CAT$881.69+2.21%

Reabilitarea barajului Leșu, finanțată prin PNRR cu 113,18 milioane lei, este prezentată de autorități drept un proiect „model” într-un program care a lăsat restul barajelor în urmă, fiind singurul obiectiv de acest tip finalizat dintre cele prevăzute inițial, potrivit Agerpres. Mesajul central al vizitei de la Oradea a fost că investiția deblochează beneficii concrete – apă, protecție la inundații și energie – după ani de stagnare.

Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că proiectul a fost „blocat timp de mai mulți ani” și „nu aducea beneficii nici pentru mediu, nici pentru producția de energie electrică”, iar lucrările au fost finalizate cu finanțare prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).

De ce contează: un baraj finalizat, restul proiectelor au rămas pe dinafară

Vicepremierul interimar Tanczos Barna a numit proiectul Leșu „un succes uriaș”, subliniind că este singurul baraj finalizat dintre cele prevăzute inițial în PNRR. În același registru, prefectul Marcel Dragoș a afirmat că, din „13 sau 14 baraje” pe care România le putea reabilita prin PNRR, „din păcate, acesta este singurul”.

În plan local, Dragoș a legat direct investiția de contextul secetei și de riscurile de alimentare cu apă, apreciind că barajul este „o mană cerească” pentru județ și că poate sprijini inclusiv dezvoltarea turistică în zonă.

Ce s-a făcut efectiv și cât a costat

Reabilitarea barajului Leșu a început în mai 2025 și a fost realizată prin PNRR cu 113,18 milioane de lei, fără TVA, conform aceleiași surse. Lacul, golit în 2015, a fost repus în funcțiune în luna mai, „după 12 ani”.

Proiectul include, potrivit informațiilor prezentate la fața locului, soluții tehnice și de mediu, între care:

• impermeabilizare cu geomembrană (membrană sintetică pentru etanșare);
• monitorizarea infiltrațiilor prin fibră optică;
• scară de pești;
• insule plutitoare cu vegetație;
• panouri solare.

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a spus că lucrarea combină punerea în siguranță a infrastructurii cu tehnologii moderne și măsuri de protecție a mediului și a precizat că barajul este dotat cu sisteme care transmit automat, în timp real, date despre infiltrații, volumul și temperatura apei și funcționarea echipamentelor.

Impact operațional: apă, secetă și protecție la inundații

Autoritățile au indicat trei efecte urmărite prin investiție: asigurarea alimentării cu apă pentru comunitățile din zonă, combaterea efectelor secetei și protecția împotriva inundațiilor, alături de refacerea biodiversității.

Directorul general al Administrației Naționale „Apele Române”, Doru-Dragoș Cazan, a spus că experiența acestui proiect ar trebui valorificată și pentru alte investiții în infrastructura de gospodărire a apelor, iar directorul ABA Crișuri, Pasztor Sandor, a descris implementarea ca pe o perioadă „foarte dură”, cu multe probleme, dar cu un rezultat „foarte bun”.