Politică19 ian. 2026
România trimite cea mai mare delegație guvernamentală la Davos 2026 - MAE confirmă participarea la reuniunea WEF
România trimite la Davos 2026 cea mai mare delegație guvernamentală de până acum , potrivit HotNews.ro , care citează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). MAE precizează că România va fi reprezentată la ediția din 2026 a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) de ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu , ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, și consilierul prezidențial Radu Burnete. Componența delegației și calendarul reuniunii WEF Miniștrii români „vor participa, la invitația președintelui Forumului Economic Mondial (World Economic Forum/WEF), la cea de-a 56-a reuniune anuală a organizației, care va avea loc în localitatea Davos-Klosters din Elveția, în perioada 19-23 ianuarie”, arată MAE. În același comunicat, ministerul subliniază că Oana Țoiu revine la Davos după prezența din 2019, când a fost invitată „ca expert în rolul de vorbitor”, și leagă dimensiunea delegației de obiectivul de „întărire a diplomației economice”. „Ministrul de externe, Oana Țoiu, revine la Davos după prezența din 2019, când a fost invitată ca expert în rolul de vorbitor, iar România are anul acesta cea mai consistentă delegație guvernamentală dintre toate edițiile conferinței, reflectând angajamentul împărtășit la nivelul Guvernului și al Administrației Prezidențiale pentru întărirea diplomației economice”, menționează MAE în comunicat. Tema ediției 2026 și subiectele de pe agendă Potrivit MAE, tema centrală a ediției din 2026 este susținerea dialogului („A spirit of dialogue”), iar reuniunea aduce la aceeași masă oficiali de rang înalt, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai mediului academic, ai presei și ai organizațiilor neguvernamentale. Ministerul mai notează că, pe fondul „fragmentărilor politice și ideologice” tot mai vizibile, WEF își propune ca ediția din 2026 să fie o „platformă imparțială de dialog” și un cadru pentru discuții internaționale legate de „noile evoluții în dinamica relațiilor transatlantice”. În ceea ce privește conținutul dezbaterilor, MAE indică cinci direcții majore: cooperarea într-o lume contestată, identificarea unor noi surse de creștere, investițiile în capitalul uman, promovarea responsabilă a inovației și creșterea prosperității globale. [...]
