Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România are mai puțin de două săptămâni ca să evite pierderea banilor din PNRR: potrivit Antena 3, miza este închiderea unor proiecte de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), legate de 8 jaloane și 6 legi „critice” care trebuie finalizate până la 31 august. În joc sunt și penalizări de 771 sau 972 milioane de euro (aprox. 3,9–4,9 miliarde lei), dacă jaloanele nu sunt îndeplinite.
Pe scurt, mecanismul descris este direct: dacă jalonul este bifat, Comisia Europeană plătește; dacă nu, banii nu intră.
Din cele șase acte normative asociate pachetului de jaloane, patru sunt deja adoptate, iar două rămân problematice:
Jalonul 431 vizează actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică și este legat de „Legea ANI”. În material se arată că legea a fost contestată la Curtea Constituțională, iar după decizia CCR privind constituționalitatea „amendamentului Fritz”, actul urmează să reintre în circuit: după motivarea CCR, legea se întoarce la Parlament și apoi ajunge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.
„Sper sǎ putem încheia circuitul legislativ pânǎ în 31 august, termenul limitǎ al PNRR”, a transmis șeful statului.
Neatingerea acestui jalon este asociată cu o penalizare de 771 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), conform sursei.
Jalonul 420 (Legea salarizării unice) este descris drept „cel mai dificil” din PNRR și este, în prezent, blocat, după o întâlnire de aproape patru ore la Cotroceni fără rezultat. Antena 3 notează tensiuni în sectorul public, inclusiv nemulțumiri că veniturile ar putea scădea, greve de avertisment în sănătate și avertismente de proteste în educație.
În același timp, sursa indică limite bugetare: pentru pachetul de salarizare pe 2026 statul ar putea aloca circa 8 miliarde lei, iar în 2027 cel mult 12 miliarde lei, însă resursele nu acoperă toate solicitările. Pentru neîndeplinirea jalonului este menționată o penalizare de 771 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei).
Pe jalonul 119a (reforma pieței de energie electrică), materialul reține controversa legii decarbonizării, după un amendament PSD care ar împiedica închiderea centralelor pe cărbune. Președintele Nicușor Dan a spus că va folosi „toate prerogativele constituționale” și nu exclude reexaminarea în Parlament, pentru a nu pierde miliarde de euro.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează însă asupra unui risc diferit: „reversibilitatea” pe jalonul 114 (un concept din regulamentul european, care poate redeschide evaluarea unui jalon considerat deja îndeplinit). Potrivit lui, jalonul 114 a fost deja acceptat de Comisie pe o cerere de plată anterioară, pe baza căreia România a primit deja miliarde de euro pentru investiții. În momentul descris, „reversibilitatea” nu era activată.
Tot Pîslaru a anunțat că România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei).
Pe lângă integritate și salarizare, lista de jaloane din material acoperă și:
În ansamblu, PNRR este finanțat cu 21,41 miliarde euro (aprox. 107 miliarde lei), din care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, conform datelor din material.
Recomandate
România riscă să piardă 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lui august mai multe legi restante din PNRR , într-un context în care nu există un guvern cu puteri depline, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare cu impact bugetar direct: fără votul pe reformele asumate la Bruxelles, România poate pierde finanțare nerambursabilă, iar termenul de finalizare a Planului Național de Redresare și Reziliență se apropie de final. Legi „pasate” între guverne și blocajul din Parlament O parte dintre proiectele aflate acum pe ordinea de zi sunt restanțe din perioada Guvernului Ciolacu, iar cea mai veche dintre ele datează din timpul guvernării lui Nicolae Ciucă, arată analiza HotNews privind jaloanele PNRR și motivele întârzierilor. Parlamentarii au revenit luni în sesiune extraordinară, pentru câteva zile, cu obiectivul de a adopta „ultimele reforme” necesare pentru închiderea PNRR. Instabilitate la Ministerul Muncii și reforma rămasă în lucru În paralel, responsabilitatea pentru unele reforme a fost afectată de schimbările repetate de la vârful Ministerului Muncii: de la aprobarea PNRR până în prezent, instituția a avut patru miniștri (Raluca Turcan, Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole). După demisia lui Manole, conducerea a fost preluată de Dragoș Pîslaru, care preia și responsabilitatea finalizării reformei, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: o sesiune separată pentru legea salarizării Ilie Bolojan a anunțat că va fi nevoie de o sesiune separată pentru adoptarea legii salarizării, care „nu este încă gata”. În lipsa adoptării la timp a pachetului de legi restante, riscul indicat de HotNews rămâne pierderea celor 4,5 miliarde de euro nerambursabili. [...]
România a trimis penultima cerere de plată din PNRR, pentru 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei), un pas care contează direct pentru ritmul intrărilor de bani europeni în economie și pentru finanțarea investițiilor asumate prin plan, potrivit Stirile Pro TV . Cererea de plată nr. 5 a fost depusă vineri seara, la ora 20:00, a transmis ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-o postare pe Facebook, informație preluată de Agerpres. Pachetul include 75 de „ținte și jaloane” (adică obiective și etape de implementare cerute de Comisia Europeană pentru deblocarea banilor): 21 de reforme și 54 de investiții. Ce bani sunt în cererea nr. 5 și ce acoperă Conform ministrului, cererea are o valoare totală de 2,84 miliarde euro și cuprinde: 1,65 miliarde euro bani nerambursabili (granturi); 433 milioane euro pe componenta de împrumut. Pîslaru a precizat că aceasta este penultima cerere de plată din PNRR. De ce contează: nivelul de absorbție pe granturi urcă la 78% Miza imediată este creșterea absorbției pe partea de granturi, unde România ar ajunge la 78% odată cu această depunere, potrivit ministrului. Acesta a mai afirmat că, în ultimul an, absorbția a crescut cu 31 de puncte procentuale și că a fost păstrată integral alocarea de 13,57 miliarde euro pentru granturi. În același mesaj, ministrul a menționat că la preluarea mandatului, anul trecut, nivelul era de 47% (acumulat în 4 ani și jumătate). Context: cât are România alocat prin PNRR Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro, din care: 13,57 miliarde euro sub formă de granturi; 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Pîslaru a mai spus că, după transmiterea cererii de plată, a mers la Ministerul Muncii, unde a lucrat cu echipa la proiectul salarizării unitare, menționând că asigură interimatul și la acest minister. [...]
România a depus cererea de plată nr. 5 din PNRR , de 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei), ducând absorbția granturilor la 78% , potrivit Economica . Depunerea este relevantă pentru ritmul de intrare a banilor europeni în economie și pentru capacitatea Guvernului de a închide la timp reformele și investițiile asumate. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că cererea a fost transmisă „ieri seară, la ora 20:00” și că este penultima cerere de plată din PNRR. „Ieri seară, la ora 20:00, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde euro.” Ce include cererea de plată nr. 5 Conform informațiilor prezentate de Pîslaru, cererea (CP5) include 75 de ținte și jaloane, împărțite astfel: 21 de reforme 54 de investiții Din punct de vedere al structurii finanțării menționate, cererea cumulează: 1,65 miliarde euro (aprox. 8,25 miliarde lei) bani nerambursabili (granturi) 433 milioane euro (aprox. 2,17 miliarde lei) pe componenta de împrumut De ce contează: absorbția granturilor urcă la 78% Pîslaru susține că, odată cu această depunere, România ajunge la 78% absorbție pe partea de granturi. El afirmă că, în ultimul an, absorbția a crescut cu 31 de puncte procentuale, de la 47% la momentul preluării mandatului. Totodată, ministrul interimar spune că a fost „păstrată integral” alocarea de 13,57 miliarde euro pentru granturi. Context: dimensiunea totală a PNRR Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro (aprox. 107,1 miliarde lei), din care: 13,57 miliarde euro (aprox. 67,9 miliarde lei) granturi 7,84 miliarde euro (aprox. 39,2 miliarde lei) împrumuturi Pîslaru a mai precizat că, după transmiterea cererii de plată de către echipa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a mers la Ministerul Muncii, unde a lucrat cu echipa la proiectul salarizării unitare, în condițiile în care asigură interimatul și la acest minister. [...]
Promulgarea pachetului de legi din PNRR deblochează intrarea în vigoare a reformelor de care depinde accesul la fonduri europene , potrivit Euronews . Președintele României a semnat marți actele normative considerate esențiale pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și legea de ratificare a Acordului SAFE. Prin promulgare, legile intră în vigoare și România face un pas în îndeplinirea „jaloanelor” asumate în PNRR — ținte și condiții de reformă de care depinde accesarea banilor europeni destinați investițiilor și reformelor. Ce acoperă pachetul de legi din PNRR Conform informațiilor publicate, printre actele normative promulgate se află legi care vizează reforme în: administrația publică; sistemul de justiție; domeniul economic. Acestea fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană , în cadrul PNRR. Acordul SAFE: componenta de securitate și apărare Șeful statului a promulgat și legea de ratificare a Acordului SAFE (Security Action for Europe) , descris ca un instrument european pentru consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării și pentru facilitarea investițiilor în industria de apărare. De ce contează și ce urmează Adoptarea și promulgarea acestor acte este prezentată ca un pas necesar pentru continuarea reformelor și pentru menținerea calendarului obligațiilor asumate prin PNRR, cu impact direct asupra accesului la finanțarea europeană. În paralel, ratificarea SAFE întărește cadrul de cooperare europeană în zona de securitate, cu potențial de a susține investiții în industria de apărare. [...]
Promulgarea unor legi „critice” pentru PNRR mută presiunea pe implementare și pe jaloanele rămase , în condițiile în care președintele Nicușor Dan avertizează că disputa politică pe legea decarbonizării poate ajunge să pună în risc cererile de plată și „miliarde de euro” din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit HotNews . Șeful statului a anunțat că a promulgat marți seară „legi necesare pentru îndeplinirea jaloanelor critice din PNRR”, precum și ratificarea Acordului SAFE, pe care le leagă de capacitatea statului „de a-și respecta angajamentele și de a valorifica oportunitățile de dezvoltare”. În mesajul public, Nicușor Dan a susținut că aceste acte normative „garantează” accesul României la „fonduri europene majore pentru modernizare și investiții”. În argumentația sa, președintele a indicat atât componenta de investiții (spitale, școli, autostrăzi), cât și componenta de reforme. A dat ca exemple Codul administrativ și proiectul care prevede bonusuri pentru angajații ANAF și ai Vămii care depășesc planul de colectare sau descoperă fraude majore. A menționat și Codul urbanismului, pe care îl descrie drept un pas pentru „clarificarea și modernizarea dezvoltării urbane”, inclusiv prin integrarea rezultatelor referendumului din București inițiat în 2024. Legătura cu riscul de finanțare și cu percepția investitorilor Nicușor Dan a apreciat că legile adoptate și promulgate în aceste zile sunt un exemplu de „atitudine politică orientată spre obiective prioritare”, cu mai puțin accent pe conflicte, și a legat acest lucru de menținerea încrederii agențiilor de rating și, implicit, de interesul investitorilor. În context, HotNews amintește că agenția Fitch a menținut România la „BBB-”, iar publicația a relatat separat despre formularea din comunicat care ar indica faptul că decizia inițială ar fi fost o retrogradare, schimbată ulterior după o contestație a Guvernului (detalii în HotNews ). Legea decarbonizării: posibilă retrimitere în Parlament Pe fondul disputei PSD–PNL, președintele a spus că urmărește dezbaterile privind modificarea legislației de decarbonizare și a invocat un echilibru între securitatea energetică și respectarea angajamentelor asumate, cu impact asupra stabilității economice și financiare. „Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR.” Din punct de vedere procedural, proiectul privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptat marți de Senat, însă nu ajunge acum la președinte pentru promulgare. Deși Senatul era for decizional, proiectul se întoarce la Camera Deputaților pentru a fi pus în acord, deoarece a suferit modificări substanțiale, potrivit unor surse politice citate de HotNews. În disputa politică, un amendament introdus de PSD la Senat – contestat de PNL – prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare, potrivit Agerpres (detalii în Agerpres ). Liberalii susțin că amendamentul poate bloca bani din PNRR (context în HotNews ), în timp ce social-democrații argumentează că România nu își permite închiderea rapidă a acestor capacități în actualul context de securitate energetică. Ce urmează Pe termen scurt, proiectul de decarbonizare revine la Camera Deputaților, iar forma finală va determina dacă ajunge la promulgare și, eventual, la o cerere de reexaminare din partea președintelui. Miza, așa cum este formulată în declarațiile președintelui, este ca România să poată depune cererile de plată rămase din PNRR fără riscul pierderii unor sume importante. [...]
Iașul raportează investiții de aproximativ 133 milioane euro (aprox. 665 milioane lei) din PNRR , iar miza imediată este trecerea de la achiziții și lucrări la utilizarea efectivă a noilor capacități în transport și educație , potrivit Economedia . Municipalitatea spune că finanțarea acoperă 25 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 700 de milioane de lei. Banii au fost direcționați către modernizarea transportului public, construirea de locuințe pentru tineri, reabilitarea energetică a școlilor și blocurilor, dotarea unităților de învățământ și modernizarea sistemului de colectare a deșeurilor. Ce s-a livrat deja din finanțarea PNRR Conform informațiilor prezentate, între investițiile finalizate se numără: achiziția a 18 tramvaie și 25 de autobuze electrice ; construirea a 188 de locuințe pentru tineri în zona Grădinari – Metalurgie; reabilitarea termică a 21 de clădiri școlare ; dotarea a 63 de unități de învățământ cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale; instalarea a 150 de insule ecologice digitalizate ; lucrări de reabilitare energetică pentru mai multe blocuri de locuințe (fără un număr precizat). Ce urmează: extinderi de licee aproape de final, cu termen indicat pentru septembrie Două proiecte încă în execuție – extinderea Colegiului Național „Mihai Eminescu” și a Liceului „Miron Costin” – au ajuns la un stadiu de aproximativ 96% , lucrările fiind contractate în ianuarie 2026. Acestea presupun amenajarea a 17 săli noi de clasă . Primarul Mihai Chirica a indicat că noile săli ar urma să fie folosite din luna septembrie, ceea ce mută accentul de pe execuție pe punerea în funcțiune și integrarea în activitatea curentă a școlilor și a rețelei de transport public. [...]
