate până în luna august.” Autostrada A7: cinci loturi pe granturi PNRR, dar termenele rămân strânse În cazul Autostrăzii Moldovei (A7), executivul a decis în vara anului trecut ca cinci loturi din secțiunile Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani să fie finanțate din granturi PNRR (nerambursabile), în loc de împrumuturi. Loturile sunt: Focșani – Bacău, Lot 1 : Focșani – Domnești Târg Focșani – Bacău, Lot 2 : Domnești Târg – Răcăciuni Focșani – Bacău, Lot 3 : Răcăciuni – Bacău Bacău – Pașcani, Lot 1 : Bacău (Săucești) – Trifești Bacău – Pașcani, Lot 2 : Trifești – Gherăești În schimb, Bacău – Pașcani, Lot 3 (Mircești – Pașcani) rămâne finanțat din împrumuturi PNRR, deoarece nu ar putea fi gata până în august 2026, termenul-limită pentru proiectele din PNRR. Economedia amintește că Dorinel Umbrărescu (UMB) a confirmat public, la finalul anului trecut, că sectorul Adjud–Săbăoani (95 km) va fi finalizat până la 31 august 2026, iar restul de 27 km până la Pașcani până la 22 decembrie 2026. Stadiul lucrărilor și estimări de deschidere Pentru tronsoanele menționate, publicația prezintă stadii fizice și financiare și termene estimate: Focșani – Bacău (95,90 km) Lot 1 (35,60 km): deschis în 23 decembrie 2025 Lot 2 (38,78 km): deschis parțial (Domnești Târg–Adjud, aprox. 17 km) în decembrie 2025; pe restul stadiul este 95% (stadiu financiar: 54,76%) Lot 3 (21,52 km): 73% fizic, 30,90% financiar Bacău – Pașcani (77,38 km) Lot 1 (30,30 km): 49,10% fizic, 26,99% financiar Lot 2 (18,99 km): 46,90% fizic, 17,87% financiar Lot 3 (28,09 km): 48,20% fizic, 16,56% financiar La nivel de termene, pentru Lotul 2 Domnești Târg–Răcăciuni , Economedia citează un răspuns CNAIR potrivit căruia întregul lot ar urma să fie deschis în mai 2026 (după ce o porțiune a fost deja deschisă în decembrie 2025), în timp ce Răcăciuni–Bacău este estimat pentru august 2026, iar Săucești–Trifești și Trifești–Gherăești tot pentru august 2026. Mircești–Pașcani este estimat pentru decembrie 2026. Contextul pus de Bolojan este că, în lipsa unor plăți la timp către constructori, capacitatea acestora de a susține lucrările până la termenele PNRR poate fi afectată, ceea ce ar amplifica riscul de întârzieri și, implicit, de pierdere a finanțărilor. [...]
România încearcă să securizeze restul granturilor din PNRR , iar o echipă MIPE și alte ministere merge la Bruxelles pentru negocierile finale , potrivit Economedia . Joi sunt programate întâlniri tehnice, iar vineri ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , urmează să se vadă cu echipa SG Recover condusă de Celine Gauer. Miza operațională este reașezarea investițiilor astfel încât România să „securizeze” întreaga componentă de fonduri nerambursabile (granturi) din PNRR. Pîslaru a spus că România a atras deja peste 60% din granturi și mai are de adus „alte 4,9 miliarde de euro sume brute pe granturi” (aprox. 24,5 miliarde lei), prin cererile de plată 5 și 6. Ce schimbări pregătește MIPE pentru varianta finală a PNRR Ministrul interimar afirmă că au fost transmise către Comisia Europeană propuneri de „reașezare” a investițiilor și că există discuții tehnice pe documentele finale necesare pentru închiderea investițiilor și atingerea țintelor. În paralel, MIPE pregătește: un plan de acțiuni și un calendar pentru trimiterea în Parlament a „reformelor legislative cheie”, care trebuie adoptate înainte de 31 august 2026; măsuri pentru a avea „resursele financiare” pregătite, astfel încât să fie acoperite cheltuielile suplimentare generate de proiectele de investiții; accelerarea plăților către beneficiari, printr-o cooperare mai strânsă între ministere. Context: absorbția pe Coeziune și discuțiile pentru bugetul UE 2028–2034 În același timp, Pîslaru a indicat că, pe fondurile Politicii de Coeziune, urmează să fie lansate ultimele apeluri din planificarea pe 2026. România ar fi ajuns pe locul 2 ca sume absolute atrase, cu 9,36 miliarde euro granturi intrate deja în țară (aprox. 46,8 miliarde lei), reprezentând „peste 30,2%”. Separat, se lucrează la contribuții pentru poziția României privind Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, inclusiv prin coordonarea cu grupul „Prietenii Coeziunii”, format din 17 state membre. Alte dosare: salarizare, directiva de transparență și măsuri pe piața muncii Pe zona Ministerului Muncii (unde Pîslaru asigură interimatul), acesta a spus că pentru Legea salarizării unitare a fost obținută „anvelopa financiară maximă pentru 2027” de la Ministerul Finanțelor Publice, validată cu Comisia Europeană, însă proiectul ar avea nevoie de validarea unui acord politic pentru a fi pus în dezbatere publică. După consultări, proiectul actualizat ar urma să fie transmis Parlamentului. Totodată, oficialul a menționat urgența transpunerii Directivei privind transparența salarială, care trebuie adoptată până pe 7 iunie, și a enumerat și alte acțiuni, inclusiv trimiterea Corpului de Control în județul Mureș pentru verificări legate de centre sociale și inițierea unui protocol cu Autoritatea Europeană a Muncii după un caz de neplată a unor lucrători români în construcții în Danemarca. [...]
Guvernul accelerează deciziile la Sănătate pentru a nu bloca plățile din PNRR , în condițiile în care România intră în negocierile finale de la Bruxelles cu Comisia Europeană și mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), potrivit Libertatea . Miza este operațională și financiară: Executivul spune că la Ministerul Sănătății există „o situație specială”, fiind necesară promovarea „în regim de urgență” a mai multor Hotărâri de Guvern restante, pentru a permite efectuarea plăților. Guvernul leagă explicit aceste plăți de continuarea lucrărilor astfel încât spitalele finanțate prin PNRR să fie finalizate până la sfârșitul lunii august, termen „asumat”. Negocierile cu Comisia Europeană: versiunea finală a PNRR și accesarea integrală a banilor Guvernul a discutat pe 20 mai, la Palatul Victoria, stadiul proiectelor din PNRR și pregătirea negocierilor programate pentru 22 mai, la Bruxelles. Tema întâlnirilor este „versiunea finală” a PNRR, iar obiectivul anunțat este valorificarea integrală a fondurilor disponibile, atât pe componenta nerambursabilă (granturi), cât și pe componenta de împrumut. O delegație guvernamentală care include miniștri urmează să aibă întâlniri tehnice la Bruxelles, iar ministrul interimar al Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, este programat să poarte discuțiile decisive cu echipa condusă de Celine Gauer, responsabilă în Comisia Europeană de coordonarea și stadiul implementării PNRR-urilor statelor membre. Presiune pe buget și pe capacitatea administrativă: bani complementari și resursă umană Ilie Bolojan, care conduce interimar Executivul, le-a cerut miniștrilor să își evalueze necesarul de finanțare de la bugetul de stat, complementar finanțărilor din PNRR, și să transmită datele către Ministerul Finanțelor, pentru a asigura sumele necesare. În paralel, Guvernul anunță ajustări organizatorice la nivelul ministerelor pentru a asigura resursa umană necesară verificării cererilor de plată. Dacă vor exista întârzieri, ministerele ar urma să fie sprijinite de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cât mai are România de atras și care este termenul-limită pentru renegociere Executivul afirmă că, după aprobarea cererii de plată numărul 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro (aprox. 13,1 miliarde lei), gradul de implementare a depășit 60%. România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro, sumă brută, prin cererile 5 și 6, din granturi și împrumuturi, pentru finalizarea PNRR. În același timp, Guvernul reamintește că termenul-limită pentru finalizarea renegocierilor cu Comisia Europeană este 31 mai, astfel încât România să poată încasa integral cele 4,9 miliarde de euro rămase pe componenta de granturi (aprox. 24,5 miliarde lei). [...]
Viitorul Guvern trebuie să semneze rapid contracte de miliarde și să evite pierderi din PNRR , într-un calendar strâns care face instabilitatea politică un risc financiar direct, potrivit Euronews . Miza imediată este pachetul SAFE, instrument european prin care România poate accesa peste 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei). Guvernul a indicat că mai mult de jumătate din bani ar urma să rămână în economie prin producție locală și contracte pentru industria națională de apărare. O primă tranșă de contracte, de aproximativ 8,3 miliarde de euro (aprox. 41,5 miliarde lei), a fost deja aprobată în Parlament. Fondurile ar urma să acopere achiziții și proiecte precum radare, sisteme anti-dronă, elicoptere, producție de muniție, vehicule de luptă, sisteme de apărare antiaeriană și corvete construite la Mangalia. Primele contracte trebuie semnate până la 31 mai. PNRR: termen-limită 31 august 2026 și presiune pe autoritățile locale În paralel, PNRR rămâne o sursă majoră de finanțare, însă presiunea principală nu este doar încasarea banilor de la Bruxelles, ci cheltuirea lor la timp. Proiectele finanțate prin PNRR trebuie finalizate până la 31 august 2026. La nivel local, autoritățile gestionează peste 11.300 de contracte PNRR, cu o valoare eligibilă de 34,4 miliarde de lei. Pentru a reduce riscul de blocaje, Ministerul Finanțelor a propus un mecanism de tip „credit-punte” (împrumut temporar pentru acoperirea finanțării până la rambursare), de până la 10 miliarde de lei, prin care primăriile și consiliile județene să poată primi împrumuturi fără dobândă. Nota de plată a instabilității: cursul și costurile companiilor Pe lângă gestionarea fluxurilor de bani, viitorul Executiv va trebui să opereze într-un context în care instabilitatea politică poate împinge costuri în economie prin cursul de schimb. Analiștii citați arată că piețele reacționează mai ales la incertitudinea de după schimbarea unui premier. În ultimul deceniu, deprecierea medie a leului a fost de 0,74%, iar în scenariile cele mai tensionate, cu criză politică și electorală suprapuse, vârfurile au depășit 3%. Pentru companii, asta se traduce în importuri mai scumpe, presiune pe contractele în euro și risc mai mare pentru firmele neacoperite împotriva fluctuațiilor valutare. [...]
Consiliul Concurenței a făcut inspecții inopinate la trei firme care comercializează microbuze electrice pentru transportul elevilor, în cadrul unei investigații privind posibila trucare a licitațiilor finanțate prin PNRR, potrivit Economedia . Printre companiile verificate se află Aveuro Internațional SRL, firmă care câștigase licitațiile pentru achizițiile de microbuze electrice prin PNRR în aproximativ 60% dintre județe. Inspecțiile au vizat Aveuro Internațional SRL, C&I Eurotrans XXI SRL și Amperio Energy SRL, iar investigația include și o companie din Spania, QEV Technologies S.L., conform comunicatului instituției citat de Economedia. Ce verifică autoritatea de concurență Inspecțiile s-au derulat în cadrul unei investigații care urmărește posibila trucare a licitațiilor publice organizate de mai multe consilii județene pentru achiziția de microbuze electrice destinate transportului elevilor, proiecte finanțate din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Autoritatea de concurență suspectează că cele patru companii ar fi manipulat licitațiile prin împărțirea pieței și fixarea prețurilor de vânzare, astfel încât contractele să fie câștigate de ofertantul prestabilit de către membrii posibilului cartel, la un preț mai mare față de prețul de piață. Investigația a fost declanșată ca urmare a articolelor publicate în mass-media și a informațiilor transmise de Corpul de Control al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)”, transmite Consiliul Concurenței. Instituția precizează că inspecțiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel București și sunt motivate de necesitatea obținerii informațiilor și documentelor pentru lămurirea posibilelor practici anticoncurențiale. Totodată, Consiliul Concurenței arată că aceste acțiuni „nu reprezintă o antepronunțare” privind vinovăția companiilor verificate. Mize: amenzi, clemență și impactul asupra programului PNRR Dacă autoritatea constată încălcarea regulilor de concurență, companiile vizate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. În același timp, firmele care cooperează în cadrul programului de clemență pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale, mai arată instituția. Cazul are relevanță directă pentru implementarea PNRR pe componenta de transport școlar: România avea alocat un buget național de 250 de milioane de euro pentru achiziția de microbuze electrice, estimat inițial ca suficient pentru 3.200 de unități. În contextul prețurilor ridicate, prin PNRR ar fi putut fi cumpărate doar 1.300 de microbuze din cele 3.200 planificate, potrivit informațiilor prezentate în articol. Contextul investigațiilor și rolul Parchetului European Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunțase la finalul anului trecut că sesizează Parchetul European în legătură cu achiziții supraevaluate de microbuze pentru elevi prin PNRR, după ce unele vehicule ar fi fost cumpărate la prețuri de peste două ori mai mari decât cele ale pieței. La începutul lunii aprilie 2026, Parchetul European a început oficial ancheta în „schema microbuzelor”, după sesizarea oficială făcută de ministrul MIPE, conform Economedia. În paralel, Consiliul Concurenței investighează componenta de concurență, respectiv suspiciuni de cartel (înțelegere între companii pentru a influența piața și prețurile). Companiile menționate și datele prezentate în articol Economedia amintește că publicația ReporterIS a scris în 2025 despre Aveuro International din Prahova, indicând că ar fi vândut către stat microbuze electrice la 200.000 de euro bucata, în condițiile în care prețul pieței era de 90.000 de euro. Tot ReporterIS a relatat că Aveuro ar fi câștigat licitații în 60% dintre județe, iar în 90% dintre licitații ar fi existat o singură ofertă admisibilă. În articol sunt prezentate și date financiare despre Aveuro International: compania, controlată integral de Vlad Mircea Papuc, a avut în 2024 un profit net de 68,7 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 255,6 milioane de lei, și avea în medie 113 angajați la finalul anului 2024. Pentru C&I Eurotrans XXI, Economedia menționează o cifră de afaceri de aproape 238 de milioane de lei în 2025 și un profit de aproape 44 de milioane de lei, iar pentru Amperio Energy indică o cifră de afaceri de aproape 241 de milioane de lei în 2025 și un profit de 38,1 milioane de lei, după pierdere în anul anterior. În perioada următoare, evoluția cazului depinde de concluziile investigației Consiliului Concurenței și de ancheta Parchetului European, în condițiile în care achizițiile sunt legate de fonduri europene și de ținte asumate prin PNRR. [...]
