Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Renegocierea PNRR devine o cursă contra-cronometru pentru a nu pierde bani europeni, în condițiile în care mii de proiecte trebuie închise până la finalul lunii august, iar Guvernul încearcă la Bruxelles să reașeze investițiile care nu mai pot fi terminate la timp, potrivit Antena 3.
Premierul Ilie Bolojan a declarat la Focșani că o echipă guvernamentală se află la Bruxelles pentru renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că miza este evitarea pierderii finanțărilor. El a indicat că, în 2026, „cea mai importantă componentă de investiții publice” este cea din PNRR, „de aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei).
Bolojan a spus că, în timpul renegocierii, Guvernul trebuie să stabilească ce proiecte „se termină sigur” și care nu pot fi finalizate și, în consecință, „trebuie mutate pe împrumut”, astfel încât România să nu piardă finanțările. PNRR are două componente, a amintit premierul: finanțarea prin granturi (fonduri nerambursabile) și cea prin împrumut.
„Este foarte important ca miile de proiecte să fie finalizate până la finalul lui august, ca România să nu piardă finanțările.”
Un alt punct ridicat de premier ține de creșterea costurilor unor proiecte față de estimările inițiale. Potrivit acestuia, pentru unele investiții finanțate european, valoarea a crescut „foarte mult” prin modificări acceptate, iar diferența trebuie acoperită din bugetul de stat.
În acest context, Bolojan a spus că este important ca Ministerul Finanțelor să păstreze rezerve pentru a putea termina lucrările.
Premierul a indicat și o problemă de implementare care poate afecta direct ritmul lucrărilor: întârzieri la plăți. El a afirmat că, după preluarea responsabilității unor ministere, a constatat întârzieri și a avertizat că, fără plata rapidă a constructorilor, este greu de presupus că aceștia vor avea capacitatea financiară să lucreze susținut pentru finalizarea proiectelor până în august.
Pe programul Anghel Saligny, Bolojan a spus că Ministerul Dezvoltării are plățile „la zi”, programul urmând să se deruleze „normal”, însă „capacitatea de a suplimenta fondurile este scăzută”.
Recomandate
Întârzierile la plăți pe PNRR cresc riscul de a rata termenul-limită din august 2026 , iar presiunea se vede direct în proiectele mari de infrastructură, inclusiv pe Autostrada A7, unde constructorii au nevoie de flux de numerar ca să mențină ritmul de lucru, potrivit Economedia . Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că, fără plăți rapide către constructori, „e greu de presupus” că lucrările pot fi finalizate la timp, ceea ce ar pune în pericol finanțările din PNRR. Bolojan a spus, într-o conferință de presă, că una dintre problemele majore ale perioadei este absorbția fondurilor din PNRR, în condițiile în care „fiecare comună din România” are cel puțin un proiect în derulare (de la anvelopări și clădiri publice la proiecte de energie regenerabilă). Miza este ca „miile de proiecte” să fie terminate până la sfârșitul lunii august 2026, pentru ca România să nu piardă finanțările. Renegocierea PNRR: ce rămâne pe grant și ce se mută pe împrumut Guvernul negociază în această perioadă cu Comisia Europeană modificări ale PNRR, iar echipa guvernamentală se află la Bruxelles, atât la nivel tehnic, cât și ministerial. În acest context, autoritățile trebuie să decidă ce proiecte pot fi finalizate „la sigur” și: ce proiecte trebuie să rămână pe componenta de granturi (fonduri nerambursabile); ce proiecte au risc să nu fie terminate și ar urma să fie mutate pe componenta de împrumut din PNRR, pentru a evita pierderea finanțărilor. Presiune bugetară: rezervă la Finanțe pentru costuri neeligibile Premierul interimar a indicat și o problemă de finanțare suplimentară: unele proiecte au ajuns să coste mai mult decât estimările inițiale, iar diferențele pot include cheltuieli neeligibile la finanțare europeană, care trebuie acoperite din bugetul de stat. În acest sens, Bolojan a spus că este importantă păstrarea unei rezerve financiare la Ministerul Finanțelor, inclusiv pentru proiecte care necesită suplimentări importante, precum cele din sănătate. „Am constatat (...) că există întârzieri de plată și fără să ne plătim constructorii cât mai repede posibil e greu de presupus că vor avea capacitatea financiară să lucreze susținut, în așa fel încât aceste proiecte să fie finalizate până în luna august.” Autostrada A7: cinci loturi pe granturi PNRR, dar termenele rămân strânse În cazul Autostrăzii Moldovei (A7), executivul a decis în vara anului trecut ca cinci loturi din secțiunile Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani să fie finanțate din granturi PNRR (nerambursabile), în loc de împrumuturi. Loturile sunt: Focșani – Bacău, Lot 1 : Focșani – Domnești Târg Focșani – Bacău, Lot 2 : Domnești Târg – Răcăciuni Focșani – Bacău, Lot 3 : Răcăciuni – Bacău Bacău – Pașcani, Lot 1 : Bacău (Săucești) – Trifești Bacău – Pașcani, Lot 2 : Trifești – Gherăești În schimb, Bacău – Pașcani, Lot 3 (Mircești – Pașcani) rămâne finanțat din împrumuturi PNRR, deoarece nu ar putea fi gata până în august 2026, termenul-limită pentru proiectele din PNRR. Economedia amintește că Dorinel Umbrărescu (UMB) a confirmat public, la finalul anului trecut, că sectorul Adjud–Săbăoani (95 km) va fi finalizat până la 31 august 2026, iar restul de 27 km până la Pașcani până la 22 decembrie 2026. Stadiul lucrărilor și estimări de deschidere Pentru tronsoanele menționate, publicația prezintă stadii fizice și financiare și termene estimate: Focșani – Bacău (95,90 km) Lot 1 (35,60 km): deschis în 23 decembrie 2025 Lot 2 (38,78 km): deschis parțial (Domnești Târg–Adjud, aprox. 17 km) în decembrie 2025; pe restul stadiul este 95% (stadiu financiar: 54,76%) Lot 3 (21,52 km): 73% fizic, 30,90% financiar Bacău – Pașcani (77,38 km) Lot 1 (30,30 km): 49,10% fizic, 26,99% financiar Lot 2 (18,99 km): 46,90% fizic, 17,87% financiar Lot 3 (28,09 km): 48,20% fizic, 16,56% financiar La nivel de termene, pentru Lotul 2 Domnești Târg–Răcăciuni , Economedia citează un răspuns CNAIR potrivit căruia întregul lot ar urma să fie deschis în mai 2026 (după ce o porțiune a fost deja deschisă în decembrie 2025), în timp ce Răcăciuni–Bacău este estimat pentru august 2026, iar Săucești–Trifești și Trifești–Gherăești tot pentru august 2026. Mircești–Pașcani este estimat pentru decembrie 2026. Contextul pus de Bolojan este că, în lipsa unor plăți la timp către constructori, capacitatea acestora de a susține lucrările până la termenele PNRR poate fi afectată, ceea ce ar amplifica riscul de întârzieri și, implicit, de pierdere a finanțărilor. [...]
România intră în renegocierea finală a PNRR, cu termen 31 mai, pentru a securiza banii rămași pe granturi , după ce planul a trecut de pragul de 60% implementare odată cu aprobarea cererii de plată nr. 4, potrivit Libertatea . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că depășirea pragului de 60% vine „cu cererea de plată 4 astfel aprobată” de Comisia Europeană și că România „nu mai” este „la coada clasamentului”, declarații făcute la finalul ședinței de Guvern, potrivit News.ro. Miza economică: ce bani mai are România de încasat Pîslaru a indicat sumele rămase de obținut pentru finalizarea PNRR, atât pe componenta de grant (fonduri nerambursabile), cât și pe cea de împrumut: 4,9 miliarde euro pe grant (aprox. 24,5 miliarde lei ) „cu tot cu suma brută” sau 4,2 miliarde euro (aprox. 21,0 miliarde lei ) dacă se scade prefinanțarea deja obținută; pe împrumut, „o sumă de cinci miliarde euro ” (aprox. 25,0 miliarde lei ) „tot brută”; per total, 7,7 miliarde euro (aprox. 38,5 miliarde lei ) „sumă netă” sau 10 miliarde euro (aprox. 50,0 miliarde lei ) „sumă brută”. Aceste sume ar urma să fie obținute din cererile de plată 5 și 6 , pentru închiderea PNRR. Termen-limită 31 mai: „măsură chirurgicală” între împrumut și grant Ministrul a anunțat că România a intrat într-un proces de renegociere finală a PNRR, cu obiectivul de a avea certitudinea că proiectele de investiții sunt finalizate astfel încât să fie încasată integral suma rămasă pe granturi. „Asta va presupune nişte mişcări din zona de împrumut în zona de granturi (...) De data aceasta va fi o măsură mai chirurgicală (...) şi data-limită pentru aceste negocieri este 31 mai.” Pîslaru a menționat și existența unui ghid al Comisiei Europene distribuit statelor membre pe 5 mai, despre care spune că a fost prezentat miniștrilor în Guvern. Blocaj operațional: Guvernul vrea plățile „la zi” în 2–3 săptămâni Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că Executivul și-a asumat să aducă plățile din PNRR la zi în următoarele săptămâni, prin accelerarea procesării cererilor și mobilizarea echipelor din ministere. Bolojan a avertizat că întârzierile la plată afectează direct execuția proiectelor: „La multe ministere sunt întârzieri mari ale plăţilor, iar dacă constructorii nu sunt plătiţi cu lunile, e greu de presupus că vor finaliza lucrările.” Ținta anunțată de premierul interimar este ca plățile să fie aduse la zi „în următoarele două, trei săptămâni”, pentru a reduce riscul de pierdere a banilor și de penalități, în cazul în care proiectele rămase pe grant nu sunt terminate. Sporurile pentru fonduri europene: legate de „livrabile”, nu de calificative Bolojan a mai spus că sporurile pentru accesarea fondurilor europene nu ar mai trebui acordate doar pe baza calificativelor din anul anterior, ci în funcție de rezultate măsurabile: cereri procesate, respectarea termenelor, fonduri transferate către beneficiari. În același context, premierul interimar a numit absorbția PNRR unul dintre cele mai importante proiecte ale României în 2026 și a indicat că următoarele două săptămâni sunt decisive pentru închiderea negocierilor până la finalul lunii. [...]
România încearcă să securizeze restul granturilor din PNRR , iar o echipă MIPE și alte ministere merge la Bruxelles pentru negocierile finale , potrivit Economedia . Joi sunt programate întâlniri tehnice, iar vineri ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , urmează să se vadă cu echipa SG Recover condusă de Celine Gauer. Miza operațională este reașezarea investițiilor astfel încât România să „securizeze” întreaga componentă de fonduri nerambursabile (granturi) din PNRR. Pîslaru a spus că România a atras deja peste 60% din granturi și mai are de adus „alte 4,9 miliarde de euro sume brute pe granturi” (aprox. 24,5 miliarde lei), prin cererile de plată 5 și 6. Ce schimbări pregătește MIPE pentru varianta finală a PNRR Ministrul interimar afirmă că au fost transmise către Comisia Europeană propuneri de „reașezare” a investițiilor și că există discuții tehnice pe documentele finale necesare pentru închiderea investițiilor și atingerea țintelor. În paralel, MIPE pregătește: un plan de acțiuni și un calendar pentru trimiterea în Parlament a „reformelor legislative cheie”, care trebuie adoptate înainte de 31 august 2026; măsuri pentru a avea „resursele financiare” pregătite, astfel încât să fie acoperite cheltuielile suplimentare generate de proiectele de investiții; accelerarea plăților către beneficiari, printr-o cooperare mai strânsă între ministere. Context: absorbția pe Coeziune și discuțiile pentru bugetul UE 2028–2034 În același timp, Pîslaru a indicat că, pe fondurile Politicii de Coeziune, urmează să fie lansate ultimele apeluri din planificarea pe 2026. România ar fi ajuns pe locul 2 ca sume absolute atrase, cu 9,36 miliarde euro granturi intrate deja în țară (aprox. 46,8 miliarde lei), reprezentând „peste 30,2%”. Separat, se lucrează la contribuții pentru poziția României privind Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, inclusiv prin coordonarea cu grupul „Prietenii Coeziunii”, format din 17 state membre. Alte dosare: salarizare, directiva de transparență și măsuri pe piața muncii Pe zona Ministerului Muncii (unde Pîslaru asigură interimatul), acesta a spus că pentru Legea salarizării unitare a fost obținută „anvelopa financiară maximă pentru 2027” de la Ministerul Finanțelor Publice, validată cu Comisia Europeană, însă proiectul ar avea nevoie de validarea unui acord politic pentru a fi pus în dezbatere publică. După consultări, proiectul actualizat ar urma să fie transmis Parlamentului. Totodată, oficialul a menționat urgența transpunerii Directivei privind transparența salarială, care trebuie adoptată până pe 7 iunie, și a enumerat și alte acțiuni, inclusiv trimiterea Corpului de Control în județul Mureș pentru verificări legate de centre sociale și inițierea unui protocol cu Autoritatea Europeană a Muncii după un caz de neplată a unor lucrători români în construcții în Danemarca. [...]
Guvernul accelerează deciziile la Sănătate pentru a nu bloca plățile din PNRR , în condițiile în care România intră în negocierile finale de la Bruxelles cu Comisia Europeană și mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), potrivit Libertatea . Miza este operațională și financiară: Executivul spune că la Ministerul Sănătății există „o situație specială”, fiind necesară promovarea „în regim de urgență” a mai multor Hotărâri de Guvern restante, pentru a permite efectuarea plăților. Guvernul leagă explicit aceste plăți de continuarea lucrărilor astfel încât spitalele finanțate prin PNRR să fie finalizate până la sfârșitul lunii august, termen „asumat”. Negocierile cu Comisia Europeană: versiunea finală a PNRR și accesarea integrală a banilor Guvernul a discutat pe 20 mai, la Palatul Victoria, stadiul proiectelor din PNRR și pregătirea negocierilor programate pentru 22 mai, la Bruxelles. Tema întâlnirilor este „versiunea finală” a PNRR, iar obiectivul anunțat este valorificarea integrală a fondurilor disponibile, atât pe componenta nerambursabilă (granturi), cât și pe componenta de împrumut. O delegație guvernamentală care include miniștri urmează să aibă întâlniri tehnice la Bruxelles, iar ministrul interimar al Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, este programat să poarte discuțiile decisive cu echipa condusă de Celine Gauer, responsabilă în Comisia Europeană de coordonarea și stadiul implementării PNRR-urilor statelor membre. Presiune pe buget și pe capacitatea administrativă: bani complementari și resursă umană Ilie Bolojan, care conduce interimar Executivul, le-a cerut miniștrilor să își evalueze necesarul de finanțare de la bugetul de stat, complementar finanțărilor din PNRR, și să transmită datele către Ministerul Finanțelor, pentru a asigura sumele necesare. În paralel, Guvernul anunță ajustări organizatorice la nivelul ministerelor pentru a asigura resursa umană necesară verificării cererilor de plată. Dacă vor exista întârzieri, ministerele ar urma să fie sprijinite de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cât mai are România de atras și care este termenul-limită pentru renegociere Executivul afirmă că, după aprobarea cererii de plată numărul 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro (aprox. 13,1 miliarde lei), gradul de implementare a depășit 60%. România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro, sumă brută, prin cererile 5 și 6, din granturi și împrumuturi, pentru finalizarea PNRR. În același timp, Guvernul reamintește că termenul-limită pentru finalizarea renegocierilor cu Comisia Europeană este 31 mai, astfel încât România să poată încasa integral cele 4,9 miliarde de euro rămase pe componenta de granturi (aprox. 24,5 miliarde lei). [...]
Comisia Europeană a aprobat cererea de plată nr. 4 din PNRR , de 2,62 miliarde euro , însă banii vor intra efectiv doar după avizul Comitetului economic și financiar (CEF) și o decizie ulterioară de plată, potrivit Economedia . Pentru România, miza imediată este menținerea fluxului de finanțare și evitarea blocajelor la proiecte, într-un moment în care Guvernul spune că are nevoie de plăți pentru a-și onora obligațiile către constructori și beneficiari. România a depus a patra cerere de plată pe 19 decembrie 2025, iar Comisia a constatat că au fost îndeplinite „în mod satisfăcător” 38 de jaloane și 24 de ținte prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Ce urmează până la virarea banilor Comisia a transmis către CEF evaluarea preliminară a îndeplinirii jaloanelor și țintelor, iar comitetul are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Plata către România poate avea loc după acest aviz și după adoptarea unei decizii de plată de către Comisie. Ce acoperă cererea de plată: digitalizare, decarbonizare, fiscalitate În lista de măsuri asociate cererii de plată nr. 4, Comisia indică, între altele: implementarea unui cloud guvernamental , cu peste 30 de instituții publice deja conectate, pentru schimb de date și servicii publice mai eficiente; decarbonizarea transporturilor și energiei , inclusiv prin impozite mai mari pe proprietate pentru cele mai poluante vehicule și reducerea treptată a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune; revizuirea cadrului fiscal , prin modificări legislative menite să facă sistemul mai echitabil și mai eficient, cu sarcină administrativă redusă și conformare fiscală îmbunătățită. În comunicarea Comisiei sunt menționate și domenii precum gestionarea sustenabilă a pădurilor, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități, alături de obiective de digitalizare, eficientizarea justiției și consolidarea luptei anticorupție. „Astăzi, 14 mai, Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde EUR, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) (...)”, a transmis Comisia Europeană. Impact în execuție: presiune pe plăți și pe reforme Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un material separat publicat de Economedia, că validarea cererii „asigură fluxurile de plăți începând cu luna iulie”, astfel încât statul să poată plăti constructorii și beneficiarii, și a insistat că prioritatea este să nu fie pierdute fondurile europene. „România primește o importantă sumă de bani. Ne asigură fluxurile de plăți începând cu luna iulie, ca să putem plăti constructorii și beneficiarii”, a spus premierul. Bolojan a mai afirmat că România mai are „peste 35 de jaloane” de îndeplinit, dintre care 9 „foarte importante”, iar următoarele două săptămâni ar fi decisive pentru închiderea negocierilor și absorbție. În același context, el a indicat constrângeri legislative legate de statutul de guvern interimar (care, potrivit declarațiilor sale, nu poate emite ordonanțe și nici depune proiecte în Parlament) și a descris un plan de promovare a proiectelor prin inițiative legislative în Parlament, în procedură de urgență. Cât a încasat România până acum prin PNRR Odată cu cererea de plată nr. 4, fondurile plătite României prin PNRR ar urma să ajungă la 12,97 miliarde de euro (aprox. 64,9 miliarde lei) , sumă care include prefinanțarea de 3,79 miliarde de euro din 2021 și 2022 și o prefinanțare de 288 milioane de euro din REPowerEU, primită în ianuarie 2024. Conform Comisiei, acest nivel ar corespunde la 60,6% din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62% din toate jaloanele și țintele din plan. [...]
Viitorul Guvern trebuie să semneze rapid contracte de miliarde și să evite pierderi din PNRR , într-un calendar strâns care face instabilitatea politică un risc financiar direct, potrivit Euronews . Miza imediată este pachetul SAFE, instrument european prin care România poate accesa peste 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei). Guvernul a indicat că mai mult de jumătate din bani ar urma să rămână în economie prin producție locală și contracte pentru industria națională de apărare. O primă tranșă de contracte, de aproximativ 8,3 miliarde de euro (aprox. 41,5 miliarde lei), a fost deja aprobată în Parlament. Fondurile ar urma să acopere achiziții și proiecte precum radare, sisteme anti-dronă, elicoptere, producție de muniție, vehicule de luptă, sisteme de apărare antiaeriană și corvete construite la Mangalia. Primele contracte trebuie semnate până la 31 mai. PNRR: termen-limită 31 august 2026 și presiune pe autoritățile locale În paralel, PNRR rămâne o sursă majoră de finanțare, însă presiunea principală nu este doar încasarea banilor de la Bruxelles, ci cheltuirea lor la timp. Proiectele finanțate prin PNRR trebuie finalizate până la 31 august 2026. La nivel local, autoritățile gestionează peste 11.300 de contracte PNRR, cu o valoare eligibilă de 34,4 miliarde de lei. Pentru a reduce riscul de blocaje, Ministerul Finanțelor a propus un mecanism de tip „credit-punte” (împrumut temporar pentru acoperirea finanțării până la rambursare), de până la 10 miliarde de lei, prin care primăriile și consiliile județene să poată primi împrumuturi fără dobândă. Nota de plată a instabilității: cursul și costurile companiilor Pe lângă gestionarea fluxurilor de bani, viitorul Executiv va trebui să opereze într-un context în care instabilitatea politică poate împinge costuri în economie prin cursul de schimb. Analiștii citați arată că piețele reacționează mai ales la incertitudinea de după schimbarea unui premier. În ultimul deceniu, deprecierea medie a leului a fost de 0,74%, iar în scenariile cele mai tensionate, cu criză politică și electorală suprapuse, vârfurile au depășit 3%. Pentru companii, asta se traduce în importuri mai scumpe, presiune pe contractele în euro și risc mai mare pentru firmele neacoperite împotriva fluctuațiilor valutare. [...]
