Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Guvernul încearcă să evite un blocaj de 770 milioane euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR și a cerut Comisiei Europene să urgenteze verificările pe „amendamentul Fritz” din Legea integrității, astfel încât eventualele observații să poată fi corectate înainte ca România să trimită cererea de plată aferentă jalonului, potrivit Economedia. Discuția a avut loc între premierul Ilie Bolojan, ministra Oana Țoiu și comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath.
Miza este Jalonul 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică”, evaluat la 770 milioane de euro, legat de noua legislație de integritate și de suspiciuni privind compatibilitatea cu principiile dreptului european. Guvernul spune că vrea ca verificarea să fie încheiată „cât mai repede cu putință”, pentru a avea timp să modifice actul normativ dacă sunt identificate neconcordanțe.
Procedural, verificarea îndeplinirii jalonului ar urma să fie făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, „în luna octombrie”. Executivul argumentează însă că o evaluare accelerată ar reduce riscul ca o eventuală nealiniere la dreptul european să fie descoperită prea târziu, cu efecte atât asupra banilor din PNRR, cât și asupra efectelor juridice ale legii.
În comunicatul citat, Guvernul respinge „categoric” informațiile din spațiul public despre solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene și susține că prioritatea este încasarea integrală a sumei. Totodată, avertizează că neconformitățile neidentificate și necorectate „cu celeritate” pot genera „riscuri importante”.
În paralel, Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate despre noua Lege a integrității, cu accent pe „amendamentul Fritz”, potrivit informațiilor publicate de G4Media, care citează surse oficiale. Conform aceleiași surse, scrisoarea ar fi fost transmisă la începutul lunii septembrie de directorul general al DG JUST, Ana Gallego, iar Bucureștiul ar avea două săptămâni pentru răspuns.
Ce urmează, din informațiile disponibile: România pregătește cererea de plată nr. 6 (octombrie), iar Guvernul încearcă să obțină o verificare mai rapidă a conformității, pentru a putea interveni legislativ înainte de depunerea cererii, dacă va fi necesar.
Recomandate
România închide PNRR cu doar 13 miliarde euro încasați și mii de proiecte rămase în aer , iar costurile pentru lucrările întârziate se mută rapid pe bugete locale și pe bugetul de stat, potrivit Mediafax . La termenul-limită de 31 august 2026, bilanțul indică atât pierderi definitive de fonduri, cât și obligații de finanțare internă pentru proiectele care nu au fost recepționate la timp. Din bugetul total recalculat al României, de circa 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei), țara a încasat efectiv în jur de 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). În paralel, din peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4.500 au rămas nefinalizate sau nerecepționate la termenul oficial. Presiunea financiară se mută pe bugete: după 31 august, decontarea din bani europeni se oprește Parlamentul a adoptat de urgență o lege care stabilește că lucrările efectuate după 31 august nu mai sunt decontate din fonduri europene, ci vor fi plătite din bugete locale, bugetul de stat sau alte fonduri. În plus, dacă beneficiarii nu finalizează proiectele până la 31 decembrie 2026, vor fi obligați să returneze toți banii primiți anterior. Această schimbare transformă întârzierile din PNRR într-un risc bugetar direct, mai ales pentru proiectele gestionate de autorități locale, unde rămân nefinalizate peste 2.500 de investiții (utilități, creșe, reabilitări tehnice), conform datelor prezentate. Unde s-a livrat și unde s-a ratat: autostrăzi, spitale și reforme Pe zona de infrastructură rutieră, România a finalizat la termen 343 km de autostradă, însă 86,5 km au ratat termenul de 31 august și trebuie terminați până la finalul anului pe bani publici. În sănătate, premierul demis Ilie Bolojan a spus, într-o vizită la Târgu Mureș, că reducerea succesivă a bugetului PNRR pentru sănătate (de la peste 2 miliarde de euro la puțin peste 1 miliard de euro) a dus la restrângerea țintei: din 19 spitale/secții noi planificate inițial, doar 8 au fost finalizate la termen, restul fiind transferate către alte surse (fonduri de coeziune sau bugete naționale), ceea ce implică ani de întârziere. „Trebuie să tragem niște lecții (...) de la 19 spitale (...) am ajuns să fim în situația să finalizăm practic 8 (...) asta înseamnă niște ani de întârziere (...) sunt niște ani pe care i-am pierdut, practic.” La capitolul reforme, blocajul politic privind Legea salarizării unice a dus la pierderea definitivă a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) asociate acestui jalon; în material este menționat că președintele României, Nicușor Dan , a pus eșecul pe seama partidelor fostei coaliții de guvernământ. Ultima cerere de plată: termen 30 septembrie, dar suma finală rămâne incertă Calendarul PNRR mai prevede o bornă: 30 septembrie 2026, data-limită pentru trimiterea ultimei cereri de plată către Comisia Europeană, care va deconta strict lucrările executate fizic până la miezul nopții din 31 august. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că cererea finală (numărul 6) ar urma să fie transmisă până la 30 septembrie 2026, cu o valoare brută estimată de aproximativ 8,8 miliarde de euro (aprox. 44 miliarde lei), însă încasarea efectivă va fi „considerabil mai mică” din cauza jaloanelor ratate. România, în partea de jos a clasamentului UE la încasări efective În comparație cu alte state membre, România este prezentată ca fiind la coada clasamentului în privința procentului de bani încasați efectiv din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), cu aproximativ 61% din alocarea revizuită. În același tablou, Spania și Italia sunt indicate drept statele cu 90–100% din fonduri atrase, iar Portugalia și Grecia cu 80–85%. Materialul notează și că Bulgaria ar fi la 53%, pe fondul instabilității politice. [...]
Deși România a tras peste 90% din granturile PNRR , supracontractarea la Transporturi lasă o notă de plată pentru anii următori , după cum reiese din bilanțul prezentat de premierul Ilie Bolojan , citat de Ziarul Financiar . Premierul a declarat, într-o conferință dedicată bilanțului PNRR, că România a ajuns la o absorbție de „peste 90%” pe componenta de grant (bani nerambursabili) și „peste 95%” din împrumuturi. Potrivit lui Bolojan, presiunea cea mai mare a fost în ultimul an, când Guvernul ar fi făcut eforturi pentru deblocarea programului și pentru renegocierea unor ținte și jaloane, astfel încât România „să nu piardă bani”. Costul ascuns: contracte peste finanțarea disponibilă Dincolo de procentul de absorbție, Bolojan a indicat o problemă cu impact bugetar și de planificare: diferența dintre contractele semnate și finanțarea efectiv disponibilă pe anumite programe. Exemplul dat a fost sectorul Transporturi. „Gândiţi-vă că doar pe Transporturi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, deşi în faza aproape finală aveam 5,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o supracompensare importantă, care va trebui acoperită în anii următori din alte surse europene sau din bugetele naţionale.” Mesajul este relevant pentru mediul economic prin implicațiile asupra finanțării investițiilor publice: proiectele contractate peste plafonul de bani disponibili pot împinge costuri către bugete viitoare sau pot depinde de identificarea altor linii de finanțare europene. „Program înțepenit” și renegocierea jaloanelor Premierul a susținut că, la preluarea mandatului, a găsit PNRR „complet înțepenit”, cu risc de eșec, iar executivul ar fi intervenit pentru „a face ordine”, a renegocia și a accelera implementarea. În aceeași logică, el a afirmat că programele au început târziu și că, pe viitor, ar trebui impus „un sentiment al urgenței din prima zi”, pentru a reduce riscul de întârzieri și pierdere de proiecte. Miza pentru următoarea etapă: capacitatea administrativă Bolojan a legat direct problemele de implementare de calitatea administrației publice, despre care a spus că „lasă de dorit în multe locuri”. În evaluarea sa, deficiențele ar fi dus la evaluări incorecte și la contractări care nu au fost calibrate realist. În termeni practici, concluzia bilanțului este că finalul PNRR nu închide discuția despre investiții: o parte din proiecte și din presiunea financiară se mută în anii următori, fie prin căutarea altor fonduri europene, fie prin alocări din bugetele naționale. [...]
România pierde cel puțin 870 milioane euro (aprox. 4,35 miliarde lei) din PNRR din cauza neîndeplinirii unor jaloane-cheie, în special legea salarizării și țintele de decarbonizare, potrivit Recorder , care redă declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan . Bolojan a spus, luni, că „astăzi este ziua în care PNRR se finalizează pentru România”, referindu-se la închiderea programului și la bilanțul final al finanțărilor și reformelor asumate. El a indicat două pierderi: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei), aferente unui jalon neîndeplinit legat de legea salarizării, și „până în 100 de milioane de euro” (aprox. 500 milioane lei) pentru jalonul de decarbonizare. Unde s-au blocat banii: salarizarea și decarbonizarea Potrivit premierului interimar, suma de 770 milioane euro reprezintă contravaloarea unui jalon din PNRR care nu a fost îndeplinit, în condițiile în care nu a fost adoptată legea salarizării. Bolojan a susținut că, deși a încercat să găsească „o formulă de consens” pentru adoptarea reformelor, acest lucru nu s-a realizat și a afirmat că guvernul pe care îl conduce interimar „n-are nicio responsabilitate” pe această temă. Pentru jalonul de decarbonizare, Bolojan a explicat că România riscă să piardă până la 100 milioane euro deoarece nu a finalizat centrala de la Craiova și nu a putut lăsa orașul fără încălzire iarna, iar în Valea Jiului nu a fost înlocuit niciun grup energetic cu capacități pe gaz sau alte soluții (fotovoltaic ori stocare). Ce rămâne după PNRR: investiții, dar cu corecții pe final În același context, Bolojan a trecut în revistă componentele PNRR: o parte de grant de aproximativ 13,5 miliarde euro și o componentă de împrumut redusă treptat la aproximativ 7 miliarde euro. El a afirmat că, în urma programului, vor rămâne „investiții importante”, menționând proiecte de infrastructură rutieră (inclusiv un tronson de aproape 50 km din „autostrada Moldovei”), modernizări de cale ferată, investiții în spitale, modernizarea școlilor și proiecte de eficiență energetică derulate de autorități locale. Premierul interimar a mai spus că, în acest an, guvernul a urmărit recuperarea întârzierilor și renegocierea jaloanelor, inclusiv prin reducerea numărului și a „amplitudinii” acestora, astfel încât România să poată beneficia de grant și de cea mai mare parte a împrumutului. Implicația economică imediată Pierderea de finanțare invocată de Bolojan înseamnă o diminuare a resurselor europene disponibile la final de program, în condițiile în care sumele sunt legate de reforme și investiții asumate prin PNRR. În același timp, cazul jalonului de decarbonizare indică tensiunea dintre calendarul de închidere a capacităților pe cărbune și necesitatea asigurării încălzirii și a echilibrului în sistemul energetic, pe fondul întârzierilor în punerea în funcțiune a alternativelor. [...]
Un centru medical finanțat din PNRR, inaugurat la Cluj, readuce în prim-plan presiunea pe investițiile din sănătate : premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că „fără investiții, fără dotări” nu pot fi așteptate servicii medicale de calitate în anii următori, la inaugurarea Centrului de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, potrivit Agerpres . Noul centru este prezentat drept una dintre cele mai importante investiții medicale realizate din fonduri europene și a fost inaugurat sâmbătă, în prezența premierului interimar și a ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Miza: investițiile din PNRR și capacitatea de a livra infrastructură funcțională Bolojan a legat direct calitatea actului medical de investiții și de finalizarea dotărilor, spunând că speră ca, după recepționarea echipamentelor, echipa medicală să lucreze „în condiții mult mai bune”. „Pentru că fără investiții, fără dotări, nu ne putem aștepta la o medicină de calitate în anii următori.” Guvernul precizează, într-un comunicat transmis Agerpres, că investiția pentru dezvoltarea infrastructurii medicale de înaltă performanță a fost finanțată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din fonduri naționale. Ce include centrul inaugurat la Cluj Conform informațiilor din material, centrul este destinat pacienților cu afecțiuni neurochirurgicale, neurovasculare și neurologice și include: zonă dedicată investigațiilor imagistice; echipamente pentru investigații și tratament neurochirurgical și neurovascular; șase săli de operație pentru proceduri neurochirurgicale; 105 paturi, dintre care 26 pentru terapie intensivă. În același context, Bolojan a vorbit despre rolul școlii de medicină din Cluj-Napoca și despre poziția orașului ca pol regional pentru cazurile grave din Transilvania. Context operațional: poziționarea spitalului în rețeaua de unități de top Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca este menționat ca fiind unul dintre primele șase spitale județene încadrate la clasa I, alături de Constanța, Iași, Târgu Mureș, Timișoara și Spitalul Militar Central. În urma investiției, rolul spitalului ca centru de excelență ar urma să fie consolidat, iar pacienții să aibă acces la servicii „sigure, moderne și performante”, potrivit comunicării citate în articol. [...]
Reabilitarea barajului Leșu, finanțată prin PNRR cu 113,18 milioane lei, este prezentată de autorități drept un proiect „model” într-un program care a lăsat restul barajelor în urmă , fiind singurul obiectiv de acest tip finalizat dintre cele prevăzute inițial, potrivit Agerpres . Mesajul central al vizitei de la Oradea a fost că investiția deblochează beneficii concrete – apă, protecție la inundații și energie – după ani de stagnare. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că proiectul a fost „blocat timp de mai mulți ani” și „nu aducea beneficii nici pentru mediu, nici pentru producția de energie electrică”, iar lucrările au fost finalizate cu finanțare prin PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență ). De ce contează: un baraj finalizat, restul proiectelor au rămas pe dinafară Vicepremierul interimar Tanczos Barna a numit proiectul Leșu „un succes uriaș”, subliniind că este singurul baraj finalizat dintre cele prevăzute inițial în PNRR. În același registru, prefectul Marcel Dragoș a afirmat că, din „13 sau 14 baraje” pe care România le putea reabilita prin PNRR, „din păcate, acesta este singurul”. În plan local, Dragoș a legat direct investiția de contextul secetei și de riscurile de alimentare cu apă, apreciind că barajul este „o mană cerească” pentru județ și că poate sprijini inclusiv dezvoltarea turistică în zonă. Ce s-a făcut efectiv și cât a costat Reabilitarea barajului Leșu a început în mai 2025 și a fost realizată prin PNRR cu 113,18 milioane de lei, fără TVA , conform aceleiași surse. Lacul, golit în 2015, a fost repus în funcțiune în luna mai, „după 12 ani”. Proiectul include, potrivit informațiilor prezentate la fața locului, soluții tehnice și de mediu, între care: impermeabilizare cu geomembrană (membrană sintetică pentru etanșare); monitorizarea infiltrațiilor prin fibră optică; scară de pești; insule plutitoare cu vegetație; panouri solare. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a spus că lucrarea combină punerea în siguranță a infrastructurii cu tehnologii moderne și măsuri de protecție a mediului și a precizat că barajul este dotat cu sisteme care transmit automat, în timp real, date despre infiltrații, volumul și temperatura apei și funcționarea echipamentelor. Impact operațional: apă, secetă și protecție la inundații Autoritățile au indicat trei efecte urmărite prin investiție: asigurarea alimentării cu apă pentru comunitățile din zonă, combaterea efectelor secetei și protecția împotriva inundațiilor , alături de refacerea biodiversității. Directorul general al Administrației Naționale „Apele Române ”, Doru-Dragoș Cazan, a spus că experiența acestui proiect ar trebui valorificată și pentru alte investiții în infrastructura de gospodărire a apelor, iar directorul ABA Crișuri, Pasztor Sandor, a descris implementarea ca pe o perioadă „foarte dură”, cu multe probleme, dar cu un rezultat „foarte bun”. [...]
Comisia Europeană avertizează că modificarea legii decarbonizării poate aduce „consecințe financiare” în PNRR , după ce Parlamentul a adoptat un amendament care condiționează închiderea capacităților pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități noi „similare”, potrivit HotNews . Executivul european transmite, într-o declarație citată de TVR , că statele membre trebuie să își respecte angajamentele din planurile de redresare și că orice risc de „reversare” a reformelor va fi analizat, cu potențiale efecte financiare. Miza: un jalon PNRR deja validat de Bruxelles Comisia precizează că a luat act de modificările aduse legii decarbonizării și că le va analiza, deoarece actul normativ este „o reformă esențială” din Planul Național de Redresare și Reziliență. În forma inițială, intrarea în vigoare a cadrului legislativ a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114. În plus, Comisia subliniază că modificările nu au fost încă promulgate de președintele României și că va evalua „orice risc potențial de reversare a jalonului 114”. „Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reamintește că orice risc de reversare va fi analizat cu atenție, putând implica consecințe financiare.” Ce a generat controversa în Parlament Legea decarbonizării a fost aprobată miercuri de Camera Deputaților. Un amendament introdus de PSD la Senat, contestat de PNL, prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”, potrivit Agerpres . PNL susține că amendamentul poate bloca bani din PNRR, în timp ce PSD argumentează că România nu își permite închiderea acestor capacități în contextul războiului și al crizei energetice. Pe acest fond, HotNews a relatat anterior disputa privind riscul de a fi afectate fonduri din PNRR, într-un material separat despre amendamentul contestat: „poate bloca miliarde de euro din PNRR” ( HotNews ). Ce urmează Legea se află pe masa președintelui Nicușor Dan , care declarase anterior că ia în calcul inclusiv retrimiterea ei în Parlament dacă ajunge „în forma rezultată din lucrările comisiilor”. Între timp, Comisia Europeană anunță că va analiza modificările și va evalua riscul ca jalonul 114 din PNRR să fie considerat „reversat”, scenariu care, potrivit avertismentului Bruxelles-ului, poate atrage consecințe financiare. [...]
