Tag: reforma pensiilor magistratilor
Știri despre „reforma pensiilor magistratilor”
Legea pensiilor de serviciu rămâne blocată la CCR - Nu a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut
CCR a amânat până pe 11 februarie 2026 decizia privind reforma pensiilor magistraților , potrivit biziday.ro , invocând nevoia de a studia documente depuse pe 15 ianuarie de autorul sesizării. Întârzierea menține blocată intrarea în vigoare a legii, care era prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, și alimentează riscul pierderii a 231 de milioane de euro din PNRR. Decizia CCR și motivarea amânării Curtea Constituțională a anunțat, după ședință, că a admis o cerere de întrerupere a deliberărilor pentru „o mai bună studiere” a problemelor din cauză și a documentelor depuse recent, inclusiv o „expertiză contabilă extrajudiciară pro causa”, precum și a unor prevederi legale incidente. Amânarea vizează obiecția de neconstituționalitate asupra „Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, iar noul termen de pronunțare este 11 februarie 2026. Sesizarea ÎCCJ și argumentul „anulării totale” a pensiei de serviciu Sesizarea la care face referire CCR a fost depusă pe 15 ianuarie de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, instituție care contestase și în decembrie aceeași lege. În document, ÎCCJ invocă o expertiză realizată de „un expert contabil autorizat”, susținând că aplicarea noii legi ar duce, în fapt, la „anularea totală” a pensiei de serviciu. „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu.” ÎCCJ mai afirmă că, în ipotezele analizate, pensia de serviciu ar ajunge „mai mică decât cea pe contributivitate” și califică schimbarea drept „o confiscare a drepturilor magistraților”. Legea nu a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 Conform sursei, la termenul anterior, din 29 decembrie, patru judecători ai CCR numiți de PSD (Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga) ar fi refuzat să intre în sala de deliberări, după ce părăsiseră ședința, ceea ce a împiedicat luarea unei decizii. În condițiile în care termenul următor fusese stabilit pentru 16 ianuarie, actul normativ nu a mai putut intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, așa cum era prevăzut. Miza PNRR: 231 de milioane de euro și termenul ratat România trebuia să adopte proiectul până pe 28 noiembrie 2025 pentru a evita riscul pierderii a 231 de milioane de euro din PNRR , notează sursa. Într-o intervenție la RFI, ministrul Fondurilor Europene a spus că amânările au scos România din termenele asumate față de Comisia Europeană și a sugerat că situația poate alimenta tensiuni publice. Întrebat dacă banii sunt pierduți, ministrul a răspuns că termenul-limită a fost ratat și că discuțiile cu Comisia Europeană pot fi reluate doar după îndeplinirea reformei. Ce schimbă reforma pensiilor magistraților Potrivit textului citat de sursă, noul act normativ ar modifica substanțial regulile de pensionare în sistemul judiciar, inclusiv prin creșterea vârstei și a vechimii minime, precum și prin plafonarea cuantumului pensiei de serviciu. Principalele schimbări menționate sunt: creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o tranziție de 15 ani; imposibilitatea pensionării sub 58 de ani, după aplicarea tranziției; creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani la minimum 35 de ani; plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net (față de nivelul actual, egal cu venitul net din ultima lună de activitate). Cronologia: amânări repetate și adoptare prin asumarea răspunderii Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe inițial pe 10 decembrie, apoi a amânat pentru 28 decembrie, iar ulterior a intervenit blocajul din ședința de duminică, menționat de sursă. În octombrie, CCR respinsese un proiect similar, motivând că guvernul nu a așteptat avizul CSM (consultativ, dar obligatoriu). Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pentru a doua oară pe proiect, după obținerea avizului CSM (negativ), iar legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii pe 2 decembrie. Pe 5 decembrie, ÎCCJ a sesizat CCR, iar în aceeași zi a fost depusă și o moțiune de cenzură de către parlamentari AUR , SOS și de cei din jurul lui Victor Ponta, moțiune care a fost respinsă. [...]
Reforma pensiilor magistraților ajunge în impas la CCR - două ședințe boicotate, iar studiul de impact e disputat
Înalta Curte a transmis la CCR o „expertiză independentă” care contestă legea pensiilor magistraților potrivit stirileprotv.ro . Documentul, întocmit de un expert contabil autorizat, ar susține că aplicarea proiectului Guvernului condus de Ilie Bolojan ar face ca pensia de serviciu a magistraților să ajungă mai mică decât pensia calculată pe contributivitate. Curtea Constituțională are programată vineri, de la ora 10:00, o nouă ședință în care ar urma să continue deliberările pe proiectul de reformă a pensiilor magistraților. Ultimele două ședințe au fost boicotate de patru judecători propuși de PSD la CCR (Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc), care au cerut, între altele, un studiu de impact; președinta CCR, Simina Tănăsescu, a spus că un astfel de studiu nu este relevant în acest caz. În acest context, ÎCCJ, condusă de Lia Savonea , a anunțat că va depune la CCR note suplimentare pentru susținerea sesizării de neconstituționalitate, bazate pe concluziile expertizei. Instanța supremă afirmă că rezultatele ar indica „anularea totală a pensiei de serviciu” prin efectul noii legi. „Rezultatele expertizei sunt clare şi fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”, spune ÎCCJ într-un comunicat de presă. Conform Înaltei Curți, calculele arată, „pe toate ipotezele”, că pensia de serviciu ar fi mai mică decât cea pe contributivitate, cu următoarele diferențe, în funcție de nivelul instanței/parchetului: pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea: cu 36% mai puțin; pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea: cu 35% mai puțin; pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea: cu 33% mai puțin; pentru judecătorii ÎCCJ: cu 51% mai puțin. ÎCCJ precizează că situația descrisă se raportează la un magistrat care intră în profesie după intrarea în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, trecând prin toate gradele de jurisdicție, cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă susține că legea ar afecta o „garanție constituțională a independenței Justiției”, ar nesocoti drepturi dobândite prin contribuții sociale și ar contraveni jurisprudenței CCR, CJUE și CEDO, precum și recomandărilor UE privind statul de drept. Noul proiect adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea cuantumului pensiei la cel mult 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar disputa publică s-a concentrat și pe diferența dintre solicitarea magistraților ca pensia să fie aproape de ultimul salariu și poziția premierului Ilie Bolojan, care a insistat pentru plafonul de 70%. [...]