Știri
Știri din categoria Energie
China își extinde accelerat infrastructura pentru forțele nucleare strategice, printr-un proiect de amploare în regiunea Xinjiang, lângă granițele cu Mongolia și Rusia, potrivit Libertatea, care citează o analiză Reuters. Miza este una operațională: noile facilități par să consolideze capacitatea de desfășurare, comandă și protecție a sistemelor nucleare, într-o zonă deja asociată cu silozuri pentru rachete balistice intercontinentale.
Complexul este construit în apropierea silozului Hami, descris ca un centru-cheie pentru rachetele balistice intercontinentale ale Chinei, capabile să lovească SUA. Reuters notează că proiectul reprezintă „cel mai mare proces de extindere” a infrastructurii nucleare chineze.
Extinderea descrisă include o rețea de facilități conectate prin drumuri și linii de utilități care se întind „adânc în deșert”. Conform informațiilor prezentate, proiectul ar cuprinde:
Un element urmărit îndeaproape de analiști este apariția celor trei instalații octogonale, construite la sud-vest de Hami, cu clădiri de comandament în centru și zone rezidențiale și de depozitare în jur.
„Infrastructura este construită la scară masivă, acoperind mii de kilometri pătrați de deșert mult dincolo de câmpurile de silozuri.”
Trei analiști consultați de Reuters consideră că unele dintre instalații ar putea fi folosite pentru lansatoare mobile de rachete balistice intercontinentale, sisteme de apărare aeriană și sisteme de război electronic. În același timp, un cercetător de la Carnegie Endowment for International Peace leagă structurile de componenta de comandă, control și comunicații (rețeaua prin care sunt coordonate operațiunile).
„Structurile octogonale și turnurile neobișnuite pot fi asociate cu sistemul de comandă, control și comunicații pentru operațiunile nucleare chineze.”
În paralel cu extinderea infrastructurii, Pentagonul susține că Beijingul își extinde arsenalul nuclear mai rapid decât orice altă țară. Un raport al Departamentului american al Apărării, publicat în decembrie, estimează că China ar putea ajunge la 1.000 de focoase nucleare până în 2030, mai arată materialul.
Armata americană apreciază și că Beijingul ar fi desfășurat deja aproximativ 100 de rachete balistice intercontinentale în trei zone majore de tip siloz. Totodată, China dezvoltă un sistem de avertizare timpurie, Huoyan-1, despre care se afirmă că poate detecta lansarea unei rachete intercontinentale în 90 de secunde și transmite alerta către comandă în câteva minute; Ministerul chinez al Apărării a refuzat să comenteze aceste informații, potrivit sursei.
Recomandate
China împinge transportul energiei regenerabile la scară industrială printr-o nouă magistrală HVDC (curent continuu de înaltă tensiune) de 2.370 km, proiectată să ducă 8 GW din vestul țării spre est, iar pentru asta a fost nevoie de echipamente care nu existau până acum la această putere, potrivit PiataAuto . Linia, numită Gansu–Zhejiang , este gândită să transporte electricitatea produsă în special din parcuri fotovoltaice din zona deșertului Gobi și din parcuri eoliene amplasate în zone montane, către regiunile dens populate și industrializate din estul Chinei. Miza operațională este reducerea pierderilor pe distanțe foarte mari, unde curentul alternativ devine tot mai ineficient. De ce HVDC și de ce acum: pierderi mai mici pe distanțe foarte lungi Publicația explică faptul că, istoric, rețelele au fost construite preponderent pe curent alternativ, fiindcă producția era mai aproape de consum. La distanțe de ordinul sutelor de kilometri, pierderile erau considerate acceptabile, însă peste aproximativ 600–800 km transportul pe curent alternativ devine „împovărător” din cauza pierderilor, inclusiv a componentei de „rezistență reactivă” (legată de schimbarea direcției curentului de 50 de ori pe secundă) și a descărcării „prin coroană” (ionizarea aerului din jurul conductorului). La curent continuu, aceste efecte nu apar în aceeași formă, ceea ce face HVDC mai potrivit pentru distanțe foarte mari. Ce e diferit la această linie: 8 GW din regenerabile fără o rețea locală puternică Linia este proiectată pentru 8 GW la 800 kV , o putere pe care PiataAuto o compară cu „întreg consumul României la orele de vârf”. China are deja linii HVDC de parametri similari sau chiar mai mari (inclusiv la 800 kV și 1.100 kV, cu 8 GW și 12 GW), însă elementul nou aici este sursa: energia vine preponderent din regenerabile, într-o zonă nepopulată, fără o rețea locală suficient de mare care să stabilizeze parametrii electrici. Asta schimbă tehnologia necesară în stațiile de conversie: LCC (convertoare comutate de rețea, pe bază de tiristoare) funcționează foarte bine când rețelele de curent alternativ din amonte și aval sunt puternice și stabile (de exemplu, hidrocentrale). Pentru surse precum eolian și solar, unde parametrii pot oscila, este nevoie de VSC (convertoare cu sursă de tensiune), bazate pe semiconductori IGBT, care pot fi comandați „pornit/oprit” și pot „forma” parametrii curentului alternativ de după ele. Potrivit articolului, nu exista precedent pentru utilizarea VSC la o stație de conversie de 8 GW : aplicațiile tipice ajungeau până la circa 2 GW, iar exemplele mai mari menționate erau de maximum 5 GW în configurații care nu sunt direct comparabile. Blocajul tehnic: transformatoare și convertoare care nu existau la această scară Pentru a face posibil proiectul, au fost implicați ingineri elvețieni și suedezi de la Hitachi Energy , care au proiectat stațiile de conversie și echipamentele necesare. PiataAuto notează că un singur transformator la această scară ar fi depășit 10.000 de tone, motiv pentru care sarcina a fost împărțită în mai multe transformatoare VSC identice, de 750 mVA și 800 kV fiecare — un tip de transformator care „n-a existat până acum” și a trebuit proiectat. Echipamentele sunt în proces de fabricare în Elveția și Suedia, cu o mică parte din componentele mai simple, deja existente, produse în China. Ce urmează și ce înseamnă ca volum de energie Conform sursei, linia ar urma să devină operațională până la sfârșitul acestui an , fiind prezentată ca prima din lume de 8 GW care preia electricitate preponderent din regenerabile și o transportă la această putere pe o asemenea distanță. China estimează un transport anual de 36 TWh , iar comparația din articol indică un consum anual al României de 50–52 TWh , ceea ce plasează proiectul la o scară rar întâlnită pentru o singură conexiune de transport. [...]
China a pus în funcțiune comercial un centru de date subacvatic alimentat de eolian offshore , o configurație care vizează reducerea costurilor energetice ale infrastructurii pentru inteligență artificială prin răcire cu apă de mare și acces direct la energie regenerabilă, potrivit Interesting Engineering . Centrul de date este amplasat în largul coastei Shanghaiului, în zona Lingang Special Area , și a intrat în operare comercială completă după ce construcția s-a încheiat în octombrie 2025, iar testele inițiale au avut loc la începutul acestui an. Proiectul, estimat la 226 milioane de dolari (aprox. 1,0 miliarde lei), a fost lansat oficial în iunie 2025 printr-un acord de cooperare între comitetul administrativ al Lingang Special Area, Shanghai Lingang Special Area Investment Holding Group și HiCloud Technology . Eficiența energetică, miza centrală: PUE raportat de 1,15 Publicația notează că centrul de date ar avea un indicator PUE (Power Usage Effectiveness – raport între energia totală consumată și energia folosită efectiv de echipamentele IT) de aproximativ 1,15, ceea ce l-ar plasa printre cele mai eficiente centre de date de mari dimensiuni aflate în operare. Ca reper, centrele de date „enterprise” tradiționale operează adesea în jurul valorii de 1,5 sau mai mult, din cauza consumului suplimentar pentru răcire și infrastructură. Dezvoltatorii susțin că designul subacvatic: reduce consumul de electricitate cu 22,8%; elimină utilizarea apei dulci; reduce necesarul de teren cu peste 90%. Cum este alimentat și ce capacitate are Centrul de date subacvatic este poziționat între fazele 1 și 2 ale parcului eolian offshore din Lingang. Module subacvatice rezistente la presiune, care găzduiesc aproape 2.000 de servere, sunt amplasate lângă turbinele eoliene, astfel încât instalația să poată prelua electricitate direct din surse regenerabile. Proiectul a fost dezvoltat în două etape: de la o facilitate demonstrativă de 2,3 MW, până la o capacitate totală de 24 MW. În interior au fost instalate clustere GPU (unități de procesare grafică, folosite frecvent pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială) de către China Telecom și furnizorul local LinkWise, pentru sarcini precum AI, etichetare de date („big data annotation”), infrastructură 5G și dezvoltarea de modele lingvistice mari (LLM). Răcirea cu apă de mare și limitele operaționale Spre deosebire de centrele de date terestre, care se bazează pe chillere industriale și sisteme HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat), proiectul din Shanghai folosește apa de mare ca mecanism pasiv de răcire. Un reprezentant HiCloud Technology a descris un circuit de schimb de căldură în care agentul frigorific își schimbă starea (lichid/gaz) și circulă prin module fără a necesita energie pentru procesul de schimb termic în sine. În același timp, infrastructura subacvatică vine cu riscuri operaționale: coroziune în apă sărată, etanșare pe termen lung la presiune, fiabilitatea cablurilor submarine și acces dificil la hardware. Înlocuirea componentelor defecte este mai complicată decât în centrele de date clasice, ceea ce împinge operatorii către module etanșe, monitorizare la distanță și redundanță ridicată pentru a limita intervențiile fizice. Ca precedent, Interesting Engineering amintește Project Natick al Microsoft, care a testat capsule subacvatice în 2015 (California) și 2018 (Insulele Orkney, Scoția). Microsoft a oprit proiectul până în 2024 fără a-l duce la implementare comercială, deși testele ar fi indicat rate mai mici de defectare a hardware-ului în mediu subacvatic. Pe fondul creșterii rapide a cererii de energie și răcire pentru infrastructura AI, astfel de centre de date alimentate offshore și răcite cu apă de mare sunt prezentate ca opțiuni tot mai analizate pentru viitoarele investiții în capacități de calcul. [...]
AGA Hidroelectrica a aprobat bugetul și un plan de investiții de 1,539 miliarde lei, în timp ce compania intră într-o nouă etapă de tensiuni de guvernanță , după ce Ilie Bolojan a girat bugetul deși condiționase anterior aprobarea de introducerea în contractele directorilor a unor obligații explicite privind realizarea de capacități de stocare, potrivit Profit . În același timp, în ședința AGA de astăzi a fost aprobată suspendarea contractului de mandat al președintelui Consiliului de Supraveghere, Silviu Răzvan Avram , trimis în judecată pentru luare de mită. Suspendarea este valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului. Buget aprobat, deși condiția privind stocarea fusese anunțată public Bolojan declarase recent că le-a transmis directorilor Hidroelectrica că nu va aproba bugetul „dacă în contractele lor de mandat (…) nu se introduc clauze” care să prevadă realizarea, într-un interval de „un an, un an și jumătate”, a „1.500 MWh de stocare”. Publicația notează că acesta a atacat conducerea companiei de mai multe ori în ultima perioadă. În replică, directorul general interimar, Bogdan Badea, a anunțat public că se retrage din cursa pentru postul de CEO cu mandat definitiv, acuzând presiuni politice. Ce prevede bugetul: profit în creștere, investiții mai mari cu 76% Hidroelectrica anticipează pentru anul în curs o creștere cu 8% a profitului net față de anul trecut, la circa 3,596 miliarde lei. Producția proprie și vânzările totale de energie (inclusiv energia achiziționată de la terți) sunt prognozate în creștere cu 15%, la 13,67 TWh, respectiv 16,22 TWh. Compania se așteaptă la un an hidrologic 2026 mai bun, mai apropiat de mediile multianuale, după seceta gravă de anul trecut. În 2025, Hidroelectrica a consemnat o scădere cu 20% a profitului net, în condițiile reducerii cu 14% a producției nete de electricitate. La elaborarea prognozei de producție pe 2026 s-a ținut cont și de stadiul lucrărilor de retehnologizare de la hidrocentrala Vidraru, așteptată să reînceapă să producă în decembrie. Pe partea financiară, veniturile totale sunt estimate în creștere cu 18%, la 11,139 miliarde lei, inclusiv pe fondul unui preț mediu de vânzare anticipat a fi superior celui de anul trecut. Cheltuielile totale sunt prognozate să urce cu 23%, la 7,615 miliarde lei, compania indicând drept principală cauză dezvoltarea segmentului de furnizare, unde o parte din costuri sunt refacturate și se regăsesc și în creșterea veniturilor. Pentru 2026, Hidroelectrica își propune investiții totale de aproape 1,539 miliarde lei, cu 76% peste nivelul realizat în 2025 (874,2 milioane lei). [...]
Rusia va finanța parțial, printr-un credit de export, construcția primei centrale nucleare din Kazahstan, un proiect de 16,5 miliarde de dolari (aprox. 75,9 miliarde lei) , potrivit Agerpres . Acordul semnat la Astana consolidează legătura energetică dintre cele două țări, în condițiile în care Kazahstanul acoperă insuficient cererea internă și importă electricitate, în special din Rusia. Lucrările ar urma să înceapă în 2027, iar prima unitate să fie pusă în funcțiune în 2034. Contractul și finanțarea: Rosatom , în fața rivalilor Contractorul principal pentru centrala cu două reactoare va fi compania de stat rusă Rosatom, selectată în detrimentul Corporației Nucleare Naționale a Chinei (CNNC), al francezilor de la EDF și al sud-coreenilor de la Korea Hydro & Nuclear Power, conform informațiilor furnizate de agenția kazahă pentru energia atomică. Președintele agenției, Almasadam Satkaliev, a indicat costul total de 16,5 miliarde de dolari, din care două miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) sunt alocate pentru securitate și infrastructură. Reactoarele ar urma să fie de tip VVER-1200 III+. De ce contează: securitatea aprovizionării și dependența de importuri Kazahstanul, cel mai mare producător de uraniu din lume, discută de cel puțin două decenii despre producția de energie nucleară, deși are și rezerve considerabile de gaze naturale. În prezent, producția de electricitate se bazează în principal pe cărbune, cu aport din hidroenergie și un sector al regenerabilelor în creștere, însă cererea internă nu este acoperită suficient, ceea ce menține nevoia de importuri, în special din Rusia. Acordul a fost semnat în timpul vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Astana, unde omologul său kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a mulțumit pentru înțelegere. Context: validare politică prin referendum și un al doilea proiect În 2024, construcția unei centrale nucleare la Ulken, pe malul lacului Balhaș, a fost aprobată prin referendum, pe fondul unei istorii sensibile legate de testele nucleare din perioada sovietică. Separat, la Astana a fost aprobată și construcția celei de-a doua centrale nucleare, pentru care contractor general va fi CNNC. [...]
AIE avertizează că relaxarea sancțiunilor pe energia rusească ar crește riscul strategic al UE , chiar dacă Europa caută soluții rapide pentru a tempera un nou șoc al prețurilor la energie, potrivit G4Media . Mesajul vine de la directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol , care spune că „a bate la ușa Rusiei” ar însemna repetarea greșelilor din trecut. Într-un interviu acordat Euronews, Birol susține că o eventuală întoarcere la energia rusească ar fi o „greșeală majoră”, în condițiile în care UE este afectată de un al doilea șoc energetic în patru ani, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz — rută prin care trece circa o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. Șocul Ormuz: presiune pe prețuri, dar fără „soluția” Rusia UE analizează măsuri pentru a reduce presiunile asupra prețurilor din statele membre, după ce regimul de la Teheran a blocat efectiv trecerea prin Strâmtoarea Ormuz în luna martie a anului trecut, arată articolul. Conform estimărilor Comisiei Europene, tulburările din Orientul Mijlociu au dus la: o creștere de 65% a prețurilor petrolului; dublarea prețurilor gazelor. Chiar și în acest context, Bruxelles-ul a exclus relaxarea sancțiunilor asupra energiei rusești, inclusiv prin intermediul țărilor terțe, pe motiv că finanțarea Moscovei prin energie ar prelungi războiul împotriva Ucrainei. AIE: dependența energetică e o vulnerabilitate de securitate Birol leagă explicit deciziile energetice de securitatea economică și de apărare a UE și avertizează că revenirea la dependența de Rusia ar repeta costurile suportate în 2022. „Europa a plătit pentru dependența sa excesivă în 2022. O dată, este o greșeală; a o face a doua oară, nu mai este o greșeală”, a declarat Birol. El spune că Europa are „multe alte opțiuni” mai sigure din perspectiva politicilor energetice, externe și de apărare. Divergențe între aliați și tensiuni în interiorul UE Articolul notează că, la începutul lunii, SUA au anunțat prelungirea cu 30 de zile a derogării de la sancțiuni privind petrolul rusesc transportat pe mare, argumentând că măsura ar reduce povara costurilor pentru unele dintre cele mai sărace țări. Regatul Unit a relaxat restricțiile privind importurile de combustibil pentru avioane și motorină rusești rafinate în alte țări, invocând creșterea prețurilor și riscurile de penurie, dar a insistat că nu este o derogare de la sancțiunile de bază. În paralel, scumpirea energiei alimentează tensiuni între statele membre: premierul italian Giorgia Meloni a cerut Comisiei Europene să trateze criza energetică la fel de important ca apărarea și a solicitat ca măsurile energetice să fie scutite de regulile privind datoria și deficitul. Investiții: AIE vede accelerarea diversificării și electrificării AIE avertizează, într-un raport publicat joi, că perturbările legate de închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea depăși dislocările din criza petrolului din anii 1970 și anticipează un efort mai intens de diversificare a importurilor de energie. În raportul anual privind investițiile energetice mondiale, AIE estimează că investițiile energetice globale vor ajunge la 3,4 trilioane de dolari (aprox. 15,3 trilioane de lei) în acest an, din care: aproximativ 2,2 trilioane de dolari (aprox. 9,9 trilioane de lei) pentru rețele, stocare, combustibili cu emisii reduse, energie nucleară, regenerabile și electrificare; aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,4 trilioane de lei) pentru petrol, gaze naturale și cărbune. Birol afirmă că, pentru UE, „viitorul energetic” este electrificarea economiilor, iar energia nucleară va fi necesară ca soluție de tranziție de la combustibilii fosili. [...]
Absorbția foarte scăzută a banilor din Fondul de Modernizare la companiile energetice de stat riscă să blocheze investiții-cheie și să pună presiune pe prețurile la energie , avertizează Ilie Bolojan într-o postare citată de Economica . Acesta susține că, deși finanțarea este disponibilă și „banii sunt în conturi”, implementarea proiectelor se mișcă „cu mare greutate”, ceea ce poate duce inclusiv la pierderea fondurilor europene. Bolojan (premier demis și ministru interimar al Energiei, potrivit sursei) leagă direct problema investițiilor de competitivitatea economică: scumpirea energiei a afectat firmele, în special industriile cu pondere mare a energiei în costuri, iar „scăderea prețului energiei electrice” depinde de investiții în producție, stocare și rețele, plus eliminarea întârzierilor la proiectele deja finanțate. Miza: 12 miliarde de euro aprobate, dar execuție lentă În postare, Bolojan indică Fondul de Modernizare drept principala sursă de finanțare, alimentată din veniturile din certificatele de emisii. România are, potrivit lui, investiții aprobate nerambursabile de 12 miliarde de euro, din care 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei (și 2,7 miliarde de euro pentru proiecte de eficiență în transporturi etc.). Proiectele finanțate din acest fond trebuie finalizate cel târziu în 2030. Exemple invocate: CE Oltenia, Transelectrica, ELCEN Bolojan oferă trei exemple de proiecte de aproape 2 miliarde de euro, unde gradul de decontare/realizare este foarte redus: Complexul Energetic Oltenia : 11 investiții aprobate, de aproape 900 de milioane de euro (parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz). Lucrările decontate reprezintă „sub 10%”, iar Bolojan avertizează asupra unui „risc mare” ca centralele pe gaz să nu fie finalizate, deși „ar fi trebuit să fie gata anul acesta”. El leagă întârzierea de riscuri pentru jaloanele de decarbonizare și de posibilitatea pierderii fondurilor europene. Transelectrica : 11 contracte, de peste 530 de milioane de euro (linii noi, interconexiuni, retehnologizări). După patru ani, s-au decontat lucrări de aproape 20 de milioane de euro, „adică sub 4%”. Consecința indicată: întârzieri în accesul la rețele și interconexiuni, cu „pierderi pentru producători” și „distorsiuni în piața de energie”. ELCEN București : trei contracte pentru modernizarea CET-urilor din București, semnate în toamna lui 2024, de peste 360 de milioane de euro. „Nu s-a decontat nimic până acum”, proiectele fiind încă în licitație. Bolojan avertizează că, pe fondul uzurii centralelor vechi, există riscul de avarii și întreruperi ale încălzirii. Ce schimbare anunță: indicatori de performanță legați de investiții În explicația sa, Bolojan pune o parte din responsabilitate pe modul în care sunt evaluate conducerile companiilor de stat: în contractele de mandat nu ar exista indicatori care să lege evaluarea de realizarea investițiilor, utilizarea fondurilor și respectarea termenelor. El spune că a convenit cu responsabilii din Energie să lucreze la modificarea indicatorilor de performanță pentru companiile care nu își realizează investițiile, criticând „indicatorii formali” (de tipul unor obligații administrative, precum elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli). „Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță.” În logica prezentată, performanța managerială și accelerarea investițiilor devin condiții pentru creșterea capacităților și modernizarea rețelelor, cu efect final asupra prețurilor la energie și asupra competitivității economiei. Sursa nu oferă un calendar sau un proiect concret de act normativ pentru schimbarea indicatorilor, ci doar intenția de lucru la aceste modificări. [...]
