Știri
Știri din categoria Energie
Interdicția UE din 2027 riscă să lovească logistic exporturile rusești de GNL prin blocarea serviciilor maritime pentru o flotă specializată, care încă depinde de infrastructură europeană, potrivit Digi24.
Șantierul naval danez Fayard este prezentat drept singurul din Uniunea Europeană care mai oferă servicii de doc uscat pentru navele din clasa Arc7 – tancuri de gaz natural lichefiat (GNL) cu capabilități de spărgător de gheață, folosite pentru exporturile de la terminalul rusesc Yamal din Siberia către porturi din nord-vestul Europei. Informațiile sunt relatate de Financial Times, citat de Digi24.
O analiză a organizației neguvernamentale Urgewald, citată în material, arată că șase dintre cele 15 nave Arc7 ar urma să fie reparate la Fayard în această vară, înainte ca interdicția UE privind furnizarea de servicii maritime pentru tancurile de GNL care operează din Rusia să intre în vigoare în 2027.
În paralel, sancțiunea pe servicii maritime este aliniată cu o interdicție mai amplă a UE privind importul de gaz rusesc, tot din 2027. În această logică, presiunea de reglementare nu se oprește la comerțul cu energie, ci se extinde la lanțul operațional care face posibil exportul.
Singurul alt operator european menționat ca întreținând flota Arc7, grupul olandez Damen, a anunțat în august anul trecut că își va opri activitatea pentru aceste nave la șantierul său din Brest (Franța), invocând politica externă a Olandei care descurajează sprijinirea exporturilor rusești de GNL.
De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Damen ar fi primit opt vizite ale navelor Arc7, în timp ce Fayard ar fi primit 15, potrivit aceleiași surse. Damen se confruntă separat cu proceduri penale inițiate de procurorii olandezi pentru presupuse încălcări ale sancțiunilor UE-Rusia.
Pe plan intern, subiectul a generat reacții la Copenhaga. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a criticat activitatea Fayard, iar europarlamentarul danez Villy Søvndal a avertizat, într-o declarație pentru Financial Times, asupra riscului ca firme europene să „exploateze o ultimă portiță” pentru câștiguri pe termen scurt, în contextul înăspririi sancțiunilor.
Fayard susține că sprijină politica energetică a UE și sancțiunile împotriva Rusiei și argumentează că, potrivit poziției Comisiei Europene, GNL-ul din Yamal ar fi necesar pentru aprovizionarea Europei până în 2027; în acest cadru, compania afirmă că oferă servicii navelor care livrează GNL către porturi europene, invocând rațiuni de siguranță maritimă.
În același timp, importurile din Yamal către UE au crescut cu 17% până la 5 milioane de tone în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit grupului de analiză Kpler, pe fondul unei crize de aprovizionare cu energie asociate unei crize în Golf (așa cum este descrisă în material).
Sebastian Rötters, expert în energie și sancțiuni la Urgewald, spune că rămâne o „mare întrebare” dacă proprietarii europeni ai navelor Arc7 – între care este menționată compania greacă Dynagas – vor mai continua să investească în întreținere, în condițiile în care accesul la piața europeană ar urma să fie restricționat. În material este avansată și posibilitatea ca navele să fie vândute către cumpărători asiatici sau ruși.
Separat, guvernul britanic a publicat săptămâna trecută propria interdicție privind furnizarea de servicii maritime navelor care operează în Rusia. O cercetare a ONG-ului ucrainean Razom We Stand a constatat că asiguratori și administratori de flote din Marea Britanie s-au ocupat de peste 10 milioane de tone de transporturi de GNL rusesc în cele șase luni dintre anunțarea inițială a interdicției (în decembrie) și emiterea ei în această lună, conform materialului.
Recomandate
Ponderea regenerabilelor în producția de electricitate din UE rămâne dominantă, dar scăderea ușoară a volumelor și creșterea producției pe fosili indică o tranziție încă volatilă , potrivit Economedia , care citează date Eurostat preluate de Agerpres . În 2025, sursele regenerabile au asigurat 47,2% din producția totală de electricitate a Uniunii Europene. Regenerabilele au generat 1,33 milioane GWh, în ușoară scădere (minus 0,5%) față de 2024, în timp ce producția de electricitate din combustibili fosili a crescut cu 3,2% și a ajuns la 0,83 milioane GWh, adică 29,6% din total. Energia nucleară a contribuit cu 0,65 milioane GWh (23,2% din total), în creștere cu 0,2% față de anul anterior. Ce semnal transmit datele pentru piața energiei Dincolo de menținerea regenerabilelor pe primul loc, combinația dintre scăderea ușoară a producției „verzi” și avansul producției pe fosili sugerează că mixul energetic rămâne sensibil la factori precum disponibilitatea resurselor (de exemplu, hidro), cererea și condițiile de piață. În paralel, datele preliminare indică o creștere a aprovizionării cu gaze naturale și energii regenerabile în UE față de 2024, în timp ce aprovizionarea cu cărbune și produse petroliere a continuat să scadă. Aprovizionarea cu energie: gaze și regenerabile în creștere, cărbune în recul istoric Aprovizionarea cu gaze naturale a crescut pentru al doilea an consecutiv, după declinul sever din 2023. În 2025, a urcat cu 2,3% față de 2024, până la aproximativ 13,1 milioane terajouli (TJ). Aprovizionarea cu energii regenerabile a crescut cu 1,4% față de 2024, până la 11,5 milioane TJ, chiar dacă generarea de energie hidro a scăzut. A crescut și aprovizionarea cu energie nucleară, cu 0,2%, la 650.648 GWh. Pe partea de cărbune, declinul a continuat și a atins noi minime în seriile statistice: aprovizionarea cu lignit a scăzut cu 7,7%, la 184,741 milioane tone, iar cea cu huilă a coborât cu 3,2%, la 107,072 milioane tone — cele mai reduse niveluri de când se publică datele (1990). La produse petroliere, aprovizionarea a totalizat 448,656 milioane tone, în scădere cu 2,8% față de 2023. [...]
Prăbușirile repetate ale rețelei electrice împing Cuba spre o criză economică și socială mai adâncă , pe fondul lipsei de combustibil și al imposibilității de a repara centralele vechi, relatează Adevărul . În ultimele zile, sistemul energetic național s-a prăbușit de trei ori în 10 zile, iar întreruperile locale, deja cronice, se suprapun peste penele la nivel național. Insula, cu o populație de 9,5 milioane de locuitori, se confruntă de șase luni cu un „blocaj petrolier” impus de Statele Unite, descris ca parte a unei campanii de presiune asupra guvernului comunist. În paralel, vulnerabilitatea energetică este alimentată de degradarea infrastructurii: potrivit cercetătorului Jorge Piñon (Universitatea din Texas), „coloana vertebrală” a sistemului o reprezintă centralele mari, însă acestea sunt „vechi, defecte și epuizate”. Lipsa de combustibil și piese de schimb blochează intervențiile Guvernul cubanez susține că marja de manevră este redusă. Ministrul energiei, Vicente de la O Levy , invocă două constrângeri: deficitul de combustibil și accesul limitat la componente pentru unitățile termoelectrice. În teren, efectele sunt imediate: curentul revine „sporadic”, iar întreruperile scurte fac dificilă funcționarea serviciilor de bază, de la pomparea apei până la încărcarea telefoanelor, pe fondul temperaturilor de vară și al umidității ridicate menționate în articol. Efecte în lanț: tensiuni sociale, servicii publice slăbite și plecarea firmelor Penele de curent se suprapun peste o economie deja fragilizată, statul cubanez fiind descris ca slăbit încă din perioada pandemiei, inclusiv prin hiperinflație. În acest context, articolul notează: proteste de tip „cacerolazos” (bătăi în oale și tigăi), ca formă de exprimare a nemulțumirii; degradarea serviciilor publice; creșterea infracționalității, cu violențe și tâlhării, în condițiile în care poliția ar ajunge mai greu la intervenții (informație atribuită în text publicației The Guardian); presiune asupra activității economice, inclusiv prin plecarea unor companii străine (operatori hotelieri, companii aeriene, firme miniere și de transport maritim), pe fondul sancțiunilor. Un exemplu de blocaj logistic menționat este cel al unui importator de mașini electrice, care afirmă că are containere blocate în Kingston și în China, fără o estimare privind livrarea. Ce urmează: reforme anunțate, dar fără efect imediat Pe partea de politici economice, guvernul cubanez a anunțat 176 de măsuri „încă neaplicate”, menite să extindă sectorul privat și să atragă investiții. Departamentul de Stat al SUA le-a respins însă ca fiind „simple semnale de fum superficiale”, potrivit articolului. În lipsa unei stabilizări a aprovizionării cu combustibil și a accesului la piese pentru centrale, riscul operațional rămâne același: întreruperile repetate ale alimentării cu energie continuă să afecteze direct economia și funcționarea serviciilor esențiale, amplificând tensiunile sociale. [...]
Taiwan pregătește o obligație de autoproducere a energiei pentru marii consumatori , o schimbare de reglementare care ar putea ridica semnificativ costurile operaționale ale TSMC , cel mai mare consumator de electricitate din insulă, potrivit Wccftech . Ministerul Economiei din Taiwan conduce un amendament la „ Energy Management Law ”, iar legislativul ar urma să îl dezbată pe 22 iulie. Ținta este ca marii consumatori comerciali de electricitate să fie obligați să își instaleze propria infrastructură de generare și stocare a energiei, cu excepții pentru școli și spitale. Pragul propus și cine intră sub incidența legii Amendamentul ar urma să includă toate entitățile comerciale cu un consum de cel puțin 5 MW, ceea ce ar acoperi peste 400 de obiective industriale și tehnologice, inclusiv: fabrici din semiconductori și optoelectronică; combinate din oțel și petrochimie; centre de date pentru inteligență artificială. Măsura ar veni peste cadrul existent: regulile taiwaneze privind dezvoltarea energiei regenerabile și actele subsecvente cer deja marilor consumatori să compenseze 10% din consum prin surse regenerabile. De ce TSMC este expusă: volum uriaș și pierderea „economiilor de scară” ale rețelei TSMC ar fi compania cea mai afectată dacă amendamentul devine lege, deoarece consumul său este foarte mare. Publicația notează că, în 2024, TSMC ar fi consumat aproximativ 25,55 miliarde kWh în Taiwan, echivalentul a circa 9% din consumul total de electricitate al țării. În scenariul în care fabricile ar trebui alimentate din „captive power plants” (capacități proprii dedicate, în afara rețelei), compania ar pierde avantajele de cost asociate alimentării din rețeaua publică, adică „economiile de scară” ale producției și distribuției centralizate. Ca ordin de mărime operațional, Wccftech enumeră că TSMC are în Taiwan: 6 facilități „GIGAFAB” pentru plachete de 12 inch (Fab 12, 14, 15, 18, 20 și 22); 4 fabrici/laboratoare pentru plachete de 8 inch (Fab 3, 5, 6 și 8); 1 fabrică pentru plachete de 6 inch (Fab 2), plus mai multe unități de ambalare avansată. Ce urmează: perioadă de grație și penalități Proiectul ar include o perioadă de grație pentru instalarea infrastructurii de generare și stocare, iar nerespectarea ar fi sancționată cu penalități financiare descrise drept „modeste” în material. Rămâne de văzut forma finală a amendamentului după dezbaterea programată pe 22 iulie și cum va fi calibrată obligația pentru consumatori cu profil energetic foarte mare, precum TSMC. [...]
Acuzația Iranului privind un atac asupra unui sit nuclear în construcție ridică riscul de escaladare într-o zonă-cheie pentru energie , într-un moment în care Teheranul își extinde infrastructura de producție, potrivit HotNews . Agenția de presă de stat IRNA, preluată de DPA și Agerpres, susține că Statele Unite ar fi atacat o centrală nucleară iraniană aflată în construcție. Organizația Iraniană pentru Energia Atomică (OIAE) a condamnat lovirea cu „mai multe proiectile” a sitului Darkhovin, din provincia Khuzestan, la granița cu Irakul. Iranul anunțase începutul lucrărilor la centrala de la Darkhovin la finalul lui 2022. Conform informațiilor citate, reactorul (cu apă sub presiune) a fost proiectat pentru o capacitate de producție de 300 MW, iar proiectul ar fi trebuit să se încheie în 2030, după planuri vechi de peste 15 ani. În prezent, singura centrală nucleară iraniană în funcțiune este cea de la Bushehr, port la Golful Persic. Informațiile din material se bazează pe relatări ale presei de stat iraniene și pe poziția OIAE; articolul nu include o confirmare independentă a acuzației. [...]
ELCEN intră în faza de autorizare pentru demolări la Grozăvești , un pas care deblochează reconversia terenurilor de lângă CET într-un proiect imobiliar și de birouri estimat la zeci de milioane de euro, potrivit Economica . Primăria Sectorului 6 a emis certificatele de urbanism necesare, astfel încât compania poate depune documentația completă pentru autorizațiile de demolare și construire. După obținerea avizelor de demolare, ELCEN spune că va dărâma integral construcțiile existente pe amplasamentul viitorului proiect, în zona CET Grozăvești, inclusiv ruine industriale și foste rezervoare de păcură, aflate într-un stadiu avansat de degradare. Următorul pas, după eliberarea terenului, este devierea rețelelor magistrale de termoficare și a celor de gaze naturale care traversează în prezent amplasamentul, o etapă cu impact operațional direct asupra infrastructurii din zonă. Ce se construiește și de ce contează pentru sectorul energetic „ Cartierul Energiei ” este prezentat de ELCEN ca un proiect de reconversie urbană pe terenuri alăturate CET Grozăvești, care aparțin companiei. Conform descrierii transmise publicației, aici ar urma să fie dezvoltate sedii pentru companii din energie (inclusiv cele deținute de stat) și pentru Ministerul Energiei, cu birouri de clasa A, spațiu expozițional și facilități culturale conexe. Planurile urbanistice de detaliu (PUD) puse în dezbatere publică anul trecut indică faptul că, pe două terenuri din apropierea Grădinii Botanice, cu o suprafață totală de 18.200 mp, sunt propuse clădiri de opt etaje, cu suprafețe desfășurate de peste 20.000 mp fiecare. Pentru proiect, Claudiu Crețu, directorul general al Electrocentrale București, declara anterior pentru Economica o investiție de circa 40–50 de milioane de euro (aprox. 200–250 milioane lei). Calendarul depinde de autorizația finală ELCEN afirmă că etapa efectivă de construire ar urma să înceapă după obținerea autorizației finale, în condițiile în care studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici au fost deja avizați de Consiliul de Administrație al companiei. Momentul exact al începerii lucrărilor nu este precizat în informațiile transmise. În paralel: investiție separată într-o nouă unitate de cogenerare Separat de proiectul imobiliar, ELCEN a lansat procedura de achiziție pentru „Implementarea unei unități de cogenerare de înaltă eficiență în CTE Grozăvești”. Proiectul vizează o unitate de 32,5 MWe și 41 MWt, pe gaze naturale, descrisă ca „hydrogen ready” (adică proiectată să poată utiliza, în timp, amestecuri de gaze cu hidrogen, pe măsura dezvoltării tehnologiilor și a pieței). Valoarea estimată a investiției este de aproximativ 600 de milioane de lei, cu finanțare nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare , în baza unui contract de finanțare semnat în noiembrie 2024. CET Grozăvești este una dintre cele mai vechi centrale termoelectrice din România, cu origini în 1889, iar amplasamentul a trecut prin etape succesive de transformare și modernizare până la înființarea oficială ca termocentrală, în 1912. [...]
Guvernul lansează finanțări de 250 mil. euro pentru rețele și stocare din Fondul pentru Modernizare , cu termene care împing investițiile până în 2029–2030, potrivit G4Media . Pachetul include un program pentru contoare inteligente și o schemă competitivă pentru baterii, cu obiectiv declarat de reducere a costurilor din facturi și creștere a stabilității rețelei. Ordinele de ministru semnate de premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan , urmează să fie transmise luni către Monitorul Oficial, iar apelurile de proiecte ar urma să înceapă în a doua parte a acestui an. 100 mil. euro pentru contoare inteligente, împărțiți egal între cei patru mari distribuitori Prima componentă are un buget de 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) și este destinată digitalizării rețelelor prin instalarea de contoare inteligente. Programul este necompetitiv și împarte suma în mod egal, câte 25 de milioane de euro (aprox. 125 milioane lei) pentru fiecare dintre cei patru operatori concesionari: Distribuție Energie Electrică România Delgaz Grid Rețele Electrice România Distribuție Oltenia Autoritățile estimează instalarea a peste 800.000 de contoare până la finalul lui 2029. Pentru consumatori, beneficiul invocat este facturarea pe baza consumului real, fără estimări; la nivel de rețea, măsura ar reduce pierderile tehnice și fraudele. Apelul de proiecte este programat să se deschidă pe 3 august 2026, ora 12:00, și să se închidă pe 2 decembrie 2026, ora 17:00. Termenul estimat de finalizare a implementării este 31 decembrie 2029. 150 mil. euro pentru baterii, prin licitație competitivă, cu țintă minimă de 2.174 MWh A doua componentă alocă 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei) pentru parcuri noi de baterii „stand-alone” (stocare independentă de producție), cu o capacitate minimă totală de 2.174 MWh. Selecția proiectelor se face prin licitație competitivă, criteriul de departajare fiind cel mai mic cost per MWh. Schema prevede: finanțare de maximum 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei) per companie; cost eligibil de cel mult 69.000 de euro (aprox. 345.000 lei) per MWh. Scopul declarat este temperarea prețurilor la energie în orele de vârf (în special seara) și creșterea stabilității sistemului energetic. Calendarul estimativ indică deschiderea apelului pe 1 septembrie 2026 și închiderea pe 30 octombrie 2026, cu termen de finalizare a proiectelor de stocare la 31 decembrie 2030. [...]
