Știri
Știri din categoria Externe
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz reduce presiunea imediată pe lanțurile energetice, după ce Iranul a transmis că tranzitul navelor comerciale este „complet deschis” pe durata armistițiului, o evoluție cu potențial de calmare a riscurilor logistice și de preț pentru petrol și gaze, potrivit HotNews.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a scris pe platforma X că măsura permite tranzitul „tuturor navelor comerciale” prin strâmtoare, „pe ruta coordonată”, așa cum fusese anunțată anterior de Organizația Porturilor și Transportului Maritim din Iran. Anunțul este prezentat în contextul încetării focului din Liban.
Strâmtoarea Ormuz este o rută strategică pentru comerțul global cu energie, gestionând aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, conform informațiilor din articol. În același timp, războiul din Orientul Mijlociu a produs „cea mai mare întrerupere din istorie” a aprovizionării globale cu petrol și gaze, după blocarea traficului prin strâmtoare de către Iran.
Iranul mai declarase anterior că strâmtoarea este deschisă pentru statele care cooperează cu armata sa. În material se menționează și că nu este clar dacă blocada impusă de SUA asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare după această decizie.
Președintele american Donald Trump a reacționat după anunțul Iranului, confirmând într-o postare pe Truth Social:
„Iranul tocmai a anunțat că strâmtoarea este complet deschisă și pregătită pentru tranzit integral. Mulțumesc!”
Ulterior, Trump a precizat că blocada impusă de SUA navelor și porturilor iraniene va „rămâne pe deplin în vigoare”, în pofida redeschiderii anunțate de Teheran, până când negocierile cu Iranul vor fi „finalizate în proporție de 100%”. Totuși, el a adăugat că se așteaptă ca procesul să „avanseze foarte rapid”, deoarece „majoritatea punctelor sunt deja negociate”.
Încetarea focului din Liban a fost anunțată „ieri” și este prevăzută să dureze 10 zile, potrivit articolului. Separat, materialul notează că armistițiul dintre Statele Unite și Iran expiră pe 22 aprilie.
În același context, este menționat că Keir Starmer și Emmanuel Macron urmează să co-prezideze o reuniune virtuală cu aproximativ 40 de lideri, grupul urmând să discute redeschiderea strâmtorii.
Recomandate
Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru comerț, dar navele iraniene sunt în continuare vizate de blocada SUA , după ce președintele american Donald Trump a salutat anunțul Teheranului privind reluarea completă a traficului comercial, potrivit Ziarul Financiar . Trump a transmis pe platforma Truth Social că Iranul a anunțat că strâmtoarea este „complet deschisă” și „pregătită pentru trafic total”, mulțumind pentru această decizie. Informația este prezentată de ZF cu trimitere la Financial Times (FT). Ce se schimbă pentru transportul maritim și de ce contează Redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz reduce, cel puțin temporar, riscul de blocaj pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul comercial, după o perioadă în care „foarte puține nave comerciale” au tranzitat zona, pe fondul temerilor că Iranul ar putea viza transporturile, notează materialul. În același timp, mesajul Washingtonului indică faptul că relaxarea nu este generală: SUA mențin o măsură separată care afectează direct navele iraniene și operațiunile legate de porturile Iranului. Blocada SUA pentru navele iraniene rămâne în vigoare Potrivit textului, SUA „își aplică propriul blocaj asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene”. Trump a precizat că, deși strâmtoarea este deschisă și pregătită pentru activitate, „blocada navală va rămâne în vigoare în totalitate” în ceea ce privește Iranul, până când „tranzacția” cu Iranul va fi finalizată „100%”. În același mesaj, Trump a susținut că procesul „ar trebui să se desfășoare foarte rapid”, deoarece „majoritatea punctelor sunt deja negociate”, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre conținutul acestei tranzacții. Contextul recent: taxe, permisiuni și blocarea petrolierelor ZF mai arată că Iranul declarase anterior că navele ar trebui să ceară permisiunea Islamic Revolutionary Guard Corps și să plătească o taxă pentru a traversa strâmtoarea. Săptămâna trecută, Iranul ar fi blocat trecerea petrolierelor ca răspuns la atacurile israeliene asupra Libanului, conform materialului. Articolul plasează evoluția în contextul unui armistițiu în Liban, în timpul căruia Teheranul a anunțat redeschiderea completă a strâmtorii pentru transportul comercial. [...]
Iranul spune că a redeschis complet Strâmtoarea Ormuz pentru nave comerciale pe durata armistițiului , o evoluție cu miză directă pentru fluxurile de energie și costurile de transport maritim, potrivit Mediafax . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a transmis într-o postare pe platforma X că „trecerea pentru toate navele comerciale prin strâmtoarea Ormuz este declarată complet deschisă pentru perioada rămasă de armistițiu”, informație relatată de The Guardian și Reuters, conform aceleiași surse. Ce înseamnă operațional „redeschidere completă” Araghchi a precizat că tranzitul se va face pe „ruta coordonată” anunțată de Organizația Portuară și Maritimă a Iranului, în conformitate cu încetarea focului din Liban. În același timp, contextul rămâne fragil: deși există un armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran, care expiră marți, Iranul „nu a ridicat până acum blocada asupra căii navigabile”, mai notează Mediafax. Teheranul a mai spus că nu va exista „nicio înțelegere” atât timp cât Israelul atacă Libanul și a indicat anterior că strâmtoarea este deschisă națiunilor care colaborează cu armata sa. Reacția SUA: strâmtoarea deschisă, dar blocada rămâne Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat printr-o postare pe Truth Social, salutând anunțul privind redeschiderea, dar insistând că blocada impusă de Statele Unite navelor și porturilor iraniene rămâne „pe deplin în vigoare”. „Strâmtoarea Ormuz este complet deschisă și gata pentru afaceri și trecere deplină, dar blocada navală va rămâne în vigoare și va avea efect doar în ceea ce privește Iranul, până când tranzacția noastră cu Iranul va fi finalizată 100%!” Ce urmează: termen-limită și negocieri încă neclare Casa Albă a transmis că discuțiile privind o posibilă a doua rundă de negocieri de pace sunt „în desfășurare”, însă nu a fost confirmată nicio dată sau locație. Trump a declarat, la un eveniment în Nevada, că „războiul din Iran merge foarte bine” și că „ar trebui să se încheie destul de curând”, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. [...]
Donald Trump a respins public orice implicare a NATO în criza Ormuz , un mesaj care poate complica coordonarea transatlantică pe securitatea rutelor energetice, într-un moment în care state europene discutau o misiune navală defensivă. Potrivit Digi24 , președintele american a spus că alianța a fost „inutilă” în criza din Strâmtoarea Ormuz și le-a transmis aliaților să „stea departe”. Într-o postare pe platforma Truth Social , Trump a susținut că NATO ar fi contactat Washingtonul pentru a întreba dacă SUA au nevoie de sprijin în contextul tensiunilor din Ormuz, însă el a respins oferta. Mesajul vine după anunțul Iranului privind relaxarea accesului în strâmtoare, iar Trump a afirmat că „situația din Strâmtoarea Ormuz s-a încheiat”. „Acum că situația din Strâmtoarea Ormuz s-a încheiat, am primit un telefon de la NATO în care mi s-a cerut dacă avem nevoie de ajutor. Le-am spus să stea departe.” În aceeași postare, Trump a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a spus că alianța ar fi fost „inutilă când a fost nevoie de ea”. Miza: securitatea transportului maritim și coordonarea aliată Declarațiile apar în condițiile în care mai multe state europene membre NATO au discutat posibilitatea unei misiuni navale defensive pentru protejarea transportului maritim din regiune, pe fondul riscurilor generate de închiderea temporară a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile globale de petrol. Contextul tensiunilor SUA–NATO Digi24 amintește că fricțiunile dintre administrația Trump și NATO nu sunt noi: în mandatele sale, Trump a criticat repetat contribuțiile financiare ale aliaților europeni la bugetul comun al alianței și a cerut creșterea cheltuielilor pentru apărare până la pragul de 2% din PIB. În criza recentă, unele țări europene au fost reticente să se implice direct în acțiuni militare pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, preferând soluții diplomatice și misiuni cu rol defensiv. Trump avertizase anterior că NATO riscă „un viitor foarte sumbru” dacă nu sprijină mai ferm inițiativele conduse de Statele Unite, ceea ce alimentează tensiunile politice din interiorul alianței. [...]
China își calibrează diplomația față de Iran pentru a nu periclita summitul cu Trump , în condițiile în care războiul și blocada navală americană asupra porturilor iraniene cresc riscurile pentru aprovizionarea energetică a celui mai mare importator de țiței din lume, potrivit Reuters . Miza imediată pentru Beijing este dublă: să împingă către o încetare a focului fără să îndepărteze Teheranul și, în același timp, să păstreze un ton suficient de prudent încât întâlnirea dintre Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump , programată pentru 14-15 mai, să se desfășoare fără noi amânări. Analiști citați de Reuters spun că dependența Chinei de Orientul Mijlociu pentru aproximativ jumătate din necesarul de combustibil adaugă presiune asupra eforturilor diplomatice. Diplomație accelerată, critică publică temperată Reuters notează că Trump a creditat Beijingul pentru rolul jucat în aducerea Iranului la discuțiile de pace de weekendul trecut din Pakistan, ceea ce ar fi păstrat o anumită influență „din culise” a Chinei. În același timp, China a evitat să critice dur modul în care Trump gestionează conflictul, pe fondul unei amenințări „directe și în creștere” reprezentate de blocada navală americană asupra porturilor iraniene, potrivit analiștilor citați. Președintele Xi a ieșit din tăcere marți cu un plan de pace în patru puncte, care invocă coexistența pașnică, suveranitatea națională, statul de drept internațional și echilibrarea dezvoltării cu securitatea. După ce Trump a avertizat Iranul că „întreaga țară poate fi eliminată într-o noapte”, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, nu a condamnat declarația, limitându-se la a spune că Beijingul este „profund îngrijorat” și cerând tuturor părților să joace un rol „constructiv” în detensionare. Eforturi pe mai multe canale, dar cu limite de influență În plan operațional, intensificarea este vizibilă: ministrul de Externe Wang Yi a avut „aproape 30” de convorbiri și întâlniri cu omologi care caută o încetare a focului, conform unui calcul Reuters, iar emisarul special Zhai Jun a vizitat cinci capitale din Golf și din lumea arabă. Zhai a declarat reporterilor că, la un moment dat, a călătorit pe șosea pentru a evita spațiul aerian disputat și că a putut auzi sirene de raid aerian. Xi și-a anunțat planul de pace într-o întâlnire cu prințul moștenitor din Abu Dhabi, șeicul Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan, într-un demers de aprofundare a relațiilor cu un rival al Iranului, în timp ce Beijingul încearcă să împingă Teheranul către dialog, potrivit Reuters. Totuși, aceeași sursă subliniază că pârghiile Chinei sunt limitate de lipsa unei prezențe militare în Orientul Mijlociu care să-i susțină mesajele. Unii observatori descriu activismul diplomatic drept mai degrabă „teatru” decât politică externă cu efect direct, iar Patricia Kim (Brookings Institution) spune că, deși Iranul ar fi cerut Chinei să fie garant al unei încetări a focului, Beijingul nu ar fi arătat interes pentru un astfel de rol. Summitul Trump–Xi: miză economică, agendă îngustă În paralel cu dosarul Iran, Reuters scrie că Beijingul ar urmări la summit avansarea obiectivelor pe comerț și a pozițiilor sale privind Taiwanul, iar o persoană familiarizată cu gândirea Chinei descrie abordarea dominantă drept una de „a-l unge” pe Trump și de a păstra „stabilitatea strategică”. Pe componenta economică, analiștii citați anticipează că la întâlnire China ar putea accepta să cumpere aeronave Boeing și să facă achiziții agricole semnificative. Reuters precizează că un potențial acord pentru avioane, blocat ani la rând din motive de reglementare, ar putea deveni cel mai mare de acest tip din istorie. În același timp, discuțiile ar urma să rămână „înguste”, evitând subiecte ambițioase precum guvernanța inteligenței artificiale, accesul pe piață și supracapacitatea în producție, iar Scott Kennedy (Center for Strategic and International Studies) apreciază că nu există șanse pentru un „mare târg” între cele două puteri. Contextul conflictului, potrivit Reuters, este că războiul a fost lansat de SUA și Israel pe 28 februarie și continuă să se prelungească, ceea ce amplifică urgența Beijingului de a-și proteja atât interesele energetice, cât și fereastra diplomatică a summitului din mai. [...]
Donald Trump neagă că un eventual acord SUA–Iran ar implica bani , în condițiile în care în spațiul public a apărut scenariul deblocării unor fonduri iraniene de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei), o mișcare cu potențial impact financiar și de sancțiuni, potrivit news.ro . Președintele american a scris pe platforma sa, Truth Social , că „nicio sumă de bani «nu va fi schimbată în vreun fel» între Statele Unite și Iran”, în eventualitatea încheierii unui acord în dosarul nuclear iranian, relatează AFP. Declarația vine după ce site-ul american Axios a dezvăluit că SUA ar lua în calcul deblocarea unor fonduri iraniene în valoare de 20 de miliarde de dolari, în schimbul predării stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului. În materialul citat de news.ro nu sunt oferite detalii suplimentare despre mecanismul deblocării sau despre stadiul discuțiilor. Mesaj separat despre Israel și Liban Tot pe Truth Social, Trump a afirmat că Statele Unite au interzis Israelului să bombardeze Libanul după intrarea în vigoare a unui armistițiu de zece zile între cele două țări vecine. „Israelul nu va mai bombarda Libanul. Ei au INTERDICȚIA să o facă din partea Statelor Unite, Ajunge!” [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru toate navele reduce presiunea imediată asupra fluxurilor globale de petrol , însă tranzitul rămâne condiționat de un „traseu coordonat” cu autoritățile iraniene, pe fondul suspiciunilor că în zonă există încă mine marine, potrivit The Jerusalem Post . Președintele SUA, Donald Trump , a confirmat vineri, într-un mesaj pe Truth Social, că Iranul „a anunțat” redeschiderea completă a strâmtorii și că aceasta este „complet deschisă și gata de afaceri și de tranzit complet”. În același timp, Trump a precizat că blocada SUA asupra porturilor iraniene „va rămâne pe deplin în vigoare” în ceea ce privește Iranul, până când „tranzacția” cu Teheranul va fi „100% completă”, adăugând că procesul „ar trebui să meargă foarte repede”, deoarece „cele mai multe puncte sunt deja negociate”. Tranzit „deschis”, dar pe rută impusă de Teheran Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a anunțat anterior, într-o postare pe X (fostul Twitter), că toate navele vor putea traversa Strâmtoarea Hormuz după încetarea focului dintre Israel și Hezbollah. El a spus că, „în conformitate cu încetarea focului în Liban”, trecerea pentru toate navele comerciale este „declarată complet deschisă” pe perioada rămasă a armistițiului, însă numai „pe ruta coordonată” comunicată de Organizația Porturilor și Maritimă a Republicii Islamice Iran. Publicația notează că această cerință de coordonare a rutei indică faptul că în strâmtoare ar putea exista încă mine marine. Trump a afirmat ulterior că Iranul ar ajuta SUA să curețe strâmtoarea de toate minele amplasate. Riscul operațional: minele și incertitudinea privind capacitatea Iranului de deminare Materialul citează un raport The New York Times, potrivit căruia SUA nu ar fi fost încrezătoare în capacitatea Iranului de a curăța minele marine din Strâmtoarea Hormuz, oficiali americani considerând că regimul iranian nu știe unde au fost plasate minele. Raportul mai arată că Iranul ar fi folosit forțe descentralizate în timpul conflictului și pentru închiderea strâmtorii, cu ambarcațiuni mici implicate în minarea apelor și fără un lanț de comandă clar. Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca una dintre principalele rute maritime pentru petrol la nivel mondial, prin care trece aproximativ 20% din consumul global, ceea ce face ca orice restricție sau risc de securitate să aibă efecte directe asupra transportului și, implicit, asupra piețelor energetice. Publicația menționează că situația este în evoluție. [...]
