Știri
Știri din categoria Energie
BYD își mută pariul pe bateriile cu sodiu către stocarea staționară, cu o țintă de cost de 0,3 yuani (0,04 dolari, aprox. 0,18 lei) pe Wh până în 2027, într-o strategie care ocolește competiția directă din zona bateriilor pentru autoturisme și vizează infrastructura energetică, potrivit Car News China.
Datele de piață din 2026 indică o „bifurcație” în sectorul bateriilor sodiu-ion: aplicațiile industriale și de rețea se separă tot mai mult de traseul bateriilor pentru vehicule de pasageri. În timp ce Changan Automobile și CATL au lansat un model de serie cu un pachet de 45 kWh pe sodiu (conform unui material din 12 iunie al Securities Daily), BYD își concentrează platforma de generația a treia pe chimia polianionică (NFPP) pentru sisteme staționare de stocare a energiei.
Miza BYD este o arhitectură de celulă „heavy-duty” de 189Ah și 2,9V, gândită pentru cerințe de durată (nu pentru constrângerile de greutate/volum ale mașinilor). Publicația notează că obiectivul este un prag de fabricație „stabilizat” de 0,3 yuani (0,04 dolari, aprox. 0,18 lei) pe watt-oră până în 2027, ceea ce ar putea împinge în jos costul total al stocării staționare, dacă ținta este atinsă la scară industrială.
În paralel, datele de laborator agregate într-un raport din 8 iunie al Minmetals Securities indică parametri proiectați pentru utilizare îndelungată în rețea, nu pentru transport: profiluri termice și de degajare de gaze care susțin instalări stabile în aplicații dense, inclusiv în spații comerciale.
Un element central al strategiei este durata de viață: cadrul tehnologic descris în material vizează un prag de cel puțin 10.000 de cicluri, echivalat cu 33 de ani de operare în regimuri standardizate de distribuție a energiei, ceea ce ar susține amortizarea pe termen lung în proiecte de infrastructură (context legat și de materialul anterior despre BYD și tehnologia de 10.000 de cicluri: BYD breaks ground with solid-state battery and 10,000-cycle sodium tech).
Materialul descrie o limitare structurală a chimiei polianionice: cadrul tridimensional legat de grupări fosfat (PO₄³⁻) duce la o conductivitate electronică intrinsecă foarte mică (10⁻⁹–10⁻¹⁰ S/cm), practic izolatoare în forma nemodificată.
Pentru a reduce degradarea la temperaturi ridicate și depunerile interne de sodiu în sarcină, BYD ar fi introdus o metodă de „dublă modificare”:
Chiar dacă bateriile cu sodiu sunt adesea prezentate ca alternativă la litiu, materialul subliniază o fricțiune industrială importantă: lanțul global pentru anodul din „carbon dur” (hard carbon) este încă fragmentat, fără proces standardizat, ceea ce poate genera variații de randament în producția de masă.
În proiecțiile financiare citate de Minmetals Securities, paritatea de cost la scară între liniile de producție sodiu și liniile consacrate de litiu-fier-fosfat (LFP) nu ar urma să se materializeze înainte de 2027. În acest context, publicația indică accelerarea tranziției către sodiu ca răspuns la volatilitatea resurselor macroeconomice, menționând și materialul: CATL and BYD fast-track the shift to sodium-ion batteries.
În timp ce BYD își caută un culoar în stocarea staționară, datele din mai ale China EV DataTracker arată că instalările de baterii pentru vehicule electrice rămân puternic centralizate: CATL conduce cu 33,08 GWh (46,7% cotă), iar BYD este pe locul doi cu 11,87 GWh (16,8%). În spate urmează producători de nivel secund precum Gotion High-tech (6,3%) și Calb (6,1%).
Concluzia de fond a analizei este o „coexistență” pe mai multe chimii: LFP și variantele cu nichel ridicat rămân dominante în transport, în timp ce celulele polianionice stabile ar fi direcționate către utilaje grele, instalații staționare și infrastructură energetică, unde longevitatea cântărește mai mult decât densitatea energetică.
Recomandate
Hidroelectrica reduce la 30 de zile termenul de plată pentru contractele casnice noi , o schimbare care accelerează încasările și mută o parte dintre clienți pe un regim de scadență deja folosit în zona business, potrivit HDSatelit . Noua regulă se aplică doar contractelor încheiate după 1 aprilie 2026 și celor prelungite ulterior prin act adițional. Pentru contractele aflate deja în derulare înainte de 1 aprilie 2026, termenul de plată rămâne, „deocamdată”, la 45 de zile. Practic, schimbarea nu este una generală pentru toți clienții casnici, ci vizează strict noile relații contractuale (sau prelungirile) după data menționată. Ce se schimbă și pentru cine Contracte casnice semnate după 1 aprilie 2026: scadența coboară de la 45 la 30 de zile . Contracte casnice existente înainte de 1 aprilie 2026: rămân la 45 de zile . Prelungiri după 1 aprilie 2026 prin act adițional: intră sub regula de 30 de zile . Context: aliniere la practica din segmentul business Materialul citat arată că, în comunicările anterioare despre facturare, Hidroelectrica indica 45 de zile pentru clienții casnici și 30 de zile pentru consumatorii non-casnici, fără penalități în aceste intervale. În oferta business pentru 2026, plata rămâne la 30 de zile de la data facturii, iar compania enumeră mai multe canale de plată: portalul propriu, aplicații bancare, automate de plată, scanarea codului de bare sau debit direct. Schimbarea vine pe fondul creșterii portofoliului: Hidroelectrica a depășit 1 milion de clienți în noiembrie 2025 și a pus în funcțiune un nou sistem informatic de facturare, despre care compania a spus că urmărește să susțină mai bine volumul mai mare de clienți și să reducă problemele de emitere a facturilor. Opțiuni dacă plata devine dificilă Conform informațiilor prezentate, facturile restante pot fi eșalonate în maximum 6 rate lunare egale , cu condiția achitării facturilor curente pe perioada eșalonării. Hidroelectrica mai precizează că data emiterii și data scadentă sunt înscrise pe factură și recomandă atenție la identificatorii de plată (cont contract, număr factură), iar pentru clienții cu mai multe locuri de consum există opțiuni de repartizare a plăților la nivel de cod client sau cont contract. [...]
Reconectarea centralei de la Zaporojie la rețea reduce temporar riscul operațional, dar expune fragilitatea infrastructurii electrice din zonă , după o pană totală de aproape trei zile, potrivit G4Media . Centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie, aflată sub control rus, a fost reconectată sâmbătă la rețeaua electrică externă, la aproape trei zile după ce își pierduse complet alimentarea în urma unui atac asupra unui post electric. Informația a fost transmisă de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) , citată de AFP și Agerpres. Restabilirea curentului a fost posibilă după reparații la o linie de alimentare de rezervă, realizate în baza unui „armistițiu local”, a precizat AIEA pe rețeaua socială X. De ce contează: alimentarea externă e critică pentru răcirea reactoarelor În perioada întreruperii alimentării din rețeaua externă, centrala – cea mai mare din Europa – a folosit generatoare diesel de rezervă pentru a asigura energia necesară răcirii reactoarelor, conform AIEA. Agenția ONU a mai anunțat că nu a fost detectată nicio scurgere de radioactivitate și că nivelurile au rămas normale. AIEA a indicat că aceasta a fost a 19-a pierdere completă a alimentării externe de la invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022 . „Cu o durată de aproape trei zile, această pană de curent a fost una dintre cele mai lungi de care a avut parte situl, ceea ce evidențiază fragilitatea extremă a rețelei electrice.” Ce urmează: rămâne de reparat linia principală Chiar dacă alimentarea a fost reluată pe linia de rezervă, centrala trebuie să își repare linia principală, care este deconectată din 24 martie, potrivit aceleiași informări. Zaporojie se află aproape de linia frontului în sudul Ucrainei și a trecut sub controlul Rusiei în primele zile ale invaziei. Ucraina și Rusia se acuză reciproc că pun în pericol producerea unei catastrofe nucleare prin atacuri în apropierea centralei. [...]
Nuclearelectrica oprește planul de repornire a fabricii de apă grea de la Halânga , după ce analiza internă a indicat blocaje de piață, finanțare și stare tehnică a instalațiilor, și se reorientează către testarea unei tehnologii noi, cu finanțare europeană, la ICSI Râmnicu Vâlcea, potrivit Profit . Decizia are impact operațional direct: compania a hotărât stoparea proiectului de preluare și repornire a uzinei istorice de la Halânga (Drobeta Turnu-Severin) și inițierea desființării punctului de lucru pe care și-l deschisese acolo. De ce a fost oprit proiectul Halânga Un grup de lucru înființat în noiembrie 2023 a evaluat proiectul „Reoperaționalizare a Fabricii de Apă Grea Halânga”, inclusiv identificarea unui partener, accesul la active și opțiuni de finanțare (inclusiv parteneriat public-privat). Concluziile documentului citat indică mai multe probleme care au făcut proiectul greu de dus mai departe, între care: lipsa apetitului pentru risc a potențialilor parteneri internaționali; incertitudini privind piața de desfacere (cantitate și preț); necesitatea unor acte normative pentru transferul activelor de producție de la CNMAG; neclarități legislative privind finanțarea prin parteneriat public-privat; lipsa unui consultant care să poată demonstra fezabilitatea și modul de implementare; starea avansată de deteriorare a instalațiilor de la Halânga. În paralel, Profit amintește că Nuclearelectrica lansase în februarie anul trecut o licitație pentru servicii de consultanță (analize de tip due diligence și studii pentru o potențială preluare și reoperaționalizare a fluxului tehnologic de producere a apei grele de la RAAN – Romag Prod). Achiziția era estimată la aproape 6 milioane lei plus TVA, însă procedura a fost anulată în august 2025 din lipsă de oferte admisibile. Pivot către o instalație pilot la ICSI Râmnicu Vâlcea, cu fonduri UE În locul repornirii capacităților vechi, Nuclearelectrica a început discuții cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice (ICSI) Râmnicu Vâlcea pentru dezvoltarea unei tehnologii noi de producție de apă grea, bazată pe hidrogen, denumită „Bithermal WaterHydrogen as front-end to CECE process” (un concept tehnologic asociat procesului CECE, folosit pentru separări izotopice). Planul descris în documentul citat vizează, în principal: crearea unui parteneriat pentru dezvoltarea tehnologiei; pregătirea aplicației de finanțare din fonduri europene pentru o instalație pilot (demonstrator); execuția instalației pilot; proiectarea unei instalații pentru exploatare comercială; identificarea de parteneri pentru construirea instalației. Pentru a susține implementarea, este considerată „oportună” înființarea unui punct de lucru al Nuclearelectrica pe amplasamentul ICSI, pentru comunicare și flux de informații continuu, cu raportare de date în timp real. Context: apă grea, RAAN și stocurile existente Apa grea este utilizată de reactoarele CANDU (precum cele de la Cernavodă) ca moderator și agent de răcire. Producția de apă grea a uzinei Romag Prod (RAAN) a fost oprită în vara lui 2015, iar RAAN a intrat în faliment în ianuarie 2016, după o perioadă de insolvență începută în 2013. Profit notează că RAAN vinde în prezent din stocurile produse anterior (distincte de rezervele strategice ale statului pentru nevoile centralei de la Cernavodă și excedentare acestora), pentru plata datoriilor către creditori. [...]
O metodă fără acizi pentru recuperarea pământurilor rare din cenușa de cărbune ar putea reduce dependența SUA de importuri , dacă va putea fi scalată industrial, potrivit Interesting Engineering . Cercetători de la Georgia Tech au dezvoltat un proces electrochimic care extrage elemente din categoria „pământuri rare” (REE – metale folosite în motoare de vehicule electrice, turbine eoliene, sisteme de apărare și smartphone-uri) direct din deșeuri de cărbune, mai exact din cenușa rezultată după ardere („fly ash”). Miza este dublă: acces la materii prime critice și valorificarea unor depozite uriașe de deșeuri. În prezent, SUA se bazează în mare parte pe lanțuri externe de aprovizionare pentru aceste materiale, ceea ce creează vulnerabilități geopolitice și de securitate. În același timp, în țară există aproximativ 2 miliarde de tone de cenușă de cărbune stocate în iazuri și depozite, care pot polua apele subterane sau pot provoca scurgeri în timpul furtunilor majore, notează publicația. Ce aduce nou procesul: lichid ionic reciclabil, nu acizi corozivi Metodele convenționale de extracție sunt descrise ca fiind intensive energetic și bazate pe acizi toxici și corozivi, cu riscuri de poluare. Alternativa propusă de echipa coordonată de profesorii Ching-Hua Huang și Xing Xie, împreună cu cercetătoarea postdoctorală Anuja Tripathi, elimină acizii și folosește un „lichid ionic” pe bază de săruri, reciclabil. Pe scurt, procesul funcționează în doi pași: lichidul ionic „spală” cenușa și separă elementele de interes din deșeu; apoi lichidul este supus unui curent electric, iar metalele se depun pe o suprafață de colectare, de unde pot fi îndepărtate. Lichidul este ulterior curățat și reutilizat, iar sistemul este „reglabil”: prin ajustarea tensiunii, echipa poate viza metale specifice. Rezultate de laborator și obstacolul comercial: scalarea În testele inițiale de laborator, sistemul a recuperat „aproape jumătate” din neodimul disponibil, un element critic pentru magneții permanenți utilizați în tehnologii de energie curată. Următorul pas, însă, este cel mai dificil: trecerea de la loturi mici la procesarea unor cantități mari de deșeu, la costuri și viteze compatibile cu piața. Dacă va funcționa la scară, aceeași abordare ar putea fi aplicată și altor fluxuri de deșeuri cu metale valoroase, precum telefoane mobile aruncate, baterii de vehicule electrice scoase din uz sau deșeuri medicale, mai arată articolul. Rezultatele au fost publicate în revista „Environmental Science and Technology”. [...]
Hidroelectrica își schimbă conducerea executivă până în 2027, într-un moment în care compania își extinde capacitățile și își consolidează poziția pe piața de furnizare , odată cu preluarea mandatului de președinte al Directoratului (CEO) de către Iulius Dan Plaveti , potrivit Profit . Mandatul acestuia se va derula până la 7 noiembrie 2027. Plaveti are peste 25 de ani de experiență în energie, reglementare și management executiv, iar anterior a ocupat funcții de conducere la Complexul Energetic Oltenia și la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În prima zi de mandat, acesta a transmis un mesaj intern axat pe componenta umană și pe provocările din față. „Pentru mine, Hidroelectrica nu înseamnă doar cifre, proiecte sau investiții. Hidroelectrica înseamnă oameni. (...) Avem în față provocări importante, dar și oportunități extraordinare.” Cum arată Directoratul și ce se întâmplă cu funcția de CFO Structura Directoratului Hidroelectrica este, în prezent, formată din: Iulius Dan Plaveti – președinte al Directoratului (CEO); Bogdan Nicolae Badea – membru al Directoratului (CIO); Radu Ioan Constantin – membru al Directoratului (CAO); Ianăș Rădoi – membru al Directoratului (COO). Până la preluarea mandatului de către membrul Directoratului desemnat pentru funcția de Chief Financial Officer (CFO), atribuțiile acestei poziții vor fi exercitate în continuare de Radu Ioan Constantin, în calitate de Chief Administrative Officer (CAO). Context: retragerea lui Bogdan Badea și selecția reluată după eșecul din 2025 Schimbarea vine după ce Bogdan Badea, director general interimar, a anunțat recent că se retrage din cursa pentru șefia companiei, invocând presiuni politice. Conform informațiilor din articol, Badea a precizat că rămâne în companie și își păstrează funcția de director de investiții. Pe lista scurtă a procedurii de selecție au fost doi candidați: Bogdan Badea și Iulius Plaveti. Procedura aflată în derulare a fost inițiată în martie, după eșecul procesului din toamna lui 2025. De ce contează: lider în producție, creștere rapidă în furnizare și investiții în stocare Hidroelectrica și-a consolidat poziția de cel mai mare producător de energie electrică din România, cu „100% energie verde” și o cotă de circa 27% în ultimii cinci ani. În paralel, compania a devenit „într-un timp record (mai puțin de 4 ani)” cel mai mare furnizor de electricitate din România, cu o cotă de piață de 17,4% la 31 decembrie 2025 (18,6% pe segmentul concurențial). Compania administrează: 188 de hidrocentrale, cu o putere instalată de peste 6,3 GW; parcul eolian Crucea Nord, cu o capacitate instalată de 108 MW, unde urmează să fie pusă în funcțiune, în mai–iunie 2026, o baterie de stocare de 36 MW putere nominală și 72 MWh capacitate de stocare. [...]
O uzină demonstrativă din Wyoming ar urma să livreze datele economice pentru o capacitate comercială de separare a pământurilor rare în SUA , într-un moment în care lanțul de aprovizionare rămâne puternic dependent de China, potrivit Interesting Engineering . Rare Element Resources (RER) spune că va începe, spre finalul verii 2026, operarea unei instalații demonstrative de separare care va rula până la 12 luni și va produce până la 10 tone de oxid de neodim-praseodim (Nd/Pr). Instalația demonstrativă este prezentată ca un pas de „de-riscare” înaintea unei investiții la scară comercială: obiectivul este validarea procesului de separare la o scară suficientă pentru a genera date de proiectare și performanță, dar și indicatori economici pentru o posibilă uzină comercială ulterioară. Ce se testează și de ce contează operațional RER leagă proiectul Bear Lodge din Wyoming de un model „integrat vertical”, care acoperă exploatarea minereului și alimentarea unei facilități comerciale de procesare. Compania afirmă că uzina comercială ar urma să producă oxid NdPr separat, de înaltă puritate, folosind o tehnologie proprie descrisă drept „prietenoasă cu mediul”, iar designul ar fi de tip „zero discharge” (fără evacuări de efluenți). În declarația citată de publicație, Ken Mushinski , președinte și CEO al RER, indică miza practică a fazei demonstrative: „Obiectivul principal al unei uzine demonstrative este să identifice sistematic și să rezolve provocările mecanice și operaționale înainte de scalarea la o facilitate comercială.” Tot el afirmă că optimizările din zona de procesare primară și rezolvarea unor „ineficiențe de filtrare” ar reduce riscurile pentru etapa comercială și ar permite alimentarea continuă a circuitelor de separare pentru obținerea NdPr de înaltă puritate. Procesul tehnologic și produsele vizate Potrivit companiei, procesul proprietar de separare are patru etape, de la pregătirea materialului (zdrobire și cernere până la 1 mm), la levigare în contracurent și precipitare selectivă, digestie chimică și extracție cu solvenți, urmate de separare și rafinare. Publicația notează că etapa finală ar elimina Nd/Pr la o puritate mai mare de 99,5%, precum și alte elemente (samariu, europiu, gadoliniu, lantan) și concentrate de pământuri rare „grele”. RER mai spune că a derulat testări de laborator și la scară pilot și că a obținut două brevete legate de îndepărtarea toriului din soluții acide care conțin pământuri rare și de extracția selectivă cu acid oxalic, dezvoltate în colaborare cu General Atomics, acționarul majoritar. Calendar de autorizare și context de piață RER afirmă că evaluarea de mediu și autorizarea amplasamentului minier sunt în derulare și că ar urma să fie finalizate până în martie 2028. În paralel, uzina demonstrativă este programată să înceapă operarea spre finalul verii 2026. În context, Interesting Engineering amintește că SUA au capacitate internă limitată de separare și procesare a pământurilor rare în oxizi sau metale rafinate: Mountain Pass (California) este menționată ca singura mină de pământuri rare aflată în operare, iar concentratul este în mare parte trimis în China pentru separare, China fiind creditată cu 91% din producția globală rafinată. Publicația mai notează că, dincolo de proiecte, variabile precum termenele de autorizare, randamentele metalurgice și finanțarea susținută sunt cele care decid dacă un zăcământ trece de la estimări de resurse la o mină operațională. [...]
