Știri
Știri din categoria Energie
Reactorul 2 de la Cernavodă a revenit în funcțiune, după aproape o lună de indisponibilitate cauzată de o defecțiune la echipamentele electrice, ceea ce reduce presiunea operațională asupra producției interne de energie. Potrivit Antena 3, unitatea a fost repornită și resincronizată sâmbătă seara la Sistemul Energetic Național, după finalizarea lucrărilor de înlocuire a unui transformator.
Nuclearelectrica a transmis că „Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național în seara zilei de 30 mai 2026”.
Oprirea a început în seara de 4 mai, când unitatea „s-a deconectat automat de la rețea” din cauza unei disfuncționalități apărute la un izolator aferent transformatorului de evacuare a puterii. Situația a impus înlocuirea transformatorului Unității 2 cu unul de rezervă, ceea ce a prelungit perioada de oprire.
Conform companiei, înlocuirea transformatorului a fost o intervenție „complexă”, care a inclus izolarea, demontarea și relocarea echipamentului inițial, urmate de testări și calibrări ale transformatorului de rezervă, în conformitate cu normele industriei nucleare.
Nuclearelectrica a mai precizat că, pe durata lucrărilor, reactorul Unității 2 a fost menținut „în siguranță, în stare oprită”, fără impact asupra securității nucleare, personalului, populației și mediului, în cadrul procedurilor aplicabile.
Centrala de la Cernavodă este principalul loc de desfășurare a activității Nuclearelectrica, care operează două reactoare funcționale (Unitatea 1 și Unitatea 2), mai notează Agerpres, citată de Antena 3.
Recomandate
Nuclearelectrica avertizează că, după 2030, proiectele nucleare riscă să fie frânate de lipsa de personal specializat , într-o piață globală a muncii deja foarte competitivă, iar mesajele și deciziile politice pot influența direct capacitatea companiei de a recruta și păstra oameni, potrivit Ziarul Financiar . Compania spune că are nevoie de „sute de specialiști” pentru portofoliul de investiții aflat în dezvoltare, care acoperă atât retehnologizare, cât și extindere de capacitate și proiecte de reactoare modulare mici (SMR – reactoare nucleare de dimensiuni mai reduse, construite modular). Într-o postare pe LinkedIn, reprezentanții Nuclearelectrica susțin că resursa umană „atrasă, formată și înalt specializată” este o condiție esențială pentru un operator nuclear și că specialiștii sunt „o resursă rară la nivel global”. De ce contează: recrutarea depinde și de semnalele din zona politică În poziția publică citată, Nuclearelectrica pune accent pe faptul că una dintre capabilitățile pe termen lung ale unui operator nuclear este „flexibilitatea” de a-și stabili și implementa strategia de resurse umane în concordanță cu nevoile și cu timpul necesar formării. Mesajul vine într-un context tensionat în jurul proiectului SMR de la Doicești , care, potrivit ZF, a intrat „pe radarul” fostului premier Ilie Bolojan. Acesta a pus public sub semnul întrebării fezabilitatea proiectului și a afirmat că investițiile realizate până acum la Doicești ar fi dus la „tocarea unor bani”. Publicația notează că astfel de declarații pot avea impact inclusiv asupra procesului de recrutare în care compania este implicată. Unde sunt nevoile de personal: trei proiecte în paralel ZF enumeră proiectele pentru care Nuclearelectrica are nevoie de oameni: retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă; extinderea centralei de la Cernavodă cu reactoarele 3 și 4; proiectul SMR de la Doicești. Compania arată că dezvoltarea în paralel a trei proiecte de investiții pentru extinderea capacităților nucleare „necesită în primul rând expertiză”, iar această expertiză se formează în ani, de la momentul recrutării. Nuclearelectrica indică trei condiții de bază pentru formare: transferul de cunoștințe și aptitudini, pregătirea continuă și asimilarea culturii de securitate nucleară. În plus, compania amintește că, de-a lungul anilor, s-a confruntat cu plecarea unor specialiști cu înaltă calificare către centrale nucleare din străinătate, „exclusiv din motive financiare”. [...]
România renunță la grantul UE de 600 milioane euro pentru retehnologizarea Unității 1 Cernavodă, ceea ce împinge Nuclearelectrica spre mai multă datorie și presiune pe cash-flow în anii opririi reactorului , potrivit Profit . Decizia apare într-un memorandum guvernamental analizat de publicație, prin care Executivul a aprobat ca Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) să distribuie anul acesta dividende de 50% din profit. Documentul arată că, în mai 2026, statul român a informat Comisia Europeană (DG Comp) că renunță la măsura de ajutor de stat sub formă de grant din Fondul de Modernizare (600 milioane euro), urmând ca această sursă să fie înlocuită cu extinderea împrumuturilor și cu o contribuție mai mare din surse proprii ale SNN, ceea ce „crește semnificativ gradul de îndatorare” al companiei. Finanțarea se mută spre împrumuturi, cu BEI în prim-plan În același memorandum se menționează că Banca Europeană de Investiții (BEI) ar urma să acorde Nuclearelectrica un împrumut de 800 milioane euro (aprox. 4,0 miliarde lei). Conform documentului, BEI a finalizat la începutul lunii mai 2026 analiza financiară și de risc a proiectului, iar în iulie 2026 ar urma să aprobe contractul de împrumut. Costul proiectului și efectul opririi reactorului asupra veniturilor Memorandumul indică o valoare totală a proiectului de retehnologizare de peste 20,8 miliarde lei. Până în 2025 inclusiv s-ar fi cheltuit aproximativ 3,02 miliarde lei, iar necesarul de finanțare pentru 2026 este de 2,84 miliarde lei. Documentul avertizează și asupra impactului operațional cu efect direct în finanțe: oprirea Unității 1 pe perioada retehnologizării, programată pentru 2027–2030, ar urma să ducă la o producție de energie electrică cu 50% mai mică și, implicit, la reducerea proporțională a veniturilor. În același timp, cheltuielile nu ar putea scădea în același ritm, deoarece o parte sunt fixe și vor fi menținute pe durata opririi, ceea ce ar diminua performanța financiară a SNN – sursă importantă pentru finanțarea proiectelor în derulare. Lucrările sunt deja în derulare, iar recent a fost realizată prima turnare continuă de beton pentru structurile permanente ale proiectului, mai notează publicația. Context de reglementare: investigație a Comisiei Europene pe ajutorul de stat În paralel, Comisia Europeană a deschis luna trecută o investigație aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a Unității 1 este conform cu regulile UE privind ajutoarele de stat. La momentul deschiderii investigației, România avea în vedere patru măsuri de sprijin: grantul de 600 milioane euro, garanții de stat pentru împrumuturi, un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) pe 30 de ani (mecanism care urmărește stabilizarea veniturilor printr-un preț de referință) și un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și exploatării. Renunțarea la grant schimbă însă mixul de finanțare în favoarea datoriei, într-un moment în care compania se pregătește pentru o perioadă cu venituri mai mici pe fondul opririi planificate a reactorului. [...]
Guvernul spune că proiectul SMR de la Doicești nu se oprește, dar intră într-o reevaluare de fezabilitate și încearcă să limiteze riscurile financiare deja semnalate, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine la o zi după declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan, care a vorbit despre „probleme” ale proiectului și despre bani cheltuiți fără rezultate pe măsura așteptărilor. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin Dogioiu, a susținut că nu există „nicio intenție și nicio acțiune” la nivel guvernamental care să pună în pericol Parteneriatul strategic româno-american. În același timp, acesta a indicat că au fost constatate deficiențe „nu de intenție, ci de derulare” a programului SMR, iar subiectul a fost discutat încă din martie, la prima întâlnire a premierului cu noul ambasador al SUA la București, Darryl Nirenberg. Ce riscuri invocă Guvernul: solvabilitate, amplasament, fezabilitate Din declarațiile citate, reevaluarea are la bază probleme punctuale: solvabilitatea partenerului american NuScale , descrisă ca fiind „cunoscută în Statele Unite”; amplasamentul terenului , aflat în vecinătatea unui teren „care are o pungă de gaze”; limitarea rezultatelor de până acum la un studiu de fezabilitate , care ar semnala riscuri și „probleme majore” pentru proiect. Dogioiu a afirmat că „nu s-a pus problema opririi acestui proiect”, ci a analizării lui, inclusiv de partea americană, în urma discuțiilor începute în martie. Bolojan: peste 240 milioane dolari cheltuiți, dar proiectul ar cere „câteva miliarde de euro” Potrivit News.ro, Ilie Bolojan a indicat că responsabilitatea pentru „banii pierduți” ar aparține conducerii Nuclearelectrica, care ar fi trebuit să se asigure că sumele alocate au rezultate și că derularea contractelor este „în bună regulă”. În aceeași intervenție, premierul interimar a spus că din „peste 240 de milioane de dolari” alocați de Nuclearelectrica există un teren achiziționat „la o valoare destul de mare”, o companie cu mulți angajați și un studiu de fezabilitate, însă acesta ar arăta că proiectul ar necesita „câteva miliarde de euro” investiție. Bolojan a mai afirmat că analiza prețului energiei produse ar indica un nivel mai mare decât prețul pieței , ceea ce ridică probleme de rentabilitate. „Dacă este un proiect fezabil, el trebuie ținut și mers mai departe, dacă nu e fezabil, e mai corect să spui aşa: acestea sunt problemele.” Context: ce presupune proiectul și ce finanțare a fost anunțată Proiectul SMR de la Doicești vizează 6 reactoare modulare mici , fiecare cu 77 MW , pentru o capacitate totală de 462 MW „în bandă”, la un factor de capacitate de peste 95% , conform informațiilor din material. La finalul lui 2025, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a declarat că proiectul a intrat în ultima etapă de studii de design și fezabilitate și că ar urma să creeze peste 2.000 de locuri de muncă în construcție și peste 230 permanente pentru operare. Tot în context, fosta ambasadoare a SUA în România, Kathleen Kavalec, anunța în martie 2024 că SUA ar urma să finanțeze construcția cu 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) . România ar urma să fie prima țară din Europa și printre primele din lume care implementează o centrală SMR terestră cu tehnologia NuScale; în prezent, doar Rusia și China folosesc astfel de mini-reactoare în scopuri civile, potrivit aceleiași surse. [...]
Guvernul fixează la 50% dividendele Nuclearelectrica , păstrând restul profitului pentru investițiile de la Cernavodă , potrivit Economica . Decizia a fost adoptată prin memorandum, iar Ministerul Energiei va mandata reprezentanții statului în AGA Nuclearelectrica să aprobe repartizarea de dividende în cotă de 50% din profitul repartizabil. Miza este echilibrul dintre încasările la buget și finanțarea proiectelor mari ale companiei: retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă și dezvoltarea Unităților 3 și 4. Guvernul susține că menținerea cotei de 50% este „esențială” pentru obiectivele pe termen scurt și mediu și pentru planul de investiții inclus în bugetul de venituri și cheltuieli (BVC) pe 2026. Cât se distribuie și cât rămâne pentru investiții Pentru anul 2025, Nuclearelectrica a raportat un profit net de aproximativ 2,40 miliarde lei. Pe baza situațiilor financiare la 31 decembrie 2025, compania estimează că la o cotă de 50% din profitul distribuibil: va distribui 1.179 milioane lei către acționari; din această sumă, 973 milioane lei ar urma să ajungă la bugetul de stat . Conform aceleiași surse, suma estimată pentru distribuire este cu 163 milioane lei peste distribuirea conform BVC 2025 rectificat (și cu 135 milioane lei mai mult către bugetul de stat). Profitul nedistribuit este indicat ca sursă de finanțare pentru programul de investiții din 2026–2027, estimat la aproximativ 8,5 miliarde lei cumulat în cei doi ani. De ce 50% devine plafon și prin obligații legale Executivul arată că măsurile sunt aliniate cu O.G. nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la companiile cu capital integral sau majoritar de stat. În plus, Guvernul invocă Acordul de sprijin dintre statul român și Nuclearelectrica pentru proiectul Unitățile 3 și 4, aprobat prin Legea nr. 74/2023, care prevede obligația statului de a asigura, pe durata proiectului, că profitul contabil rămas după impozitul pe profit se repartizează ca dividende în cuantum de maximum 50% . În practică, decizia consolidează o regulă de distribuție care lasă companiei o parte semnificativă din câștiguri pentru a-și susține investițiile, în timp ce statul își asigură, totodată, o încasare consistentă din dividende. [...]
Un atac cu dronă asupra centralei de la Zaporojie ridică din nou riscul operațional al unui incident nuclear , într-un context în care instalația nu mai produce energie, dar trebuie menținută în funcțiune pentru răcirea combustibilului, potrivit HotNews . Rosatom, compania nucleară de stat a Rusiei, susține că o dronă ucraineană a lovit centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată sub control rusesc din martie 2022. Conform relatării, nu au fost avariate echipamentele esențiale. Directorul Rosatom, Alexei Lihacev, a declarat într-un comunicat, citat de Agerpres , că o „dronă de luptă kamikaze” ar fi lovit clădirea sălii turbinelor Unității nr. 6, provocând o detonare. El a afirmat că explozia „nu a provocat daune echipamentului principal”, dar „a făcut o gaură în peretele sălii turbinelor”. Ucraina nu a comentat imediat acuzațiile, iar Lihacev a susținut că incidentul ar fi fost „deliberat”. De ce contează pentru sectorul energetic Deși instalația „nu generează electricitate”, ea trebuie să rămână funcțională pentru a menține combustibilul nuclear rece, ceea ce face ca orice lovitură în perimetrul centralei să fie tratată ca un risc operațional major. Atacurile ocazionale din zonă, pe parcursul războiului început de Rusia în februarie 2022, au alimentat constant temerile privind posibilitatea unui accident nuclear. În același comunicat, șeful Rosatom a avertizat asupra potențialului impact transfrontalier al unui astfel de scenariu: „Suntem cu un pas mai aproape de un incident care, cel mai probabil, îi va afecta chiar și pe cei care locuiesc mult dincolo de granițele Rusiei și Ucrainei și care încă cred că sunt în completă siguranță.” [...]
China își extinde accelerat infrastructura pentru forțele nucleare strategice , printr-un proiect de amploare în regiunea Xinjiang, lângă granițele cu Mongolia și Rusia, potrivit Libertatea , care citează o analiză Reuters. Miza este una operațională: noile facilități par să consolideze capacitatea de desfășurare, comandă și protecție a sistemelor nucleare, într-o zonă deja asociată cu silozuri pentru rachete balistice intercontinentale. Complexul este construit în apropierea silozului Hami , descris ca un centru-cheie pentru rachetele balistice intercontinentale ale Chinei, capabile să lovească SUA. Reuters notează că proiectul reprezintă „cel mai mare proces de extindere” a infrastructurii nucleare chineze. Ce include proiectul și de ce contează operațional Extinderea descrisă include o rețea de facilități conectate prin drumuri și linii de utilități care se întind „adânc în deșert”. Conform informațiilor prezentate, proiectul ar cuprinde: peste 80 de platforme de lansare; trei complexe octogonale de mari dimensiuni; zeci de buncăre fortificate; sisteme subterane de utilități; centre de comunicații prin satelit; linii de cale ferată, aerodromuri și depozite de armament. Un element urmărit îndeaproape de analiști este apariția celor trei instalații octogonale, construite la sud-vest de Hami, cu clădiri de comandament în centru și zone rezidențiale și de depozitare în jur. „Infrastructura este construită la scară masivă, acoperind mii de kilometri pătrați de deșert mult dincolo de câmpurile de silozuri.” Trei analiști consultați de Reuters consideră că unele dintre instalații ar putea fi folosite pentru lansatoare mobile de rachete balistice intercontinentale, sisteme de apărare aeriană și sisteme de război electronic. În același timp, un cercetător de la Carnegie Endowment for International Peace leagă structurile de componenta de comandă, control și comunicații (rețeaua prin care sunt coordonate operațiunile). „Structurile octogonale și turnurile neobișnuite pot fi asociate cu sistemul de comandă, control și comunicații pentru operațiunile nucleare chineze.” Context: evaluările Pentagonului despre ritmul de înarmare În paralel cu extinderea infrastructurii, Pentagonul susține că Beijingul își extinde arsenalul nuclear mai rapid decât orice altă țară. Un raport al Departamentului american al Apărării, publicat în decembrie, estimează că China ar putea ajunge la 1.000 de focoase nucleare până în 2030, mai arată materialul. Armata americană apreciază și că Beijingul ar fi desfășurat deja aproximativ 100 de rachete balistice intercontinentale în trei zone majore de tip siloz. Totodată, China dezvoltă un sistem de avertizare timpurie, Huoyan-1 , despre care se afirmă că poate detecta lansarea unei rachete intercontinentale în 90 de secunde și transmite alerta către comandă în câteva minute; Ministerul chinez al Apărării a refuzat să comenteze aceste informații, potrivit sursei. [...]
