România încearcă să amâne închiderea unei unități pe cărbune din PNRR, invocând riscuri pentru siguranța energetică în iarna viitoare, potrivit Mediafax. Guvernul avertizează că oprirea unității, programată în august, ar putea crea probleme majore în sezonul rece și face „lobby activ” la Bruxelles pentru prelungirea termenului.

Miza este una operațională: mai multe proiecte care ar fi trebuit să înlocuiască treptat producția pe cărbune sunt întârziate, iar o parte din capacitatea nucleară ar urma să fie indisponibilă, ceea ce crește presiunea pe puținele centrale pe cărbune rămase în funcțiune.

De ce cere Guvernul amânarea termenului din PNRR

România s-a angajat prin PNRR să închidă până la 31 august o unitate a Complexului Energetic Oltenia, însă acum încearcă să obțină acceptul Comisiei Europene pentru amânare, conform publicației maghiare Világgazdaság, citată de Mediafax.

Argumentele invocate țin de capacități alternative care nu sunt gata la timp:

• noua centrală de la Ișalnița, care trebuia predată din 2020, ar urma să fie abia în faza de testare la sfârșitul anului;
• finalizarea centralei de la Mintia ar întârzia probabil cu un an;
• iarna viitoare, centrala nucleară de la Cernavodă ar urma să funcționeze cu un singur reactor.

În acest context, fiecare unitate pe cărbune rămasă în sistem devine importantă pentru acoperirea vârfurilor de consum din sezonul rece.

Ce capacități pe cărbune mai sunt în sistem și ce se închide

Mediafax notează că România a oprit în martie un bloc de 285 MW al CEO Turceni, ca parte a cerințelor din PNRR, iar centrala de la Ișalnița este deja închisă. Pentru august este planificată și oprirea a două blocuri de 50 MW de la Govora.

În total, în prezent ar mai funcționa patru centrale pe cărbune cu „capacitate semnificativă”, cu o capacitate instalată totală de 1.905 MW, menționată ca fiind mai mare decât cea a centralei nucleare de la Cernavodă.

Context: record la fotovoltaic, dar prețuri foarte mici la prânz

Pe 29 mai, România a atins un nou record de producție fotovoltaică, de 2.600 MW la prânz, iar energia solară a acoperit două treimi din consumul național, potrivit aceleiași surse.

În orele de vârf ale producției solare, prețul energiei pe bursă a scăzut puternic: la 11:00 era 5 euro/MWh, la prânz 2 euro, iar la 13:00 a ajuns la 0,2 euro/MWh. În acel interval, România exporta energie către Ungaria „aproape pe gratis”, folosind la maximum capacitatea liniei de interconectare.

Pentru iarnă, însă, problema rămâne disponibilitatea unor capacități stabile (care pot produce la cerere), în condițiile întârzierilor la noile proiecte și ale reducerii temporare a producției nucleare.