Știri
Știri din categoria Energie
România încearcă să-și asigure finanțare externă predictibilă pentru proiecte energetice mari, cu accent pe nuclear, prin discuții cu Export-Import Bank of the United States (US EXIM), potrivit Adevărul, care relatează despre mesajul ministrului Energiei, Bogdan Ivan, după o vizită la Washington.
Ministrul a spus că, după întâlnirea cu reprezentanții Băncii Mondiale, a continuat dialogul cu US EXIM, instituție reprezentată de președintele John Jovanovic, pe tema susținerii investițiilor majore din sectorul energetic.
În mesajul publicat pe Facebook, Bogdan Ivan a plasat discuțiile în contextul „presiunilor” asupra pieței energiei: competitivitate, costuri și securitatea aprovizionării. În acest cadru, el a indicat că România are nevoie de proiecte mari care să intre efectiv în execuție, cu finanțare „solidă” și „predictibilă”, adaptată dimensiunii lor.
Potrivit ministrului, discuțiile au vizat în special proiecte din domeniul energiei nucleare, dar și alte investiții strategice în care „componenta americană” ar putea contribui cu:
Mesajul central al ministrului este că România nu urmărește „formule generale”, ci parteneriate financiare aplicate, care să transforme proiectele strategice în investiții realizabile, cu efecte în economie, în lanțurile industriale și în siguranța sistemului energetic.
„România nu caută formule generale, ci parteneriate financiare aplicate, care să transforme proiectele strategice în investiții realizabile, cu efect direct în economie, în lanțurile industriale și în siguranța sistemului energetic.”
În acest stadiu, informațiile disponibile se referă la discuții și intenții de cooperare; articolul nu menționează acorduri semnate, sume, termene sau proiecte nominalizate. Pentru context, Adevărul a mai relatat despre această temă și în materiale separate despre întâlnire și despre investiții strategice.
Recomandate
Departamentul Energiei din SUA a închis un împrumut de până la 1,9 miliarde de dolari (aprox. 8,6 miliarde lei) pentru repornirea unei centrale nucleare , într-un proiect care leagă direct finanțarea publică de creșterea cererii de electricitate din partea marilor companii de tehnologie, potrivit Gizmodo . Beneficiarul este NextEra Energy, care vrea să repună în funcțiune centrala Duane Arnold Energy Center din Iowa. Centrala a operat peste 45 de ani și a fost oprită în 2020. NextEra plănuia oricum închiderea în acel an, însă o furtună a avariat părți ale facilității și a forțat oprirea cu câteva luni mai devreme. De ce contează: bani publici pentru capacitate „de bază” într-o piață împinsă de AI Împrumutul de până la 1,9 miliarde de dolari vine pe fondul creșterii consumului de energie asociat infrastructurii de cloud și inteligență artificială. Google a anunțat în octombrie anul trecut că lucrează cu NextEra pentru repornirea Duane Arnold și pentru a explora implementarea de energie nucleară și în alte zone din SUA. În cadrul acordului, Google a semnat un contract multianual de cumpărare a energiei produse de centrală, element care, potrivit articolului, ajută la fezabilitatea financiară a investiției necesare repornirii și la acoperirea costurilor de producție. „Ne așteptăm ca Duane Arnold să revină online la începutul lui 2029, iar centrala va furniza peste 600 MW de energie nucleară curată, sigură, disponibilă permanent, către rețeaua regională”, a transmis Google într-o postare pe blog, citată de Gizmodo. Ce capacitate aduce proiectul și când După repornire, Departamentul Energiei spune că Duane Arnold va adăuga 615 MW în rețea, suficient „pentru aproape 500.000 de locuințe”. Instituția mai afirmă că proiectul va ajuta la reducerea costurilor cu electricitatea. Calendarul indicat în material: centrala ar urma să revină în funcțiune la începutul lui 2029. Context: tehnologia se mută spre nuclear, iar administrația Trump accelerează direcția Google nu este singura companie care caută energie nucleară pentru a-și susține ambițiile în AI. Gizmodo notează că un proiect susținut de Microsoft pentru repornirea centralei Constellation Energy Crane Clean Energy Center din Pennsylvania (fosta Three Mile Island Unit 1) a primit anul trecut un împrumut de 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) de la Departamentul Energiei. Separat, Meta a anunțat anul acesta acorduri cu mai multe companii pentru a susține până la 6,6 gigawați de capacitate nucleară nouă și existentă până în 2035. În plan politic, administrația Trump este prezentată ca susținând extinderea energiei nucleare pentru a acoperi cererea în creștere. Articolul menționează că președintele Donald Trump a semnat anul trecut mai multe ordine executive pentru accelerarea dezvoltării nucleare, inclusiv unul care direcționează Departamentul Energiei să oprească majoritatea planurilor anterioare de diluare și eliminare a plutoniului excedentar și să creeze un program de procesare a materialului pentru a-l face disponibil companiilor private. NextEra Energy și Google nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit Gizmodo. [...]
Carburanții rămân peste 10 lei/litru , iar diferențele între marile orașe sunt de ordinul banilor, potrivit datelor centralizate de Adevărul pentru miercuri, 21 octombrie. În acest context, Ministerul Finanțelor prelungește reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard pentru 16–31 octombrie 2026, o măsură menită să tempereze presiunile din piață. Cele mai mici prețuri la nivel național, conform datelor publicate de Peco Online , sunt: benzină standard: 10,04 lei/litru, la o stație Socar din Oradea (județul Bihor); motorină standard: 10,75 lei/litru, la o stație din Eforie Nord (județul Constanța). Publicația notează că prețurile pot varia de la o stație la alta, iar tarifele afișate pe platformă pot diferi uneori de cele de la pompă, în funcție de momentul actualizării. Diferențe mici între orașe la benzină și motorină În București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța, prețurile minime la benzină standard sunt foarte apropiate: București, Iași, Constanța, Cluj-Napoca: 10,06 lei/litru (minim); Timișoara: 10,04 lei/litru (minim). La motorină standard, minimele raportate sunt: București, Iași, Constanța: 10,86 lei/litru; Cluj-Napoca: 10,84 lei/litru; Timișoara: 10,83 lei/litru (cel mai mic dintre cele cinci orașe). GPL: Bucureștiul, cel mai ieftin dintre orașele analizate Pentru GPL, cele mai mici niveluri din cele cinci orașe sunt: București: 4,64 lei/litru; Constanța și Cluj-Napoca: 4,69 lei/litru; Timișoara și Iași: 4,71 lei/litru. Ce schimbă decizia Ministerului Finanțelor Ministerul Finanțelor prelungește reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard pentru intervalul 16–31 octombrie 2026, în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026. Potrivit instituției, mecanismul este calibrat în funcție de cotațiile internaționale și de prețurile de la pompă, cu obiectivul de a limita efectele asupra populației și economiei. Prețurile sunt actualizate periodic și pot suferi modificări pe parcursul zilei, iar șoferii pot verifica tarifele minime pe platforma Peco Online . [...]
Statisticile arată că incendiile la instalațiile fotovoltaice sunt mai rare decât sugerează imaginile din presă , iar riscul ține mai ales de anumite componente și de calitatea montajului, potrivit unei analize publicate de Agrarheute . Imaginile cu acoperișuri în flăcări ajung frecvent în media și îi neliniștesc pe proprietarii de clădiri și ferme, însă „statistica reală desenează o imagine complet diferită”, notează publicația. În acest context, Lucas Flügel, reprezentant al Bundesverband des Deutschen Solarhandwerks (BDS – asociația germană a meșteșugarilor din domeniul solar), transmite un mesaj de calm și indică faptul că, pentru a evita incidentele, esențială este montarea corectă. De ce cresc unele statistici, fără ca riscul „intrinsec” să fie mare Articolul dă exemplul Marii Britanii, unde incendiile asociate instalațiilor fotovoltaice au crescut cu 133%. Totuși, această creștere nu este prezentată ca dovadă că panourile fotovoltaice ar avea, în sine, un risc de incendiu „deosebit de ridicat”. Unde apare, de fapt, vulnerabilitatea: componente și montaj Potrivit materialului, nu instalația în ansamblu este problema, ci „în principal anumite componente” care pot face ca o instalație fotovoltaică să ia foc. În același timp, explicațiile BDS pun accent pe execuția montajului: felul în care este instalat sistemul este decisiv pentru prevenirea supraîncălzirilor și a incidentelor. Pentru proprietarii de hale, grajduri sau locuințe, implicația practică este că discuția despre „pericolul panourilor” trebuie mutată spre calitatea proiectării și a instalării, precum și spre alegerea componentelor potrivite, nu spre evitarea tehnologiei ca atare. [...]
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă , este propus ministru al Energiei în Guvernul Luca Niculescu, potrivit HotNews , care citează surse politice. Miza numirii este una de impact operațional : portofoliul Energiei ar putea fi preluat de un specialist din zona tehnică și de consultanță, nu de un politician cu profil clasic, ceea ce poate schimba modul de formulare și implementare a politicilor din sector. Chisăliță este inginer, absolvent al Facultății de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, și are mai multe programe de masterat în domenii conexe energiei: „Valorificarea Gazelor Naturale” (2002), „Managementul și marketingul petrolului” (2006) și „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007), conform informațiilor prezentate de publicație. În plan profesional, articolul notează că a obținut atestate și certificări relevante pentru domeniu, inclusiv: atestat de expert tehnic extrajudiciar și consultant în petrol și gaze (2006), eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris; atestat de auditor energetic eliberat de ANRE (2007); atestat de auditor energetic pentru clădiri eliberat de MDRL (2009); atestat de expert tehnic judiciar în petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției (2010). Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Asociației Energia Inteligentă, citat de HotNews , Chisăliță are peste 15 ani de experiență în poziții de management în companii din sectorul gazelor naturale și a fost consilier pentru doi foști miniștri cu responsabilități în energie. În prezent, este șef de lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov (Catedra Instalații) și membru în organizații profesionale precum Societatea Inginerilor de Petrol și Gaze (SIPG) și Asociația Inginerilor Instalatori din România (AIIR). HotNews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul formal al numirii sau despre prioritățile de guvernare pe care le-ar urma viitorul ministru, informațiile fiind prezentate ca provenind din „surse politice”. [...]
Prelungirea opririi reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă menține presiunea pe sistemul energetic , mai ales seara, însă autoritățile spun că au evitat până acum limitarea consumului la marii clienți industriali, potrivit Profit . Mesajul a fost transmis de secretarul de stat Cristian Bușoi , la conferința Profit Energy.Forum. În intervenția sa, Bușoi a spus că oprirea prelungită a celor două reactoare „creează o presiune pe sistemul energetic național” și „o problemă de adecvanță” (capacitatea sistemului de a acoperi cererea), în special în orele de seară. Cu toate acestea, oficialul a susținut că România a trecut perioada fără să ajungă la limitări pentru marii consumatori industriali, fiind pus „doar cadrul legal” pentru un scenariu considerat puțin probabil în practică. „Până acum România a reușit să treacă cu bine toată această perioadă fără să ajungă să facă limitări la marii consumatori industriali.” De ce nu există un termen public pentru repornire Bușoi a afirmat că redeschiderea reactoarelor este necesară „cât mai urgent”, dar a explicat că un anunț public privind momentul repornirii nu poate fi făcut, invocând două motive: rezervele experților de la Apele Române, ANM și Nuclearelectrica , după ce prognozele anterioare „au fost infirmate de realitate”, pe fondul secetei prelungite; riscul ca un anunț să influențeze comportamente în piață și decizii de afaceri ale unor furnizori, traderi și producători, motiv pentru care autoritățile vor să evite „speculațiile”. „Orice anunț îl facem (...) generează niște comportamente în piață (...) și e foarte important să nu speculăm în această direcție.” Ce urmează: repornirea depinde de „nivelul minim” și de avizul specialiștilor Deși „prognozele încep să arate o creștere”, secretarul de stat a spus că România este încă „departe de nivelul minim de redeschidere”. În plus, ar fi nevoie de prognoze în creștere susținută, pentru a evita situația în care centrala ar fi repornită, iar apoi oprită din nou după scurt timp. Decizia finală va ține de specialiști, care „vor avea ultimul cuvânt” din perspectiva siguranței echipamentelor, a mai spus Bușoi. În paralel, el a indicat că piața regională a fost stabilă, dar a atras atenția că lucrări de mentenanță în regiune și episoade de cerere excepțională în economiile vestice pot reapărea ca factori de presiune. [...]
Nivelul Dunării a ajuns la limita de pompare pentru răcirea de la Cernavodă , iar autoritățile au început intervenții operative pentru a menține condițiile tehnice necesare, potrivit HotNews . Miza este una operațională: chiar și cu reactoarele oprite, centrala are nevoie în continuare de apă pentru răcire, iar scăderea suplimentară a nivelului fluviului poate complica funcționarea sistemelor de pompare. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) transmite că debitele Dunării la intrarea în țară sunt sub 1.200 m³/s, iar la Cernavodă nivelul apei se apropie de limita operațională de −262 cm, relevantă pentru pomparea apei de răcire. La 10 octombrie 2026 a fost înregistrată cota de −259 cm, adică la doar 3 cm peste limită, situație care, potrivit instituției, impune măsuri urgente și coordonate. Ce măsuri au fost dispuse pentru suplimentarea debitelor ANAR a decis suplimentarea temporară cu 20 m³/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, până pe 18 octombrie, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate suplimentare din: acumularea Izbiceni (râul Olt); acumularea Mihăilești (râul Argeș), cu obiectivul de a crește aportul de apă în Dunăre și de a limita scăderea nivelului în sectorul Cernavodă. ANAR precizează că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer și că, după aplicare, va rămâne disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane m³, evacuările urmând să fie realizate controlat. De ce contează: răcirea e necesară și cu reactoarele oprite Deși ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă sunt oprite în acest moment, ele au nevoie în continuare de răcire cu ajutorul apei pompate din Dunăre. Petre Min, șeful Centrului de Răspuns al Centrului Național de Control al Activităților Nucleare (CNCAN), a declarat la Digi24 că, pe lângă suplimentarea debitului, se lucrează la crearea unui baraj care să redirecționeze cât mai multă apă către zona de aspirație a pompelor de răcire din amplasamentul de la Cernavodă. Ce spun autoritățile despre riscul nuclear Oficialul CNCAN afirmă că atingerea limitelor de nivel nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear și că centrala are „rezerve” prin proiectare pentru evitarea accidentelor, inclusiv o rezervă de apă care ar acoperi aproximativ trei zile fără intervenții privind nivelul Dunării. „Atingerea acestor limite nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear. Există rezerve prin proiectarea centralei pentru tot ce înseamnă evitarea accidentelor (…) Sunt rezerve de apă ca timp de trei zile să nu se întâmple absolut nimic în centrala nucleară, chiar fără intervenții privind nivelul Dunării.” În același timp, el a mai spus că, ipotetic, există planuri care pot fi puse în aplicare pentru a evita riscuri pentru populație sau mediu, iar depășirea pragurilor nu conduce „imediat” la un accident, fiind posibile măsuri de prevenție. [...]
