Știri
Știri din categoria Energie
Delgaz Grid își securizează 3 miliarde de lei pentru investiții 2026–2030, o finanțare care poate accelera modernizarea rețelei electrice din nord-est și, implicit, reducerea întreruperilor și a pierderilor din rețea, potrivit Economedia.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a acordat companiei Delgaz Grid SA un împrumut de 300 de milioane de lei (aprox. 57 de milioane de euro), ca parte a unei facilități sindicalizate mai ample, în valoare totală de 3 miliarde de lei (aprox. 573 de milioane de euro), la care participă și șase bănci comerciale.
Banii sunt destinați programului de investiții al Delgaz Grid pentru perioada 2026–2030, cu accent pe modernizarea și digitalizarea rețelei de distribuție a energiei electrice din nord-estul României. În plan intră și extinderea utilizării contoarelor inteligente.
Potrivit BERD, investițiile ar urma să:
Delgaz Grid operează rețele de distribuție de energie electrică și gaze naturale în nordul României, deservind aproximativ 1,6 milioane de clienți de energie electrică și peste 2 milioane de clienți de gaze naturale. Compania face parte din grupul german E.ON.
BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali activi în România; banca a investit până acum peste 12,5 miliarde de euro în 594 de proiecte din țară.
Recomandate
Guvernul lansează finanțări de 250 mil. euro pentru rețele și stocare din Fondul pentru Modernizare , cu termene care împing investițiile până în 2029–2030, potrivit G4Media . Pachetul include un program pentru contoare inteligente și o schemă competitivă pentru baterii, cu obiectiv declarat de reducere a costurilor din facturi și creștere a stabilității rețelei. Ordinele de ministru semnate de premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan , urmează să fie transmise luni către Monitorul Oficial, iar apelurile de proiecte ar urma să înceapă în a doua parte a acestui an. 100 mil. euro pentru contoare inteligente, împărțiți egal între cei patru mari distribuitori Prima componentă are un buget de 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) și este destinată digitalizării rețelelor prin instalarea de contoare inteligente. Programul este necompetitiv și împarte suma în mod egal, câte 25 de milioane de euro (aprox. 125 milioane lei) pentru fiecare dintre cei patru operatori concesionari: Distribuție Energie Electrică România Delgaz Grid Rețele Electrice România Distribuție Oltenia Autoritățile estimează instalarea a peste 800.000 de contoare până la finalul lui 2029. Pentru consumatori, beneficiul invocat este facturarea pe baza consumului real, fără estimări; la nivel de rețea, măsura ar reduce pierderile tehnice și fraudele. Apelul de proiecte este programat să se deschidă pe 3 august 2026, ora 12:00, și să se închidă pe 2 decembrie 2026, ora 17:00. Termenul estimat de finalizare a implementării este 31 decembrie 2029. 150 mil. euro pentru baterii, prin licitație competitivă, cu țintă minimă de 2.174 MWh A doua componentă alocă 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei) pentru parcuri noi de baterii „stand-alone” (stocare independentă de producție), cu o capacitate minimă totală de 2.174 MWh. Selecția proiectelor se face prin licitație competitivă, criteriul de departajare fiind cel mai mic cost per MWh. Schema prevede: finanțare de maximum 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei) per companie; cost eligibil de cel mult 69.000 de euro (aprox. 345.000 lei) per MWh. Scopul declarat este temperarea prețurilor la energie în orele de vârf (în special seara) și creșterea stabilității sistemului energetic. Calendarul estimativ indică deschiderea apelului pe 1 septembrie 2026 și închiderea pe 30 octombrie 2026, cu termen de finalizare a proiectelor de stocare la 31 decembrie 2030. [...]
Debitul foarte scăzut al Dunării riscă să scoată din piață până la 935 MW la Paks în 24–72 de ore , ceea ce ar adăuga presiune pe echilibrul regional de energie în plin episod de hidraulicitate redusă, potrivit Mediafax . Centrala nucleară Paks din Ungaria „ar urma să fie închisă în cel mult 72 de ore”, conform informării publicate joi de MVM, companie controlată de guvernul de la Budapesta. În prezent, Paks produce 935 MW, iar oprirea ar însemna o reducere suplimentară de producție la nivelul pieței unice europene, într-un moment în care și hidrocentralele de pe Dunăre sunt afectate de debite mici. De ce se ajunge la oprire: problema nu e doar cantitatea de apă, ci nivelul la prize MVM spune că oprirea devine inevitabilă din cauza nivelului scăzut al Dunării, folosită pentru răcirea instalațiilor. Compania indică faptul că, deși debitul ar putea permite „o cantitate suficientă de apă”, nivelul de aspirație al pompelor necesare este mai mare decât nivelul actual al apei, iar acesta „se așteaptă să continue să scadă”. „Din cauza nivelului scăzut al apei Dunării, oprirea completă a Centralei Nucleare Paks și, implicit, încetarea producției de energie electrică, va deveni inevitabilă în următoarele 24-72 de ore”, au transmis oficialii MVM. În comunicat, MVM precizează că Paks are o capacitate de aproximativ 2.000 MW și furnizează aproape jumătate din producția de energie electrică a Ungariei, iar în prezent se află în „etapa 3” dintr-un sistem de patru etape pentru condiții de nivel scăzut. Compania estimează o „șansă realistă” de intrare în etapa 4, care ar impune oprirea tuturor unităților. Măsuri și ce urmează: oprire, răcire, apoi repornire în etape MVM afirmă că a început „managementul tehnic” pentru amplasarea unor conducte de aspirație mai adânci, însă soluția este una pe termen de câțiva ani. Pentru scenariul opririi complete, compania spune că are proceduri și echipamente pentru a asigura răcirea unităților staționare, inclusiv prin utilizarea unor pompe „Pajtás” (12 funcționează continuu, 4 sunt în rezervă, iar 13 în standby, potrivit comunicatului). În același timp, MVM face apel la consum responsabil de energie. Compania susține că, odată ce nivelul apei revine la un prag adecvat, repornirea se poate face „în câteva zile”, în etape, pe baza unor reguli stricte. Context regional: presiune pe producție într-o perioadă de debite mici Mediafax notează că situația vine pe fondul debitelor foarte mici ale Dunării, care afectează și producția hidro. În paralel, în România, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită marți dimineața, iar Unitatea 2 ar fi urmat să fie oprită joi, însă Nuclearelectrica a revenit asupra deciziei. Operatorul național de transport și sistem a transmis joi că Sistemul Electroenergetic Național este monitorizat continuu și funcționează „în parametri de siguranță operațională”, iar la momentul publicării informației era în derulare o ședință a Comandamentului Energetic Național pentru analiza evoluțiilor. [...]
Scăderea nivelului Dunării taie producția la Porțile de Fier și apasă pe costuri în plin vârf de consum , un risc operațional care poate lovi direct în bilanțurile companiilor energetice din regiune, potrivit Ziarul Financiar . În Serbia, producția de la hidrocentrala Porțile de Fier 1 a coborât la aproximativ o treime din capacitatea medie zilnică, pe fondul reducerii debitului Dunării. Compania de energie electrică EPS susține însă că nu vor exista penurii, potrivit publicației sârbe Srpske Novine, citată de ZF. De ce contează: presiune financiară în sezonul cu cerere ridicată Porțile de Fier 1 este descrisă ca cea mai mare centrală hidroelectrică din sistemul energetic al Serbiei, cu o capacitate instalată de peste 1.000 MW. În condiții hidrologice normale, asigură cea mai mare parte a producției de energie regenerabilă a țării. Scăderea volumului de apă care trece prin turbine se traduce direct în mai puțini kilowați-oră produși, iar reducerea la o treime „în vârful sezonului”, când consumul crește din cauza utilizării aparatelor de aer condiționat, este prezentată ca „o povară serioasă pentru bilanțul financiar”, notează Srpske Novine. Implicații pentru România: miza Porților de Fier în mixul național Porțile de Fier I și II sunt un proiect energetic comun România–Serbia. Pentru România, Porțile de Fier I reprezintă 10% din producția de energie la nivel național, conform ZF. Centrala funcționează pe partea română cu 6 grupuri de câte 194,4 MW și este gestionată de Hidroelectrica . ZF nu oferă în acest material o estimare a impactului imediat asupra producției din România, însă contextul indică o vulnerabilitate comună la condițiile hidrologice de pe Dunăre. [...]
Seceta începe să se traducă în risc financiar pentru Hidroelectrica , după ce nivelul de umplere al lacurilor de acumulare a coborât la un minim al perioadei din ultimii ani, potrivit Ziarul Financiar . Datele Transelectrica indică pentru 19 iulie un grad de umplere de circa 71%, cel mai scăzut nivel înregistrat pentru această perioadă din 2018 încoace (ultimul an pentru care sunt disponibile date pe site-ul operatorului). Pentru companie, miza este directă: prelungirea secetei poate reduce producția hidro și, implicit, poate pune presiune pe rezultate, într-un moment în care Hidroelectrica a raportat o creștere puternică la început de an. În primele trei luni, compania a avut venituri de 3,1 miliarde de lei, în urcare cu 67% față de perioada similară, pe fondul unei producții mai mari cu 35%, până la 3,7 TWh, conform ultimului raport financiar citat de publicație. Indicatorii hidrologici se deteriorează și pe Dunăre În paralel, Apele Române arată că debitul Dunării a ajuns la 1.650 mc/s la 28 iulie și ar urma să coboare la începutul lui august spre 1.600 mc/s, conform prognozei INHGA , adică de trei ori sub media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s). Instituția avertizează că România se confruntă cu „secetă severă” pe întreg bazinul Dunării și că nu sunt indicii de îmbunătățire pe termen scurt; precipitațiile prognozate în Austria (40–50 l/mp până la 4 august) nu ar urma să aibă un efect semnificativ pe sectorul românesc. Efecte deja vizibile în sistem: opriri la Cernavodă În energie, primul efect operațional menționat este oprirea Unității 1 de la Cernavodă, iar „mâine” (raportat la data publicării articolului) ar urma să se oprească și al doilea reactor, ceea ce ar însemna pierderea a 20% din capacitatea de producție a României, potrivit informațiilor din material. Pentru Hidroelectrica, întrebarea imediată rămâne dacă nivelurile mai scăzute ale lacurilor se vor reflecta în producție și în rezultatele financiare din trimestrele următoare, în funcție de durata și intensitatea secetei. [...]
Oprirea reactoarelor de la Cernavodă scoate din sistem circa 1.300 MW și împinge România spre importuri în orele de vârf , iar premierul interimar Ilie Bolojan le cere marilor consumatori industriali să reducă temporar consumul, în special seara, potrivit Economedia . Bolojan a spus la Digi24 că oprirea Centralei de la Cernavodă obligă la creșterea importurilor de energie și a făcut un apel direct către „marii investitori industriali” pentru reducerea consumului „mai ales seara, atunci când avem deficit de energie”. De ce s-au oprit reactoarele: nivel scăzut al Dunării Premierul interimar a explicat că oprirea a fost determinată de scăderea debitului Dunării, care ar fi coborât la circa 1.600 metri cubi pe secundă și ar urma să scadă în zilele următoare, față de 3.900–4.500 metri cubi pe secundă în anii trecuți, în această perioadă. În aceste condiții, centrala are nevoie de apă pompată din bazinul alimentat din Dunăre, iar dacă nivelul scade sub un prag (sub 2 metri), pompele trebuie oprite, ceea ce duce la oprirea unităților. Impact operațional: deficit în vârf și presiune pe importuri Autoritățile ar fi fost informate încă de luni seară, în cadrul „comandamentului energetic”, despre decizia tehnică de oprire a primului reactor. Miercuri, specialiștii au decis oprirea și a celui de-al doilea reactor. Conform declarațiilor citate, efectul în sistem este semnificativ: după oprirea primului grup, România a pierdut aproximativ 550 MW (sub 10% din producție, în contextul unui consum zilnic de circa 7.000 MW); odată cu oprirea celui de-al doilea grup, pierderea suplimentară ar urma să fie de aproximativ 600–650 MW; cumulat, cele două grupuri produceau în jur de 1.300 MW, adică aproape 20% din consumul zilnic în această perioadă. Bolojan a indicat că intervalul critic pentru sistem rămâne între orele 20:00 și 23:00, când consumul atinge maximele, iar acoperirea deficitului ar urma să se facă prin pornirea tuturor capacităților disponibile (gaz, fotovoltaic, stocare, eolian) și prin importuri. [...]
Portul Constanța ar putea deveni o verigă în diversificarea aprovizionării cu gaze a Europei , dacă România reușește să se conecteze la fluxuri din zona Caspică, inclusiv din Turkmenistan, printr-un traseu care ar lega infrastructura din Azerbaidjan și Georgia de conducta BRUA, potrivit Economica . Ideea a fost prezentată de Mihai Daraban , președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), care susține că un astfel de proiect ar putea accelera cooperarea economică dintre România și Turkmenistan, cu sectorul energetic drept „punct de plecare” în contextul european actual. Declarațiile sunt atribuite unui comunicat al CCIR. Traseul propus și rolul BRUA Conform declarațiilor, scenariul discutat presupune ca Portul Constanța să funcționeze ca punct de intrare pentru gaze naturale din Turkmenistan către Europa, prin: conectarea cu infrastructura de transport din Azerbaidjan și Georgia; continuarea către România și, ulterior, integrarea în conducta BRUA (coridor regional de transport al gazelor). În același context, Daraban a relansat ideea reluării proiectului AGRI , care „ar putea asigura accesul pe piața europeană” pentru volume de gaze din regiunea Caspică, începând cu Turkmenistan. În material nu sunt oferite detalii despre calendar, capacități sau investiții necesare, iar formularea rămâne la nivel de intenție. Cooperare economică România–Turkmenistan: port-to-port și distribuție Discuțiile au vizat identificarea de oportunități de cooperare bilaterală, cu accent pe energie și pe cooperarea port-to-port între Constanța și Turkmenbași. Ambasadorul Turkmenistanului, Annamammet Annayev, a prezentat oportunități economice din țara sa și a indicat o creștere a PIB de 6,3% în prima jumătate a anului 2026, precum și faptul că Turkmenistanul se află pe locul 4 în lume la rezerve certificate de gaze naturale, potrivit declarațiilor sale. „Cooperarea port-to-port dintre Turkmenbași și Constanța, alături de proiectul unui centru zonal de distribuție a produselor turkmene în Portul Constanța, poate deveni un pilon strategic al relației economice dintre cele două țări”, a declarat ambasadorul. De ce contează Pentru România, miza este poziționarea Portului Constanța și a infrastructurii conexe ca punct de tranzit într-un posibil lanț de aprovizionare cu gaze din regiunea Caspică spre piața europeană. În forma prezentată, proiectele invocate (inclusiv AGRI) sunt la nivel de discuții și necesită, potrivit lui Daraban, un „nucleu” de business care să coaguleze companii din ambele țări. [...]
