Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Renegocierea PNRR devine o cursă contra-cronometru pentru a nu pierde bani europeni, în condițiile în care mii de proiecte trebuie închise până la finalul lunii august, iar Guvernul încearcă la Bruxelles să reașeze investițiile care nu mai pot fi terminate la timp, potrivit Antena 3.
Premierul Ilie Bolojan a declarat la Focșani că o echipă guvernamentală se află la Bruxelles pentru renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că miza este evitarea pierderii finanțărilor. El a indicat că, în 2026, „cea mai importantă componentă de investiții publice” este cea din PNRR, „de aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei).
Bolojan a spus că, în timpul renegocierii, Guvernul trebuie să stabilească ce proiecte „se termină sigur” și care nu pot fi finalizate și, în consecință, „trebuie mutate pe împrumut”, astfel încât România să nu piardă finanțările. PNRR are două componente, a amintit premierul: finanțarea prin granturi (fonduri nerambursabile) și cea prin împrumut.
„Este foarte important ca miile de proiecte să fie finalizate până la finalul lui august, ca România să nu piardă finanțările.”
Un alt punct ridicat de premier ține de creșterea costurilor unor proiecte față de estimările inițiale. Potrivit acestuia, pentru unele investiții finanțate european, valoarea a crescut „foarte mult” prin modificări acceptate, iar diferența trebuie acoperită din bugetul de stat.
În acest context, Bolojan a spus că este important ca Ministerul Finanțelor să păstreze rezerve pentru a putea termina lucrările.
Premierul a indicat și o problemă de implementare care poate afecta direct ritmul lucrărilor: întârzieri la plăți. El a afirmat că, după preluarea responsabilității unor ministere, a constatat întârzieri și a avertizat că, fără plata rapidă a constructorilor, este greu de presupus că aceștia vor avea capacitatea financiară să lucreze susținut pentru finalizarea proiectelor până în august.
Pe programul Anghel Saligny, Bolojan a spus că Ministerul Dezvoltării are plățile „la zi”, programul urmând să se deruleze „normal”, însă „capacitatea de a suplimenta fondurile este scăzută”.
Recomandate
Parlamentul a votat legi care, potrivit Guvernului, evită penalizări de peste 2,7 miliarde euro (aprox. 13,5 miliarde lei) pe componenta de jaloane din PNRR, într-un pachet care vizează inclusiv apă, agricultură și investiții publice, relatează news.ro . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că pachetul de legi este necesar pentru îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar adoptarea lui ar proteja accesul la fonduri europene. Ce acoperă pachetul de legi Conform declarațiilor premierului, actele normative adoptate vizează: digitalizarea și eficientizarea activității în cercetare; modernizarea legislației din domeniul apelor; măsuri pentru o mai bună administrare a terenurilor agricole ale statului; accelerarea investițiilor publice, în special în construcții. Bolojan a precizat că, înainte de vot, ministerele și-au pregătit proiectele de lege din educație și cercetare, mediu și agricultură, iar acestea au fost discutate cu reprezentanții Comisiei Europene , care ar fi confirmat că prevederile respectă angajamentele asumate de România. De ce contează pentru PNRR și investiții Miza economică invocată de Guvern este evitarea unor penalizări financiare de peste 2,7 miliarde de euro, precum și reducerea blocajelor administrative, cu efect în implementarea mai rapidă a proiectelor de investiții aflate în derulare. „Prin adoptarea acestor legi, evităm penalizări financiare de peste 2,7 miliarde de euro şi ne asigurăm că România nu pierde fonduri europene importante.” Marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar proiectele din PNRR trebuie finalizate până la 31 august, potrivit aceleiași surse. Pentru context, news.ro a relatat anterior că Comisia Europeană a aprobat cea de-a patra cerere de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro . [...]
Prelungirea termenelor PNRR nu mai poate fi obținută în actualul cadru european , iar discuția politică despre „extinderi” riscă să mute atenția de la urgența reală: finalizarea proiectelor și absorbția banilor disponibili, potrivit Mediafax , care citează poziția delegației PNL din Parlamentul European. Delegația PNL respinge acuzațiile eurodeputaților PSD, care au susținut că liberalii ar fi votat împotriva prelungirii termenelor de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Liberalii afirmă că, „cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită”, o prelungire „nu este posibilă”. „În actualul context european și cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită, prelungirea PNRR NU este posibilă”, se arată în poziția eurodeputaților PNL. De ce contează: presiune pe implementare, nu pe renegocierea termenelor Miza practică, dincolo de disputa politică, este că o eventuală așteptare publică privind „prelungirea” poate reduce presiunea administrativă asupra implementării, într-un moment în care, potrivit PNL, prioritatea ar trebui să fie accelerarea proiectelor mature și utilizarea fondurilor rămase disponibile. Liberalii susțin că au promovat încă din 2025 ideea unei prelungiri cu 18 luni pentru proiectele mature, inclusă într-un raport al Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (instrumentul UE care finanțează PNRR). Propunerea, coordonată de eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan , nu ar fi fost acceptată de Comisia Europeană, care ar fi cerut în schimb statelor membre să prioritizeze proiectele mature și să concentreze eforturile pe finalizarea investițiilor și reformelor în termenul stabilit. Ce invocă PNL în disputa cu PSD: un amendament fără legătură directă cu PNRR PNL afirmă că mesajele PSD despre o posibilă prelungire ar porni de la un amendament depus de Grupul Comuniștilor din Parlamentul European la un raport privind activitatea Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru anul 2025. În interpretarea liberalilor, documentul nu are legătură cu modificarea termenelor PNRR, iar BEI „nu are competența” de a gestiona PNRR-urile sau de a decide schimbarea termenelor. „Prezentarea acestui vot ca o posibilă soluție pentru prelungirea PNRR-ului României creează așteptări false și deturnează atenția de la adevărata prioritate: finalizarea proiectelor și absorbția fondurilor disponibile”, susține delegația PNL. Context: ce au spus eurodeputații PSD Reacția PNL vine după ce eurodeputații PSD au anunțat că au votat pentru prelungirea perioadei de implementare a PNRR, în timp ce eurodeputații PNL s-au opus amendamentului privind extinderea termenelor. Social-democrații au susținut că unele investiții finanțate din fonduri europene ar putea fi afectate. Amendamentul susținut de delegația PSD solicita Comisiei Europene să prezinte, până la 31 august 2028, o propunere legislativă pentru extinderea perioadei de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, astfel încât statele membre să poată utiliza integral fondurile disponibile și să finalizeze proiectele în derulare. Informațiile despre poziția PSD au fost prezentate anterior de Mediafax în materialul citat de PNL, disponibil aici . [...]
Ministerul Energiei raportează plăți de 19,66 milioane euro (aprox. 98 mil. lei) într-o singură săptămână și un „stoc” de cereri în lucru de 133,85 milioane euro (aprox. 669 mil. lei), ceea ce indică presiune operațională pe fluxurile de decontare din PNRR și riscul ca întârzierile să afecteze ritmul proiectelor din energie, potrivit Economica . În intervalul 29 iunie – 3 iulie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru șapte cereri de transfer și o factură de asistență tehnică aferente proiectelor finanțate prin PNRR, cu o valoare totală de 19,66 milioane euro. Cereri în procesare și contracte reziliate: unde se vede blocajul Ministerul Energiei indică cereri de transfer în curs de procesare de aproximativ 133,85 milioane euro, corespunzătoare unui număr total de 82 de dosare, împărțite astfel: 35 de dosare din 2025, în sumă de 78,89 milioane euro; 47 de dosare din 2026, totalizând 54,96 milioane euro. În paralel, ministerul arată că au fost încetate/reziliate contracte în sumă de 67,07 milioane euro, un element relevant pentru capacitatea de implementare și pentru recalibrarea portofoliului de proiecte. Ce bani mai sunt disponibili și ce poate schimba renegocierea PNRR Valoarea pentru care se mai pot depune cereri de plată este de aproximativ 278,27 milioane euro (aprox. 1,39 mld. lei). Ministerul precizează însă că suma „poate fi ajustată” în funcție de dinamica implementării (inclusiv posibile încetări de contracte) și de procesul de negociere al PNRR derulat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) cu Comisia Europeană. Măsuri anunțate: prelungiri de termene și autorizare la etapa NPT În comunicatul citat, Ministerul Energiei spune că urmărește deblocarea și eficientizarea fluxurilor de plată și că a luat măsuri pentru prelungirea termenelor de implementare, astfel încât proiectele să folosească întreaga perioadă de eligibilitate din Regulamentul (UE) 2021/241. Totodată, ministerul afirmă că, deoarece 80% dintre cererile de transfer sunt finale, a prioritizat vizitele de monitorizare și analizează posibilitatea autorizării cererilor finale pentru proiectele care au obținut NPT (Notificarea de punere sub tensiune) — etapă la care investițiile finanțate prin PNRR sunt considerate finalizate. Ministerul mai susține că va procesa „cu celeritate” cererile de transfer și că dinamica plăților și numărul proiectelor în implementare ar contribui la modernizarea și tranziția energetică a României. [...]
România a atras 10 miliarde de euro în 12 luni, iar guvernul leagă performanța de reducerea deficitului bugetar , potrivit Mediafax , care îl citează pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene , Dragoș Pîslaru . Ministrul afirmă că, în perioada iunie 2025 – iunie 2026, România a atras 10 miliarde de euro fonduri europene, pe care o numește „un record absolut” pentru 12 luni consecutive. Pe fondurile de coeziune, Pîslaru susține că absorbția a fost „triplată”, de la 3.279.387.099 euro anul trecut la 10.418.362.085 euro în prezent, ceea ce ar însemna un plus de 7.138.974.986 euro. Tot el spune că România este „pe locul 2 în Uniunea Europeană la sume nete absorbite”. Ce înseamnă pentru investițiile publice și deficit În aceeași declarație, ministrul leagă direct finanțarea europeană de buget: investițiile din bani europeni ar fi ajuns să reprezinte 76% din investițiile publice ale României, contribuție pe care o descrie drept „esențială” pentru reducerea deficitului bugetar. PNRR și contractarea pe ciclul financiar curent Pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pîslaru indică sume brute atrase de 2.620.279.973 euro pe cererea de plată nr. 4 și 350.692.010 euro pe cererea de plată nr. 3, în total 2.970.971.983 euro. El mai afirmă că există perspective ca România să ajungă la 95% absorbție pe PNRR. În paralel, ministrul spune că, în ciclul financiar actual, contractarea a ajuns la 97% și că este „sigur” că va urca la 100%. [...]
Negocierile pentru viitorul buget multianual al UE pun sub presiune fondurile de coeziune , iar România se află în tabăra statelor care încearcă să le apere, pe fondul cererilor venite din partea țărilor contributoare pentru reducerea cheltuielilor și disciplină fiscală mai strictă, potrivit Mediafax . Discuțiile au loc la summitul european de la Bruxelles și vizează viitorul Cadru Financiar Multianual (MFF) – instrumentul care stabilește prioritățile de cheltuire a fondurilor europene pentru următorii ani. În centrul disputei este un buget menționat la nivelul de 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei), cu tensiuni între două blocuri de interese. Două tabere: „frugalii” versus „ Prietenii Coeziunii ” Pe de o parte sunt statele considerate „frugale”, care cer limitarea cheltuielilor europene și un control mai strict al bugetului comun. Pe de altă parte se află grupul informal „Friends of Cohesion” („Prietenii Coeziunii”), format din 16 state membre, care susțin păstrarea finanțărilor pentru politica de coeziune și agricultură. Pentru România, miza este directă: fondurile de coeziune și subvențiile agricole sunt prezentate ca surse de finanțare de care depind numeroase proiecte de dezvoltare, iar reducerea lor ar putea afecta investițiile regionale și programele agricole. Suedia cere reducerea bugetului spre 1% din VNB În tabăra statelor care vor un buget mai mic, ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Jessica Rosencrantz , a spus că propunerea actuală este prea mare și ar trebui redusă substanțial. Potrivit acesteia, UE ar trebui să urmărească un buget apropiat de 1% din venitul național brut (VNB) al statelor membre, argumentând că guvernele fac deja economii la nivel național și că aceeași disciplină ar trebui aplicată și la Bruxelles. Negocieri lungi, cu efecte pe investiții și competitivitate Deși discuțiile sunt descrise ca fiind într-o fază preliminară, diferențele de poziție indică negocieri dificile, care ar putea dura luni. În paralel, liderii UE au discutat și despre războiul din Ucraina, relația cu Rusia și competiția economică cu China, inclusiv posibile instrumente suplimentare pentru a răspunde importurilor de produse chinezești considerate subvenționate și vândute la prețuri foarte scăzute. În funcție de compromis, viitorul buget al UE va influența felul în care blocul comunitar finanțează proiecte de dezvoltare, agricultura, securitatea și competitivitatea economică în următorul deceniu, ceea ce face ca disputa asupra fondurilor de coeziune să fie una cu impact economic direct pentru state precum România. [...]
O nouă lege aflată la promulgare ar putea debloca decontarea fondurilor PNRR pentru proiecte întârziate la utilități , prin introducerea unei recepții „pe lucrări esențiale”, potrivit G4Media , care citează declarațiile ministrului interimar al Dezvoltării, Cseke Attila , făcute la Oradea. Miza este una operațională și financiară: multe investiții riscă să rateze termenele asumate în proiectele europene din cauza racordării la utilități, în special la energia electrică, unde atât durata lucrărilor, cât și costurile pot deveni un blocaj. Ce schimbă „recepția lucrărilor esențiale” Conform ministrului, noua reglementare permite recepționarea investițiilor ca „lucrări esențiale”, chiar dacă anumite componente nu sunt finalizate încă. Excepțiile menționate sunt: amenajările exterioare; racordarea la rețeaua electrică. Acestea ar urma să fie terminate în termen de 120 de zile. De ce contează pentru PNRR și absorbția de fonduri Cseke Attila susține că, pe baza acestei recepții, Comisia Europeană ar putea deconta fondurile europene către România, ceea ce ar permite închiderea mai rapidă a proiectelor, fără a aștepta finalizarea tuturor lucrărilor conexe. Măsura ar urma să se aplice cu prioritate proiectelor din educație și dezvoltare, unde întârzierile la utilități pot bloca investițiile. În cazul reabilitărilor de școli, ministrul spune că recepția pe lucrări esențiale ar permite decontarea a aproximativ 95% din valoarea proiectelor, iar restul de 5% ar urma să fie realizat în 120 de zile. Estimarea de impact: 560 milioane euro Pe baza simulărilor făcute de minister pentru educație și dezvoltare, România ar putea absorbi aproximativ 560 de milioane de euro (aprox. 2,8 miliarde lei) prin aplicarea acestei legi, potrivit ministrului. Pentru alte domenii, acesta a precizat că nu există încă simulări. Legea a fost adoptată de Parlament și a fost transmisă pentru promulgare la sfârșitul lunii iunie. [...]
