Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Premierul Ilie Bolojan a avertizat CCR că România riscă să piardă 231 milioane de euro din PNRR, potrivit Biziday, în contextul amânării unei decizii privind reforma pensiilor magistraților. Informația apare într-o scrisoare transmisă Curții Constituționale, în care premierul invocă discuții recente cu reprezentanți ai Comisiei Europene.
„La data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale a reprezentanţilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a reprezentanților Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.
Conform aceleiași scrisori, Comisia Europeană nu va transmite o informare oficială privind rezultatele evaluării înainte de 11 februarie 2026, iar decizia definitivă ar urma să fie luată după această dată, pe baza informațiilor trimise de autoritățile române. Următoarea ședință a CCR este programată chiar pentru 11 februarie.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan spune că România poate recupera banii pierduți din PNRR , după discuțiile de joi, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene, potrivit Biziday . Miza este deblocarea sumelor afectate de întârzierea reformei pensiilor magistraților, jalon considerat neîndeplinit de Comisia Europeană, iar un răspuns oficial este așteptat la jumătatea lunii martie. În întâlnirea de la Bruxelles, Bolojan a prezentat calendarul intern: în zilele următoare ar urma să fie promulgată legea reformei pensiilor magistraților și publicată în Monitorul Oficial, moment în care România va notifica executivul european că jalonul este îndeplinit integral. Premierul a explicat că termenul pentru acest jalon a fost până la finalul lunii noiembrie 2025, însă, deși guvernul a promovat proiectul la timp, contestarea și amânările de la Curtea Constituțională au împiedicat promulgarea și publicarea în termen. „Comisia a apreciat eforturile mari pentru a corecta nedreptatea și am încredere că, după ce vom comunica toate documentele care țin de acest jalon, vom primi un răspuns până la jumătatea lunii martie, care sper să fie favorabil.” În logica de plată din PNRR, a mai spus premierul, îndeplinirea completă a unui jalon aduce întreaga sumă, iar îndeplinirea parțială poate duce la o corecție proporțională. În acest context, Bolojan și-a exprimat speranța că România va recupera „cea mai mare parte” din banii vizați, după ce va transmite documentele aferente jalonului. Conform Biziday, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR, după ce Comisia Europeană a constatat anterior că jalonul 215, privind pensiile magistraților, nu a fost îndeplinit. Separat, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj după întâlnire, în care a apreciat rolul României în securitatea regiunii Mării Negre și a menționat „progresul înregistrat în cadrul NextGenEU” (programul european de redresare post-pandemie, din care este finanțat și PNRR). [...]
Guvernul vrea să accelereze implementarea PNRR , potrivit Guvernului României , după o reuniune de lucru legată de ședința Comitetului Interministerial pentru Coordonarea PNRR din 23 februarie 2026, când premierul Ilie Bolojan a cerut ministerelor să crească ritmul și să îmbunătățească coordonarea pentru a depăși blocajele administrative. În întâlnire a fost trecut în revistă stadiul proiectelor și reformelor din energie, transporturi, agricultură, dezvoltare, sănătate și mediu. Măsuri de coordonare și monitorizare: calendare, „tablou de bord” și termene pentru reforme Miniștrii responsabili au prezentat situația fiecărui proiect, iar participanții au identificat soluții pentru depășirea blocajelor administrative, astfel încât angajamentele României față de Comisia Europeană să fie respectate în termenele stabilite. Accentul a fost pus pe coordonare între ministere, pentru a reduce întârzierile generate de proceduri și de circuitul avizelor. Pentru o monitorizare mai eficientă, fiecare minister coordonator va transmite către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) un calendar actualizat de implementare. Pe baza acestor date, MIPE va realiza un tablou de bord centralizat care va reflecta stadiul fiecărei reforme și investiții din PNRR, instrument ce va fi actualizat permanent și făcut public, cu scopul de a oferi o imagine de ansamblu asupra progresului. În zona reformelor care depind de adoptarea unor proiecte de lege, ministerele inițiatoare trebuie să le promoveze în Guvern până în luna mai. După aprobarea în Executiv, proiectele vor fi transmise Parlamentului cu solicitarea de dezbatere și adoptare în procedură de urgență; pentru reformele care necesită alte tipuri de acte normative, ministerele vor lucra împreună pentru accelerarea aprobării și adoptării. Stadiul finanțării: 50,08% din valoarea totală, peste 10,72 miliarde euro Conform datelor prezentate în ședință, România a absorbit până acum 50,08% din valoarea totală a PNRR, adică peste 10,72 miliarde euro. Suma include prefinanțarea, banii încasați pentru primele două cereri de plată și o parte din cererea de plată numărul 3. Din totalul atras, 6,4 miliarde euro reprezintă finanțare nerambursabilă, iar 4,3 miliarde euro sunt împrumuturi. În contextul accelerării cerute de premier, aceste cifre sunt folosite ca bază pentru următoarea etapă de implementare, în care Guvernul urmărește să reducă întârzierile administrative și să mențină calendarul de reforme și investiții agreat cu Comisia Europeană. La reuniune au participat mai mulți membri ai Guvernului, între care vicepremierii Oana Gheorghiu, Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, precum și miniștrii responsabili de energie, sănătate, agricultură, dezvoltare, transporturi și mediu. [...]
Celine Gauer decide luni dacă România pierde 231 de milioane de euro din PNRR , iar verdictul va fi discutat la București, potrivit Libertatea . Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a anunțat pe 27 februarie 2026 că se va întâlni pe 2 martie cu oficialul Comisiei Europene responsabil de coordonarea PNRR, pentru a clarifica soarta sumei blocate din cauza neîndeplinirii la timp a Jalonului 215 privind pensiile speciale. Miza este de 231 de milioane de euro, bani suspendați după ce România a întârziat trei luni reforma asumată. Între timp, președintele Nicușor Dan a promulgat legea care modifică regimul pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat proiectul constituțional. Premierul Ilie Bolojan a susținut cauza României la Bruxelles, inclusiv într-o discuție cu Ursula von der Leyen . Ce schimbă legea pensiilor speciale Noua reglementare prevede: creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, față de 48 în prezent; plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut; o perioadă de tranziție de 15 ani; pensionare anticipată doar cu minimum 35 de ani vechime și penalizare de 2% pe an până la 65 de ani. Reforma a generat proteste în sistemul judiciar și blocaje temporare în instanțe, iar magistrații au cerut președintelui să retrimită legea în Parlament. În paralel, Comisia Europeană a avertizat că întârzierea jalonului pune sub semnul întrebării plata tranșei aferente. Întâlnirea de luni dintre Dragoș Pîslaru și Celine Gauer este considerată decisivă: Comisia va analiza dacă modificările adoptate îndeplinesc condițiile asumate prin PNRR. De această evaluare depinde deblocarea fondurilor sau pierderea definitivă a sumei. [...]
Premierul Ilie Bolojan încearcă la Bruxelles deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR , într-o serie de întâlniri cu lideri ai Comisiei Europene, informează HotNews.ro . Vizita are loc joi, 26 februarie 2026, și include discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și cu alți oficiali europeni responsabili de economie și politici sociale. Agenda premierului începe cu o întrevedere cu Roxana Mînzatu , vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă. Urmează discuții cu Valdis Dombrovskis , comisar pentru economie și productivitate, iar punctul central al vizitei îl reprezintă întâlnirea cu Ursula von der Leyen. Miza financiară: 231 de milioane de euro din PNRR Guvernul urmărește recuperarea sumei de 231 de milioane de euro, în contextul implementării reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Una dintre condițiile esențiale a fost adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, subiect sensibil în relația cu Bruxelles-ul. Executivul susține că obiectivul este „utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”. Prioritățile României în viitorul buget al UE Pe lângă PNRR , Ilie Bolojan prezintă la Bruxelles poziția României privind viitorul buget european de după 2028, aflat în plină negociere. Printre temele susținute de partea română se află: menținerea fondurilor pentru agricultură; protejarea politicii de coeziune; creșterea competitivității economice; orientarea investițiilor către proiecte cu impact direct în economie. Vizita a fost pregătită prin consultări interne, inclusiv o discuție cu Nicușor Dan și o întâlnire cu europarlamentarii Coaliției, în încercarea de a armoniza mesajul transmis la nivel european. Într-un moment în care negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene se intensifică, demersul premierului vizează atât recuperarea fondurilor blocate, cât și consolidarea poziției României în arhitectura financiară a Uniunii pentru următorul ciclu bugetar. [...]
România a ajuns la 10,15 miliarde de euro cheltuiți din PNRR și mai are 6 luni pentru a atrage încă aproape 11 miliarde , a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Potrivit Economedia , în primăvara lui 2025 erau cheltuiți aproximativ 4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că în ultimele luni absorbția s-a dublat față de perioada 2021–2025. Ministrul a transmis că termenul-limită pentru implementarea proiectelor și reformelor este 31 august 2026, iar până atunci trebuie aduși în țară aproape 11 miliarde de euro. În acest context, el a vorbit despre o mobilizare a ministerelor și autorităților implicate și despre o monitorizare strictă a progresului, realizată printr-un sistem de tip „semafor” – roșu, galben, verde – pentru fiecare reformă și investiție. Situația PNRR în cifre Indicator Valoare Sume cheltuite primăvara 2025 ~4 miliarde euro Sume cheltuite februarie 2026 10,15 miliarde euro Sume de atras până la 31 august 2026 ~11 miliarde euro Zile rămase 189 zile În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, au fost analizate măsurile aflate în risc de neîndeplinire, iar instituțiilor responsabile li s-au cerut calendare ferme de implementare. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că miniștrii și oficialii care nu își îndeplinesc angajamentele pot răspunde politic și financiar. Dragoș Pîslaru a subliniat că miza este majoră: pierderea fondurilor ar însemna penalități și afectarea credibilității României în fața Comisiei Europene. Investițiile vizate prin PNRR includ autostrăzi, spitale, școli, digitalizare și alte proiecte de modernizare. Mesajul central transmis de ministru este că următoarele șase luni sunt decisive pentru utilizarea integrală a fondurilor europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. [...]
Comisia Europeană analizează dacă suspendă 231 de milioane de euro din PNRR , după ce Curtea Constituțională a amânat din nou pronunțarea pe reforma pensiilor speciale, potrivit Digi24 . Miza este direct legată de îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar întârzierea deciziei CCR prelungește incertitudinea privind plata unei tranșe din fondurile europene. Reforma pensiilor speciale este inclusă în a treia cerere de plată depusă de România în decembrie 2023. Comisia Europeană reamintește că, în mai 2025, a decis să suspende viramentul de 231 de milioane de euro aferent acestui capitol, motivând că nu erau îndeplinite criteriile asumate. Ulterior, a fost stabilit un termen-limită, 28 noiembrie 2025, pentru realizarea reformei. În acest context, România a depus o solicitare de amânare, iar Comisia spune că evaluează cererea și documentele asociate, inclusiv elementele acumulate „la dosar” pe fondul amânărilor de la Curtea Constituțională. Bruxelles-ul nu indică un calendar ferm pentru finalizarea analizei și nici nu avansează o concluzie privind deblocarea sau menținerea suspendării sumei. „Comisia evaluează în prezent această solicitare și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la concluziile sale în timp util. Comisia nu poate face comentarii cu privire la evaluări aflate în desfășurare”, se arată în comunicatul CE. Pe termen scurt, mesajul Comisiei sugerează că decizia privind cei 231 de milioane de euro rămâne condiționată de clarificările de la București, în special pe componenta care vizează pensiile magistraților. În lipsa unei hotărâri definitive și a unei implementări conforme cu angajamentele din PNRR, riscul de suspendare a fondurilor aferente acestui jalon rămâne deschis, iar autoritățile române așteaptă concluziile evaluării anunțate de Bruxelles. [...]
