Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ungaria încearcă să evite pierderea a 10,4 miliarde de euro (aprox. 52 mld. lei) din fonduri UE, iar premierul Péter Magyar spune că vrea să semneze „săptămâna viitoare” la Bruxelles un acord politic cu Comisia Europeană pentru deblocarea banilor, potrivit Euronews.
Miza este termenul-limită de 31 august: dacă până atunci nu sunt îndeplinite condițiile pentru deblocare, Ungaria riscă să piardă 10,4 miliarde de euro din fondurile de redresare. Fondurile au fost înghețate în perioada guvernului Orbán, pe fondul preocupărilor legate de statul de drept.
Magyar a spus că discuțiile tehnice cu Comisia Europeană sunt în desfășurare și vor continua la Budapesta până vineri, în paralel cu pregătirea unei înțelegeri politice la nivel înalt.
„Ambele părți vor face tot ce pot pentru săptămâna viitoare, când voi merge la Bruxelles, să putem semna acordul politic dintre guvernul și Comisia Europeană, care ne va permite să finalizăm toate aspectele până la 31 august…”
Premierul a avertizat că, deși 31 august poate părea departe, volumul de lucru este mare și include nu doar modificări legislative, ci și schimbări instituționale.
Unul dintre subiectele sensibile rămâne cerința Comisiei privind eliminarea treptată a taxelor excepționale aplicate sectoarelor financiar și energetic. Magyar a afirmat că guvernul său va respinge unele solicitări care țin de buget.
„Există solicitări din partea Comisiei privind bugetul Ungariei, pe care nu le vom îndeplini… Într-o zi ni se cere să stabilizăm bugetul, iar apoi ni se spune și să eliminăm unele taxe.”
Magyar a mai spus că a făcut schimb de scrisori cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe temele rămase nerezolvate.
Guvernul este așteptat să prezinte până la finalul lunii mai un plan revizuit de cheltuire a fondurilor de redresare. Magyar a indicat drept priorități proiecte „fezabile” și cu beneficii directe, inclusiv:
Magyar a anunțat și reevaluarea cererii de împrumut pentru apărare depusă de Ungaria în cadrul programului SAFE al UE. Fostul guvern Orbán solicitase 16 miliarde de euro (aprox. 80 mld. lei) pentru proiecte de apărare, sumă pe care Magyar a criticat-o, susținând că ar fi urmărit îndatorarea populației în beneficiul unor companii apropiate puterii.
În perioada următoare, semnalul-cheie pentru piețe și pentru mediul de afaceri rămâne dacă Budapesta și Comisia pot transforma rapid acordul politic anunțat într-un pachet de măsuri acceptat până la 31 august, astfel încât finanțarea să nu fie pierdută.
Recomandate
Comisia Europeană avertizează că modificarea legii decarbonizării poate aduce „consecințe financiare” în PNRR , după ce Parlamentul a adoptat un amendament care condiționează închiderea capacităților pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități noi „similare”, potrivit HotNews . Executivul european transmite, într-o declarație citată de TVR , că statele membre trebuie să își respecte angajamentele din planurile de redresare și că orice risc de „reversare” a reformelor va fi analizat, cu potențiale efecte financiare. Miza: un jalon PNRR deja validat de Bruxelles Comisia precizează că a luat act de modificările aduse legii decarbonizării și că le va analiza, deoarece actul normativ este „o reformă esențială” din Planul Național de Redresare și Reziliență. În forma inițială, intrarea în vigoare a cadrului legislativ a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114. În plus, Comisia subliniază că modificările nu au fost încă promulgate de președintele României și că va evalua „orice risc potențial de reversare a jalonului 114”. „Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reamintește că orice risc de reversare va fi analizat cu atenție, putând implica consecințe financiare.” Ce a generat controversa în Parlament Legea decarbonizării a fost aprobată miercuri de Camera Deputaților. Un amendament introdus de PSD la Senat, contestat de PNL, prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”, potrivit Agerpres . PNL susține că amendamentul poate bloca bani din PNRR, în timp ce PSD argumentează că România nu își permite închiderea acestor capacități în contextul războiului și al crizei energetice. Pe acest fond, HotNews a relatat anterior disputa privind riscul de a fi afectate fonduri din PNRR, într-un material separat despre amendamentul contestat: „poate bloca miliarde de euro din PNRR” ( HotNews ). Ce urmează Legea se află pe masa președintelui Nicușor Dan , care declarase anterior că ia în calcul inclusiv retrimiterea ei în Parlament dacă ajunge „în forma rezultată din lucrările comisiilor”. Între timp, Comisia Europeană anunță că va analiza modificările și va evalua riscul ca jalonul 114 din PNRR să fie considerat „reversat”, scenariu care, potrivit avertismentului Bruxelles-ului, poate atrage consecințe financiare. [...]
BNS cere control european asupra achizițiilor din SAFE, un program de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei), invocând suspiciuni de nereguli care ar putea afecta utilizarea fondurilor și respectarea regulilor UE, potrivit Economedia . Blocul Național Sindical (BNS) a sesizat Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European, Curtea Europeană de Conturi și Ombudsmanul European în legătură cu achizițiile realizate prin programul Security Action for Europe (SAFE) . Organizația spune că demersul urmărește verificarea respectării legislației europene în procedurile de achiziții și în utilizarea fondurilor alocate. BNS afirmă că reprezintă aproximativ 300.000 de membri și că include lucrători din industria de apărare și aeronautică, precum și din sectoare „direct interesate” de implementarea programului. Sindicaliștii susțin că nu urmăresc blocarea sau întârzierea SAFE, pe care îl consideră „esențial” pentru securitatea României și a UE, ci cer implementarea „cu respectarea strictă a normelor europene”, pentru a evita suspiciuni privind folosirea banilor publici. Ce suspiciuni invocă BNS în procedurile SAFE Sesizarea se bazează, potrivit comunicatului citat, exclusiv pe informații din spațiul public (declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice). Printre aspectele semnalate se numără: întrebări privind nivelul de transparență în aprobarea programelor de înzestrare; posibila utilizare excesivă a negocierii fără publicare prealabilă; consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru programe majore; concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial; creșteri semnificative ale prețurilor pentru anumite elemente de tehnică militară, care ar necesita clarificări privind fundamentarea; suspiciuni privind acordarea unui „ajutor de stat mascat”; necesitatea verificării conformității cu Regulamentul SAFE și legislația UE în achiziții publice. Ce verificări cerute instituțiilor UE ar putea însemna pentru implementare BNS solicită Comisiei Europene (DG GROW, DG DEFIS și DG Competition) și OLAF verificarea conformității planului de investiții transmis de România și a procedurilor de achiziție cu legislația europeană, inclusiv analiza unor posibile elemente de ajutor de stat (este menționat cazul Șantierului Naval Mangalia) și cererea documentațiilor justificative pentru fiecare procedură. În paralel, sindicaliștii cer Parchetului European să verifice transparența și legalitatea procedurilor de achiziție, în măsura în care ar exista fapte ce intră în competența sa și care ar putea afecta interesele financiare ale UE. Curții Europene de Conturi i se solicită includerea implementării SAFE în planurile de audit privind eficiența utilizării fondurilor, iar Ombudsmanului European – evaluarea modului în care instituțiile europene gestionează sesizările legate de acest instrument de finanțare. [...]
Bulgaria cere garanții ca bugetul agricol să nu fie diluat în viitorul buget al UE 2028–2034, pe fondul propunerii de a apropia Politica Agricolă Comună (PAC) de politica de coeziune într-o arhitectură comună a fondurilor, potrivit Agronet . Miza este una de reglementare și de alocare: dacă agricultura își păstrează o finanțare distinctă și previzibilă sau intră într-un „coș” mai larg, unde concurează cu alte priorități. Poziția a fost prezentată la Sofia, în cadrul unei întâlniri cu Ekaterina Zaharieva, comisar european pentru întreprinderi nou-înființate, cercetare și inovare. Îngrijorarea a fost exprimată de vicepreședinta Iliana Iotova , care a avertizat că o reunire a politicilor ar putea dezavantaja statele mai mici și mai puțin dezvoltate, conform Radio Bulgaria. Ce propune Comisia Europeană pentru 2028–2034 În propunerea Comisiei Europene, fondurile gestionate de statele membre și regiuni ar urma să fie reunite într-o strategie comună, iar implementarea să se facă prin planuri naționale și regionale de parteneriat, potrivit documentelor Comisiei: European Commission și European Commission . Comisia prezintă această arhitectură ca o simplificare și o mai bună coordonare a investițiilor. Propunerea generală este evaluată la aproape 2.000 de miliarde de euro pentru șapte ani, însă distribuirea pe politici și state nu este încă adoptată. De ce contează separarea bugetului PAC pentru ferme Un buget agricol distinct înseamnă, în practică, o referință mai previzibilă pentru plăți directe, intervenții sectoriale și dezvoltare rurală. Într-un cadru comun, nivelul sprijinului pentru agricultură poate ajunge să depindă mai mult de prioritățile din planurile naționale și de negocierile dintre sectoare. Pentru exploatațiile agricole, arhitectura bugetară poate influența, între altele: nivelul plăților directe după 2027; finanțarea investițiilor în ferme și procesare; sprijinul pentru dezvoltarea rurală; instrumentele de gestionare a riscurilor; condițiile și obligațiile asociate fondurilor; posibilitatea statelor de a muta bani între priorități. Materialul citat nu include estimări privind eventuale pierderi pentru Bulgaria și nici sume care ar fi în joc pentru agricultura bulgară. Două teme conexe: competitivitatea și condiționarea de statul de drept Iotova a cerut ca viitorul Fond European pentru Competitivitate să nu concentreze resursele în economiile cu capacitate mai mare de cercetare și investiții. Totuși, Radio Bulgaria nu prezintă alocări, criterii sau mecanisme concrete, astfel că solicitarea rămâne, în acest stadiu, una politică în negocierile bugetare. Pentru agricultură, legătura cu un astfel de fond ar putea deveni relevantă în zone precum digitalizarea, robotizarea, cercetarea aplicată sau procesarea alimentară, dar nu este confirmat că aceste investiții ar compensa eventuale schimbări în bugetul tradițional al PAC. Separat, oficialul bulgar a cerut criterii precise pentru legarea accesului la fonduri de respectarea statului de drept, fără ca sursa să detalieze criteriile contestate sau efectele asupra plăților agricole. În practică, o astfel de condiționare poate produce întârzieri sau suspendări la nivel național, cu impact asupra calendarelor de finanțare, chiar dacă beneficiarii individuali nu au nereguli. Ce urmează Propunerea Comisiei trebuie negociată de statele membre și de Parlamentul European, iar forma finală poate diferi de proiect. Până la adoptarea cadrului financiar și a legislației sectoriale, nu există cuantumuri finale pentru plățile după 2027 și nici programe deschise în baza noii arhitecturi. Pentru România, negocierile vor influența direct subvențiile, investițiile și modul de repartizare a fondurilor prin viitorul plan național. [...]
O sesiune de finanțare GAL MMTMM pentru tineri și femei rămâne deschisă până pe 21 august 2026 , cu un prag minim de selecție de 20 de puncte, ceea ce face ca pregătirea proiectului (și a punctajului) să fie decisivă pentru accesarea banilor, potrivit Agronet . Apelul vizează „Dezvoltarea micilor afaceri pentru tineri și femei în teritoriul GAL MMTMM” și este încadrat la tipul de finanțare „Servicii”, în cadrul unei finanțări gestionate de GAL/ AFIR . Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală . Cine poate aplica și în ce interval Sesiunea este destinată tinerilor și femeilor din aria locală acoperită de GAL MMTMM. Calendarul depunerii este indicat ca fiind cert: deschidere: 23 iulie 2026; termen-limită: 21 august 2026. La data de 21 august 2026, apelul figurează cu statut „deschis”, astfel că solicitanții trebuie să se încadreze în intervalul anunțat. Buget, plafon și intensitatea sprijinului: ce înseamnă fiecare Datele din apel separă explicit trei repere: buget total al sesiunii: 200.000 ; suma maximă de sprijin: 200.000 ; intensitatea sprijinului: 100% (finanțare integrală, conform apelului). În plus, este menționat distinct un plafon de depunere a proiectelor de 400.000,00 euro (aprox. 2,0 milioane lei) , precizat ca plafon de depunere și care nu trebuie confundat cu bugetul sesiunii sau cu suma maximă de sprijin. Condiția de selecție: prag minim de 20 de puncte Pentru proiecte este stabilit un prag minim de selecție de 20,00 puncte . Practic, proiectele trebuie să atingă acest nivel minim de punctaj, conform condițiilor din apel, pentru a intra în selecție. Documentele și informațiile actualizate sunt disponibile în fișa finanțării și în pagina apelului din Portalul Grupurilor de Acțiune Locală . [...]
Iașul raportează investiții de aproximativ 133 milioane euro (aprox. 665 milioane lei) din PNRR , iar miza imediată este trecerea de la achiziții și lucrări la utilizarea efectivă a noilor capacități în transport și educație , potrivit Economedia . Municipalitatea spune că finanțarea acoperă 25 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 700 de milioane de lei. Banii au fost direcționați către modernizarea transportului public, construirea de locuințe pentru tineri, reabilitarea energetică a școlilor și blocurilor, dotarea unităților de învățământ și modernizarea sistemului de colectare a deșeurilor. Ce s-a livrat deja din finanțarea PNRR Conform informațiilor prezentate, între investițiile finalizate se numără: achiziția a 18 tramvaie și 25 de autobuze electrice ; construirea a 188 de locuințe pentru tineri în zona Grădinari – Metalurgie; reabilitarea termică a 21 de clădiri școlare ; dotarea a 63 de unități de învățământ cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale; instalarea a 150 de insule ecologice digitalizate ; lucrări de reabilitare energetică pentru mai multe blocuri de locuințe (fără un număr precizat). Ce urmează: extinderi de licee aproape de final, cu termen indicat pentru septembrie Două proiecte încă în execuție – extinderea Colegiului Național „Mihai Eminescu” și a Liceului „Miron Costin” – au ajuns la un stadiu de aproximativ 96% , lucrările fiind contractate în ianuarie 2026. Acestea presupun amenajarea a 17 săli noi de clasă . Primarul Mihai Chirica a indicat că noile săli ar urma să fie folosite din luna septembrie, ceea ce mută accentul de pe execuție pe punerea în funcțiune și integrarea în activitatea curentă a școlilor și a rețelei de transport public. [...]
Renegocierea PNRR a tăiat masiv din proiectele de transport și energie, iar IMM România avertizează că fără prioritizare fondurile UE riscă să repete eșecul. Într-o analiză citată de Economedia , președintele IMM România, Florin Jianu , spune că statul ar trebui să programeze finanțările europene pe „câteva obiective majore”, aliniate la nevoile economiei și la capacitatea de coordonare, pentru a evita un nou program „eșuat”. „Dacă programăm fondurile europene neținând cont de nevoile reale ale economiei (…) și nu încercăm să facem de toate pentru toți, vom avea iarăși un program eșuat, așa cum se arată a fi PNRR.” Analiza IMM România vizează patru domenii considerate „cele mai vizibile” și importante: infrastructura rutieră (autostrăzi), infrastructura feroviară, energia și digitalizarea. Documentul este publicat cu câteva săptămâni înainte de termenul de 31 august indicat ca final al implementării PNRR, în timp ce autoritățile române și Comisia Europeană negociază ajustări ale portofoliului de proiecte. Transport: autostrăzile, cele mai lovite, cu reducere de peste 40% Componenta de autostrăzi este prezentată drept una dintre cele mai afectate de renegocierea cu Comisia Europeană din 2025. Din 429 km de autostradă nouă planificați inițial pe patru coridoare (A7, A8, A3 și A1 Lugoj–Deva), două autostrăzi (A8 și A3) au fost eliminate integral din finanțare, iar kilometrajul total s-a redus cu peste 40%. La calea ferată, reducerea ar fi venit mai degrabă prin eliminarea unor loturi din proiecte mai mari, nu prin tăierea unui coridor întreg. Coridorul Cluj-Napoca–Oradea a fost păstrat ca lungime, dar cu ținte de finalizare fizică renegociate în jos pentru ultimele loturi, iar din coridorul Caransebeș–Timișoara–Arad a rămas activ doar o treime din traseu. Per ansamblu, componenta feroviară a pierdut aproximativ 33% din kilometrajul planificat inițial. Energie: proiecte eliminate integral și contracte suspendate În energie, IMM România indică o afectare „structurală”, nu doar financiară: renegocierea ar fi inclus eliminări integrale, precum producția de baterii (buget de 150 milioane de euro), și suspendări unilaterale de contracte, între care hidrogenul verde și fabricarea de panouri fotovoltaice. Digitalizare: execuție sub 22% și întârzieri la proiectele mari Pe componenta C7 (Transformare digitală), descrisă ca fiind cea mai „granulară” dintre cele analizate (20 de măsuri coordonate de mai multe instituții), execuția globală rămâne redusă, sub 22% din buget. Tiparul identificat: proiectele mari (cloud guvernamental, migrare aplicații, eHealth, identitate electronică, securitate cibernetică) au o execuție financiară mult sub cea a proiectelor mai mici. Ce a rămas, ce s-a pierdut și ce înseamnă pentru economie Concluzia IMM România consemnează un impact pozitiv în infrastructură: aproximativ 257 km de autostradă și modernizarea a circa 220 km de cale ferată. În același timp, organizația enumeră principalele minusuri, între care: renunțarea la producția de baterii și la producția de panouri fotovoltaice, cu pierderea unor oportunități de dezvoltare industrială pe lanțuri de valoare în energie; reducerea țintelor de infrastructură de la aproximativ 429 km la 257 km la autostrăzi și de la aproximativ 328 km la 220 km la calea ferată. Pentru IMM-uri, analiza susține că digitalizarea a avut un impact direct mai redus, deoarece investițiile au fost orientate preponderent către proiecte ale sectorului public. Confederația mai afirmă că, încă din etapa de elaborare, PNRR a avut limite de consultare cu partenerii sociali, iar propunerile IMM România nu au fost reflectate în forma finală: organizația ar fi propus 5,1 miliarde de euro pentru susținerea IMM-urilor, în timp ce în PNRR au fost prevăzute aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru mediul de afaceri, plus vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, idee care nu a fost preluată. În zona de antreprenoriat și inovare, IMM România menționează propuneri precum „Romania Tech Nation” (pentru 20.000 de start-up-uri digitale) și programul EQUITY (acces la capital pentru IMM-uri inovatoare, start-up-uri și scale-up-uri). În practică, implementarea schemei de digitalizare a IMM-urilor, cu granturi între 20.000 și 100.000 de euro, este descrisă ca fiind dificilă. [...]
