Știri
Știri din categoria Energie
Uniunea Europeană pregătește orientări pentru a reduce dependența de combustibilul de aviație din Orientul Mijlociu, pe fondul riscului de penurie care ar putea afecta zborurile și sezonul de călătorii din vară, potrivit news.ro, care citează surse Reuters. Recomandările urmează să fie prezentate săptămâna viitoare și vin în contextul în care războiul cu Iranul perturbă aprovizionarea globală.
Miza este una operațională și economică pentru companiile aeriene: Europa importă aproximativ 30–40% din combustibilul pentru aviație, iar cel puțin jumătate din aceste importuri provin din Orientul Mijlociu, ceea ce crește vulnerabilitatea la șocuri de aprovizionare. Companiile aeriene europene au avertizat că penurii ar putea apărea în câteva săptămâni, cu potențial de perturbare a traficului aerian în perioada de vârf.
Orientările nu vor fi obligatorii, dar vor pune accent pe autosuficiență și reziliență energetică, inclusiv prin:
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că săptămâna viitoare va fi prezentat un răspuns la criza energetică, care include și măsuri legate de combustibilul pentru avioane.
„Disponibilitatea aprovizionării rămâne principala preocupare”, a transmis purtătorul de cuvânt, potrivit materialului, adăugând că, dacă livrările prin Strâmtoarea Ormuz rămân blocate, UE ar putea lansa o eliberare coordonată a stocurilor de combustibil pentru aviație.
Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz după un armistițiu convenit în Liban, însă președintele american Donald Trump a declarat că blocada navală americană va rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Teheranul. Comisia Europeană spune că speră ca navigația sigură să continue, dar recunoaște că situația rămâne incertă.
Directorul general al Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), Willie Walsh, a avertizat că zborurile din Europa ar putea începe să fie anulate de la sfârșitul lunii mai din cauza lipsei de combustibil. Unele companii au început deja să reducă numărul de curse și să țină la sol o parte din aeronave.
Documentul UE ar urma să includă și clarificări privind:
Totodată, potrivit sursei citate, UE a decis că solicitările companiilor aeriene de modificare sau suspendare a sistemului ETS (schema de comercializare a certificatelor de emisii) și a cotelor pentru combustibili sustenabili nu sunt justificate.
Comisia Europeană intenționează să cartografieze la nivelul Uniunii capacitățile de rafinare pentru produse petroliere și să introducă măsuri pentru ca infrastructura existentă să fie utilizată și menținută la capacitate maximă.
În paralel, importurile europene de combustibil pentru aviație din Statele Unite și Nigeria au crescut puternic în aprilie. Autoritățile analizează și extinderea utilizării combustibilului american Jet A, rar folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european Jet A-1, preferat pentru zboruri lungi la altitudine mare și în condiții de temperatură scăzută.
Agenția Internațională pentru Energie estimează că o penurie ar putea apărea până în iunie dacă Europa reușește să înlocuiască doar jumătate din livrările primite în mod normal din Orientul Mijlociu, iar unele aeroporturi au avertizat că lipsurile ar putea apărea în aproximativ trei săptămâni dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Comisia Europeană urmează să avertizeze că aprovizionarea ar putea rămâne limitată chiar și dacă traficul prin strâmtoare va fi reluat.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește orientări pentru a limita riscul unei crize de kerosen în UE , inclusiv prin reducerea dependenței de importurile din Orientul Mijlociu și evaluarea creșterii importurilor din SUA, pe fondul perturbărilor de aprovizionare generate de războiul din Iran, potrivit G4Media . Europa este vulnerabilă la șocuri externe deoarece importă aproximativ 30%–40% din kerosen, iar cel puțin jumătate din aceste importuri vin din Orientul Mijlociu, arată informațiile citate de Reuters. Companiile aeriene europene au avertizat că o penurie ar putea apărea în câteva săptămâni și ar putea afecta sezonul de călătorii de vară. Ce pregătește UE și de ce contează pentru companii Orientările, descrise ca fiind neobligatorii și încă în curs de finalizare, ar urma să fie prezentate săptămâna viitoare și să pună accent pe autosuficiență și reziliență, inclusiv prin combustibil aviatic durabil (SAF) și combustibili sintetici. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat planurile de a prezenta un răspuns la criza energetică, care include măsuri privind combustibilii pentru avioane. Potrivit acestuia, disponibilitatea aprovizionării „rămâne principala preocupare”, iar dacă aprovizionarea ar rămâne blocată prin Strâmtoarea Hormuz , UE ar putea lua în calcul o eliberare coordonată a stocurilor de combustibil pentru avioane. Riscul operațional: anulări de zboruri și reguli UE care pot deveni problematice Directorul general al Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA), Willie Walsh, a spus că zborurile din Europa ar putea începe să fie anulate de la sfârșitul lunii mai din cauza lipsei de combustibil, iar companiile aeriene reduc zborurile și țin la sol unele avioane. Documentul UE ar urma să ofere orientări pentru situații de gestionare în caz de penurie, inclusiv: riscul pierderii sloturilor aeroportuare din cauza anulărilor; aplicarea regulii UE împotriva „alimentării cu combustibil” (încărcarea de combustibil suplimentar din aeroporturi mai ieftine); dacă o penurie poate fi considerată suficient de „excepțională” pentru ca operatorii să evite plata despăgubirilor pentru anulări. În același timp, potrivit sursei citate, UE a decis că solicitările companiilor aeriene de modificare sau suspendare a Sistemului de comercializare a cotelor de emisii (ETS) și a cotelor SAF nu erau justificate. Diversificarea importurilor: SUA, dar cu limitări tehnice UE ar urma să analizeze și logistica necesară pentru creșterea utilizării combustibilului Jet A din SUA, care este rar folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european. În schimb, Jet A-1 (standardul european) este mai potrivit pentru zboruri lungi, la altitudine mare și temperaturi scăzute și este preferat de armată. Reuters notează că importurile europene de combustibil pentru avioane din SUA și Nigeria au crescut brusc în aprilie. Context: Strâmtoarea Hormuz și scenariul de penurie până în iunie Iranul a deschis vineri Strâmtoarea Hormuz după un acord de încetare a focului în Liban, însă președintele SUA, Donald Trump, a spus că blocada navală rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Teheranul. Un purtător de cuvânt al UE a spus că speră ca reluarea tranzitului în siguranță să dureze, dar a adăugat: „Vom vedea”. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează o posibilă penurie de combustibil pentru avioane până în iunie, dacă regiunea va reuși să înlocuiască doar jumătate din aprovizionarea pe care o primește în mod normal din Orientul Mijlociu. Unele aeroporturi au avertizat că penuriile ar putea apărea în termen de trei săptămâni dacă strâmtoarea rămâne închisă pentru transporturile de combustibil, iar Comisia Europeană ar urma să avertizeze că aprovizionarea ar putea rămâne limitată chiar și dacă Hormuz este deblocată. [...]
Europa ar putea ajunge la anulări masive de zboruri în următoarele săptămâni, dacă blocada din Strâmtoarea Ormuz se prelungește și taie aprovizionarea cu kerosen (combustibil pentru avioane), potrivit Profit . Riscul este descris de experți ca o posibilă penurie „sistemică”, cu efect direct asupra capacității companiilor aeriene de a opera cursele programate. Miza este una operațională și economică: o lipsă de kerosen ar lovi exact înaintea sezonului de vârf al călătoriilor, când cererea de zboruri și fluxurile turistice sunt la maxime, iar orice reducere de capacitate se propagă rapid în lanțul de servicii (aeroporturi, turism, transport). De ce Strâmtoarea Ormuz poate declanșa o criză de combustibil pentru aviație Claudio Galimberti, economist-șef la Rystad Energy , a declarat pentru CNBC că situația companiilor aeriene depinde în mare măsură de cantitatea de petrol care va mai tranzita strâmtoarea. „Situația ar putea deveni sistemică în următoarele trei-patru săptămâni, ceea ce ar putea duce la reduceri severe ale zborurilor în Europa începând chiar din lunile mai și iunie.” În material se arată că traficul pe această rută maritimă strategică s-a oprit după ce Iranul a închis strâmtoarea în contextul războiului cu Statele Unite și Israel, ceea ce a dus la o creștere abruptă a prețurilor petrolului. După eșecul negocierilor de pace dintre Statele Unite și Iran, Washingtonul ar fi început o blocadă navală asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene din Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a reduce exporturile de petrol ale Iranului și de a crește presiunea asupra Teheranului. Semnale de penurie: oprirea navelor și căutarea de surse alternative Rico Luman, economist senior la ING, avertizează că există „numeroase semnale” privind o posibilă penurie în săptămânile următoare dacă aprovizionarea nu se reia. „Vedem deja nave care s-au oprit, ceea ce înseamnă că livrările din Orientul Mijlociu s-au întrerupt și trebuie găsite surse alternative.” În practică, găsirea rapidă de alternative pentru volume mari de combustibil de aviație este dificilă: chiar dacă există petrol disponibil în alte regiuni, contează logistica, capacitatea de rafinare și distribuția către huburile aeriene. Avertismentul aeroporturilor: impact în plin sezon de vârf ACI Europe, organizația care reprezintă aeroporturile din Uniunea Europeană, a avertizat că o penurie ar putea apărea în doar trei săptămâni. Potrivit aceleiași organizații, un astfel de șoc ar perturba sezonul de vârf al călătoriilor și ar provoca „impacturi economice severe”. Materialul notează și expunerea mai multor state europene la turismul estival, ceea ce amplifică riscul ca o problemă de aprovizionare cu kerosen să se transforme într-un șoc mai larg pentru economiile dependente de fluxurile turistice. Ce urmează Evoluția depinde de durata blocadei și de reluarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz. Dacă întreruperea persistă, scenariul descris de experți indică o fereastră de câteva săptămâni până la apariția unei penurii cu efecte vizibile, inclusiv reduceri severe ale zborurilor în Europa, posibil din mai și iunie. În lipsa unor date suplimentare în sursă, amploarea exactă (câte zboruri, ce rute, ce aeroporturi) rămâne incertă. [...]
Promisiunea noului lider de la Budapesta de a opri importurile de petrol rusesc abia în 2035 intră în coliziune cu calendarul UE, care cere eliminarea completă a petrolului și gazului rusesc până la finalul lui 2027 , iar miza este atât economică, cât și de conformare la regulile europene, potrivit Al Jazeera . Peter Magyar , noul lider ales al Ungariei și șef al partidului de centru-dreapta Tisza, a câștigat alegerile după o campanie în care a promis o repoziționare către Uniunea Europeană, după 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, care a consolidat legăturile cu Rusia și dependența energetică a țării. Magyar a spus că vrea să încheie importurile de petrol rusesc până în 2035, însă întrebarea centrală este dacă acest termen poate fi compatibil cu obligațiile UE și cu realitățile infrastructurii energetice. Dependența de Rusia: petrol, gaze și nuclear În petrol, Ungaria a rămas un nod important pentru menținerea fluxurilor rusești către UE, în condițiile în care Uniunea a interzis importurile maritime de petrol rusesc după invazia Ucrainei, dar a păstrat legale livrările pe uscat. Asta a permis Budapestei să continue să importe cea mai mare parte a țițeiului prin conducte care tranzitează Ucraina. Un raport din 2026 al Center for the Study of Democracy (CSD), citat de Al Jazeera, arată că Ungaria și-a crescut dependența de țițeiul rusesc de la 61% în 2021 la 93% în 2025. O mare parte din acest țiței vine prin conducta Druzhba , una dintre rutele-cheie pentru alimentarea Ungariei și Slovaciei. Pe gaze, Ungaria este descrisă drept una dintre cele mai dependente țări din UE de gazul rusesc, acesta reprezentând aproximativ trei sferturi din importurile anuale, conform aceluiași raport CSD. De la începutul invaziei, Ungaria ar fi importat gaze rusești în valoare estimată de 15,6 miliarde euro (aprox. 78 miliarde lei). Raportul indică drept factori contractele pe termen lung cu Gazprom, dependența de TurkStream și utilizarea redusă a interconectoarelor alternative. La energia nucleară, dependența este legată de proiectul de extindere a centralei Paks, unde Rosatom a primit contractul de construcție, iar Rusia a acordat un împrumut de stat pentru finanțarea majorității dezvoltării noilor reactoare. Magyar spune că intenționează să reevalueze finanțarea proiectului. În prezent, Paks asigură 40–50% din electricitatea produsă în Ungaria, iar extinderea ar urma să ducă ponderea la 60–70%, reducând dependența de energie importată, dar menținând legătura cu Rusia. Infrastructura și costurile: alternative există, dar nu sunt ieftine O diversificare este posibilă tehnic, dar vine cu costuri și constrângeri. Un studiu comun din 2025 al CSD și Center for Research on Energy and Clean Air, menționat în articol, susține că Ungaria ar putea importa țiței non-rusesc prin surse alternative, inclusiv conducta Adria, care transportă țiței din Marea Adriatică către rafinării din Croația, Serbia, Ungaria și Slovacia. Rafinăriile controlate de compania ungară MOL ar fi capabile să proceseze țiței non-rusesc, potrivit studiului. Totuși, petrolul rusesc a intrat la preț redus ca efect al sancțiunilor occidentale, astfel că diversificarea ar urma să fie mai scumpă, notează Al Jazeera. Presiunea termenului UE și riscul de blocaj politic UE a anunțat încă din mai 2022 planuri de eliminare treptată a importurilor energetice din Rusia, iar în decembrie 2025 a fost încheiat un acord obligatoriu pentru eliminarea completă a importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În acest context, ținta de 2035 a lui Magyar riscă să devină un punct de fricțiune la Bruxelles, mai ales dacă Budapesta va cere excepții sau perioade de tranziție. În paralel, vulnerabilitățile de infrastructură au devenit și instrument politic. În ianuarie, segmentul Druzhba care traversează Ucraina a suferit avarii importante; Ucraina a pus incidentul pe seama unui atac aerian rusesc, iar Moscova neagă. Ungaria și Slovacia au acuzat Kievul că repară lent, iar în martie Orban a blocat un împrumut de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) al UE pentru Ucraina până la redeschiderea conductei. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat săptămâna aceasta că fluxul de petrol ar urma să fie reluat până la finalul lui aprilie și că se așteaptă ca noua conducere ungară să ridice veto-ul până atunci. Ce poate face realist noul guvern Magyar a admis înainte de alegeri că expunerea energetică nu dispare rapid și, într-un interviu pentru Financial Times, a insistat că importurile rusești ar trebui să rămână o opțiune. Pawel Zerka, cercetător la European Council on Foreign Relations, spune că noul guvern ar încerca să păstreze echilibrul între respectarea contractelor existente pentru securitate energetică și distanțarea politică de Moscova, în condițiile în care opțiunile de înlocuire rapidă a combustibililor ruși sunt limitate. Pentru companii și pentru piața energetică regională, concluzia imediată este că „decuplarea” Ungariei de energia rusească nu depinde doar de voință politică, ci de investiții, rute alternative și acceptarea unor costuri mai mari — iar calendarul UE comprimă toate aceste decizii într-un interval mai scurt decât cel promis de noul lider de la Budapesta. [...]
Europa riscă anulări de zboruri din cauza unei posibile penurii de combustibil pentru avioane în următoarele săptămâni , pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz , avertizează șeful Agenției Internaționale pentru Energie , Fatih Birol, potrivit news.ro . Birol spune că Europa mai are „poate vreo șase săptămâni” de combustibil pentru avioane și că, dacă aprovizionarea cu petrol rămâne blocată din cauza războiului din Iran, „în curând” ar putea apărea anulări de zboruri. Impact operațional: presiune directă pe transportul aerian Avertismentul vizează un efect concret și rapid: epuizarea unor produse petroliere, inclusiv combustibilul pentru avioane, dacă ruta maritimă nu este redeschisă. Birol a indicat explicit riscul ca zboruri „de la orașul A la orașul B” să fie anulate din lipsă de combustibil, în condițiile în care fluxurile de petrol, gaze și alte resurse vitale sunt perturbate prin Strâmtoarea Ormuz. Context: „cea mai mare criză energetică” și efecte în lanț în economie Șeful AIE a descris situația drept „cea mai mare criză energetică cu care ne-am confruntat vreodată”, cu implicații majore pentru economia globală, pe măsură ce blocajul se prelungește. În evaluarea sa, efectele se vor vedea în: prețuri mai mari la benzină; prețuri mai mari la gaze; prețuri ridicate la electricitate. Birol a mai spus că impactul economic va fi resimțit inegal, iar cele mai afectate ar urma să fie țările în curs de dezvoltare, însă a avertizat că „nicio țară” nu este imună dacă situația persistă. Strâmtoarea Ormuz și riscul unui precedent de „taxare” a tranzitului Birol s-a pronunțat împotriva unui așa-numit „sistem de taxare” aplicat de Iran unor nave pentru a traversa strâmtoarea, argumentând că permanentizarea unei astfel de practici ar putea crea un precedent ce s-ar putea extinde și la alte rute maritime strategice, inclusiv Strâmtoarea Malacca din Asia. „Aș dori să văd că petrolul curge necondiționat de la punctul A la punctul B.” De ce criza nu se încheie rapid nici cu un acord de pace Chiar și în scenariul unui acord de pace, Birol avertizează că revenirea la nivelurile de producție dinainte de război ar putea dura „multe luni”, din cauza atacurilor asupra infrastructurii energetice. El a afirmat că peste 80 de „active cheie” din regiune au fost avariate, iar „mai mult de o treime” ar fi afectate grav sau foarte grav, estimând că revenirea completă ar putea dura „până la doi ani”. Birol a mai spus că peste 110 petroliere încărcate cu petrol și peste 15 nave cu gaz natural lichefiat așteaptă în Golful Persic și ar putea contribui la atenuarea crizei dacă ar putea trece prin Strâmtoarea Ormuz, dar a adăugat că „nu este suficient”. [...]
Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării pachetul de sprijin pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă , deschizând o investigație aprofundată care poate condiționa forma finală a ajutorului de stat și, implicit, finanțarea unui proiect critic pentru securitatea energetică a României, potrivit Agerpres . România a notificat Comisia Europeană în ianuarie 2026 cu privire la intenția de a sprijini retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a reactorului, menținând aceeași capacitate de producție, de 706 MW, astfel încât unitatea să poată funcționa încă 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în funcțiune în 1996 și acoperă în prezent aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al țării. Miza este calendarul: în 2027, reactorul ar urma să ajungă la finalul duratei de viață estimate, iar prelungirea operării este prezentată ca esențială pentru disponibilitatea pe termen lung a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Proiectul este legat atât de securitatea aprovizionării, cât și de obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene. Beneficiarul sprijinului este Nuclearelectrica (SNN), proprietarul și operatorul centralei, companie deținută majoritar de statul român și singurul operator de energie nucleară din România. Valoarea nominală estimată a proiectului este de 3,2 miliarde euro (aprox. 15,9 miliarde lei). Ce include pachetul de ajutor notificat la Bruxelles România intenționează să susțină retehnologizarea prin patru instrumente, conform informațiilor transmise de Comisia Europeană: un grant de 600 milioane euro (aprox. 3,0 miliarde lei); garanții de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea investiției; un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) pe 30 de ani, adică un mecanism care stabilizează veniturile producătorului printr-un preț de referință; un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și exploatării. De ce a deschis Comisia investigația Comisia spune că, la acest stadiu, evaluarea preliminară indică faptul că proiectul este necesar și că ajutorul poate facilita dezvoltarea unei activități economice, dar că există „îndoieli” privind conformitatea deplină cu regulile UE în materie de ajutor de stat. „În această etapă, pe baza evaluării sale preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar și că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice. Cu toate acestea, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat.” În investigația aprofundată, Comisia vrea să stabilească, între altele, dacă pachetul este adecvat și proporțional, ce impact are asupra concurenței și dacă respectă cerințele europene relevante pentru contractele bidirecționale pentru diferență, inclusiv principiile din Regulamentul privind energia electrică (articolul 19d alineatul (2)). Deschiderea investigației nu echivalează cu o decizie finală, dar prelungește procesul de aprobare și poate duce la modificarea structurii sprijinului, în funcție de concluziile Comisiei. [...]
Scumpirea accelerată a motorinei în Bulgaria a declanșat controale extinse și a împins în sus încasările fiscale , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al blocadei Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 . Datele Agenției Naționale de Venituri (NRA) indică un avans de 38,8% la motorină și de 19,9% la benzină de la începutul conflictului. În 14 aprilie, benzina A95 (cea mai utilizată) era la 1,48 euro/litru (aprox. 7,4 lei), iar motorina ajunsese la 1,77 euro/litru (aprox. 8,9 lei), potrivit Novinite, preluată de Agerpres. Comparativ cu 28 februarie, când a început conflictul din Orientul Mijlociu, benzina s-a scumpit cu 0,25 euro, iar motorina cu 0,49 euro. Creșterea prețurilor la petrol și gaze este pusă în contextul atacurilor americano-israeliene împotriva Iranului, din 28 februarie, care au dus la blocada Strâmtorii Ormuz (rută prin care trece o cincime din energia mondială) și la deteriorarea infrastructurii energetice din Golf. Oficialii de la Sofia susțin că scumpirile au venit la pachet cu schimbări în comportamentul de consum și cu o monitorizare mai intensă a pieței. Vânzări în creștere, apoi recul la început de aprilie Deși prețurile au urcat, în martie 2026 vânzările de carburanți au crescut la 353,3 milioane litri, cu 23,5% peste februarie. Cel mai mare avans a fost la motorină (+25,2%), urmată de benzină (+23,6%) și GPL (+17,9%). Tendința s-a inversat însă în prima jumătate a lunii aprilie: față de finalul lui martie, volumele totale de combustibili au scăzut cu 5%. În intervalul 15–31 martie vs. 1–14 aprilie, prețul benzinei a urcat cu 2,5%, iar cel al motorinei cu 8,3%. La nivel lunar, în martie s-a consemnat un avans de 19,6% la motorină, de 11,1% la benzină și de 12% la GPL. Statul își întărește supravegherea pieței și găsește marje mai mari NRA a extins supervizarea după începerea conflictului, cu monitorizare zilnică a pieței combustibililor. În ultimele săptămâni au fost făcute peste 820 de inspecții, inclusiv la marii retaileri, iar inspectorii au identificat 475 de cazuri în care marjele de profit au fost majorate la cel puțin un tip de combustibil. Directorul general al NRA, Milena Krastanova, a declarat: „Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat la motorină, urmată de benzină și GPL (Gaz Petrolier Lichefiat)”. Pe lângă efectele în piață, datele indică și o creștere a veniturilor statului din impozitarea combustibililor, în contextul scumpirilor și al volumelor ridicate din martie. [...]
