Știri
Știri din categoria Energie
ANRE a înăsprit condițiile de racordare la rețea, mărind garanția financiară de la 5% la 20% din tariful de racordare, într-o încercare de a reduce rezervările „pe hârtie” care blochează capacitatea disponibilă și întârzie proiectele reale de producție, potrivit Economedia.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) spune că a adoptat modificări la două regulamente-cheie: cel privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public și cel privind acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice. Deciziile au fost luate într-o ședință extraordinară a Comitetului de Reglementare, cu vot unanim.
ANRE își justifică schimbarea de abordare prin nevoia de a elimina proiectele care „blochează rețeaua” fără a avansa către implementare. În comunicatul citat, autoritatea descrie noua direcție drept „toleranță zero” față de proiectele speculative, în contextul unei reforme mai ample a modului în care se obține accesul la rețea și se pot înființa noi capacități de producție.
Elementul central al pachetului este creșterea garanției financiare cerute la racordare. ANRE arată că garanția de 5% din tariful de racordare, introdusă în 2024, nu a funcționat ca filtru suficient: „prea puține” dintre proiectele pentru care a fost constituită această garanție au ajuns să obțină autorizație de construire.
În acest context, autoritatea spune că majorarea garanției la 20% urmărește, în principal:
Pe lângă racordare, Comitetul de Reglementare a aprobat și „modificări substanțiale” ale Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice, conform textului citat. Materialul-sursă nu detaliază însă, în fragmentul disponibil, care sunt concret aceste modificări și cum vor fi aplicate.
Recomandate
Ministerul Energiei spune că alimentarea cu electricitate rămâne asigurată în această săptămână , în pofida indisponibilizării reactorului 2 de la CNE Cernavodă , pe fondul funcționării „la capacitate maximă” a altor unități de producție și al menținerii importurilor în parametri normali, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul autorităților are o miză operațională imediată: reducerea riscului de dezechilibre în Sistemul Energetic Național într-o perioadă în care o capacitate majoră (reactorul 2) este scoasă din funcțiune, iar consumul și producția depind puternic de condițiile meteo. Ce măsuri și resurse sunt folosite pentru compensare Ministerul arată că, începând de luni, au fost repuse în funcțiune grupul 4 de la Rovinari și grupul de rezervă de la Paroșeni, ceea ce a dus la creșterea capacităților disponibile pentru producerea de energie electrică. În același timp, producția pe bază de gaze naturale se menține la un nivel ridicat, iar condițiile meteorologice favorabile susțin o producție bună din surse fotovoltaice. Evaluarea pe termen scurt și cine a participat la decizie Potrivit informațiilor transmise, la o reuniune a Comandamentului Energetic au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Transelectrica și ai Dispecerului Energetic Național, alături de reprezentanți ai principalilor producători și distribuitori de energie electrică și ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Au fost invitați și reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” și ai Institutului Național de Meteorologie. În cadrul întâlnirii au fost analizate prognozele meteo pentru următoarele 10 zile, situația capacităților de producție și riscurile care ar putea afecta funcționarea sistemului. Concluzia comunicată de minister este că, „cel puțin pentru această săptămână”, nu sunt anticipate probleme deosebite privind asigurarea aprovizionării cu energie electrică a României. [...]
Electrica își extinde producția cu o centrală de cogenerare la Craiova, menită să înlocuiască termoficarea pe cărbune pentru circa 53.000 de locuințe , după semnarea contractului pentru noua unitate, potrivit Economica . Miza proiectului este una operațională: asigurarea unei surse alternative pentru încălzirea orașului, într-un context în care actualul CET pe cărbune ar fi trebuit închis, dar funcționarea lui urmează să fie prelungită din lipsă de înlocuitor. Noua centrală este proiectată ca o unitate flexibilă, „pregătită pentru hidrogen” (poate funcționa pe gaz natural, cu posibilitatea utilizării hidrogenului în amestec, pe măsură ce acesta devine disponibil la scară industrială) și cu capacitate de pornire autonomă „din pană” (black-start), adică fără alimentare din exterior, pentru a ajuta la repornirea rețelei în caz de avarie majoră. Ce capacități va avea noua unitate și cum ar trebui să funcționeze Din punct de vedere tehnic, proiectul prevede: putere electrică instalată de circa 82 MW ; capacitate termică de aproximativ 179 Gcal/h (circa 208 MWt ), obținută prin cogenerare de înaltă eficiență, completată de instalații pentru producerea energiei termice de vârf/rezervă; stocare de energie termică , care permite decuplarea producției de căldură de cea de electricitate: motoarele pot rula în orele cu prețuri ridicate la energie, iar căldura produsă simultan este stocată și livrată ulterior, în funcție de cerere. Electrica susține că această arhitectură poate crește eficiența economică a investiției și poate ajuta la menținerea unor costuri competitive ale căldurii în sistemul centralizat al Craiovei. Calendarul de implementare: două etape Proiectul va fi realizat în două etape: montarea cazanelor de apă fierbinte (CAF), pentru asigurarea capacității de producere a energiei termice; punerea în funcțiune a motoarelor de cogenerare, pentru producția simultană de energie electrică și termică. În ceea ce privește funcționarea în sistem, compania arată că unitatea este concepută să atingă puterea maximă în circa două minute de la pornire și să se sincronizeze cu rețeaua în mai puțin de 30 de secunde, ceea ce ar permite participarea la servicii tehnologice de sistem și la piața de echilibrare. Context: investiție aprobată și presiune pe înlocuirea cărbunelui Acționarii Electrica au aprobat săptămâna trecută proiectul unei centrale electrice de termoficare la Craiova, în valoare de 235 milioane euro (aprox. 1,18 miliarde lei) , statul fiind cel mai important acționar, prin Ministerul Energiei . Electrica SA a fost desemnată în iunie câștigătoare la licitația organizată de Municipiul Craiova pentru delegarea prin concesiune a activității de producere de energie termică și electrică în cogenerare și/sau din surse regenerabile; compania a fost singurul ofertant. În paralel, producătorul local Electrocentrale Craiova (companie de stat) este în insolvență, cu pierderi cumulate de peste 1,5 miliarde lei și cu instalații vechi de circa 50 de ani. CET-ul pe cărbune din Craiova ar fi trebuit închis conform PNRR la 31 august, însă autoritățile de la București au anunțat că îi vor prelungi funcționarea, în lipsa unei surse alternative încă disponibile, potrivit unei informații anterioare publicate de Economica (link în materialul sursă). Separat, Electrica intenționează să contracteze un pachet de finanțare de până la 8,7 miliarde lei , conform unei decizii AGA menționate în articol (detaliile finanțării și destinația exactă a sumelor nu sunt dezvoltate în textul citat). [...]
Craiova trece de la cărbune la cogenerare pe gaz, cu miză directă pe stabilitatea termoficării , după ce Primăria și Grupul Electrica au semnat contractul pentru o centrală de cogenerare de înaltă eficiență, investiție de până la 235 milioane euro (aprox. 1,17 miliarde lei), fără TVA, potrivit Economedia . Proiectul ar urma să înlocuiască sursa actuală pe bază de cărbune și să reducă riscul repetării avariilor care au lăsat orașul fără căldură în sezonul rece. Contractul a fost semnat la sediul primăriei de primarul Lia Olguța Vasilescu și CEO-ul Electrica, Alexandru Aurelian Chiriță. Bugetul aprobat de acționarii Electrica vizează două componente: o capacitate modernă de cogenerare pe motoare pe gaz și instalații de producere a energiei termice de vârf – cazane de apă fierbinte (CAF). Ce se schimbă în termoficarea Craiovei Noua unitate va funcționa pe gaze naturale și este proiectată „pregătită pentru hidrogen” (hydrogen-ready), adică adaptabilă pentru utilizarea hidrogenului în viitor, pe măsură ce acesta devine disponibil la scară și la costuri competitive. Proiectul ar urma să deservească peste 53.000 de gospodării și instituții publice și să livreze atât energie termică în sistemul centralizat (SACET), cât și energie electrică în Sistemul Energetic Național. Primarul a indicat și rolul investiției în eliminarea lignitului ca sursă de bază, cu efecte asupra emisiilor și poluării locale. „Prin înlocuirea lignitului ca sursă de bază, proiectul elimină arderea cărbunelui la Craiova și reduce semnificativ emisiile și poluarea locală asociate acestuia, cu efect direct asupra calității aerului din oraș.” Parametri tehnici și componenta de stocare, relevantă pentru costuri Conform detaliilor prezentate de edil, proiectul prevede: putere electrică instalată de circa 82 MW ; capacitate termică de aproximativ 179 Gcal/h (circa 208 MWt ); stocare de energie termică , care permite decuplarea producției de căldură de cea de energie electrică, astfel încât motoarele să poată funcționa în orele cu prețuri ridicate la electricitate, iar căldura să fie livrată ulterior în sistem. În logica proiectului, această arhitectură ar crește eficiența economică a investiției și ar putea sprijini menținerea unor costuri competitive ale căldurii pentru populație. Calendar: două etape și ieșirea din dependența de Electrocentrale Craiova Un element operațional important este momentul în care Craiova ar urma să reducă dependența de infrastructura veche operată de Electrocentrale Craiova (entitate în subordinea Guvernului). Primarul a afirmat că actuala situație a fost afectată de lipsa fondurilor pentru reparații, ceea ce a dus la avarii majore iarna trecută și la întreruperea furnizării timp de șapte zile. Implementarea investiției este împărțită în două etape: prima etapă (anul viitor): montarea CAF-urilor, care asigură capacitatea de producere a energiei termice; în acest moment ar urma să fie întrerupt contractul cu Electrocentrale Craiova, după depășirea primei etape; a doua etapă (peste doi ani): punerea în funcțiune a motoarelor de cogenerare. Proiectul include și capabilități de flexibilitate operațională, inclusiv pornire autonomă („black-start”), adică posibilitatea de a porni fără alimentare din exterior și de a contribui la repornirea rețelei în caz de pană majoră. [...]
Programul de baterii pentru prosumatori ar urma să reducă importurile scumpe de seară , dacă va fi lansat în octombrie și va aduce în sistem cel puțin 400 MWh de capacitate de stocare, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , spune că ziua energia produsă de panourile fotovoltaice „nu este stocată nicăieri”, iar seara România ajunge să importe la prețuri mai ridicate. Ce se schimbă: de la „primul venit” la selecție pe criterii Buzoianu afirmă că, pentru prima dată, programul nu va mai funcționa pe principiul „primul venit, primul servit”, ci printr-un dosar analizat pe mai multe criterii. Un exemplu de criteriu menționat este nivelul de cofinanțare: cei care contribuie cu un procent mai mare ar urma să fie prioritizați. Totodată, platforma de înscriere va fi modificată față de anul trecut, tocmai pentru a susține noul mecanism de evaluare. Buget, beneficiari și condiții financiare Conform declarațiilor citate, statul ar urma să aloce 400 de milioane de lei pentru achiziția de baterii. Programul se adresează persoanelor fizice care au deja panouri fotovoltaice și certificat de racordare (document care confirmă conectarea la rețea). Principalele repere financiare prezentate: cofinanțare minimă: 25% din costul stocării (beneficiarul acoperă cel puțin acest procent); voucher: 1.250 lei pe kilowatt ; plafon maxim: 15.000 lei cu TVA pe beneficiar (sumă pe care statul o poate plăti, potrivit ministrului). Ministrul susține că, la final, programul ar trebui să asigure un minim de 400 MWh capacitate de stocare , cu efecte așteptate inclusiv în „prețuri scăzute la energie”. Impact operațional: energia produsă ziua, folosită seara Miza invocată de minister este folosirea energiei produse în timpul zilei de prosumatori (consumatori care și produc energie) în intervalele de seară, când cererea crește și România importă energie. „Seara, când România importă energie la un preț mult mai ridicat, am putea de fapt să ne bazăm pe aceste sisteme de stocare”, a declarat Diana Buzoianu. Cum se depun dosarele Înscrierea ar urma să se facă tot prin instalatori , „același sistem” ca anul anterior, potrivit ministrului. Ghidul programului este în curs de îmbunătățire, pe baza observațiilor din spațiul public, iar Buzoianu spune că speră ca „în zilele următoare” să existe o versiune finală, pentru a putea lansa proiectul în acest an. [...]
Creșterea prognozată a debitului Dunării reduce presiunea pe răcirea de la Cernavodă, dar nu aduce repornirea imediată a reactoarelor , potrivit Antena 3 . Institutul Național de Hidrologie estimează că debitul la intrarea în România va urca în următoarele zile de la 1.300 la 1.550 metri cubi pe secundă până pe 29 august, însă nivelul rămâne mult sub normalul perioadei, iar Ministerul Energiei nu se așteaptă la o repornire până la finalul lunii. În prezent, la Baziaș, debitul Dunării este de 1.300 mc/s, de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august (3.900 mc/s). Conform prognozei pentru 22–29 august, valorile rămân neschimbate în primele trei zile, apoi cresc treptat până la 1.550 mc/s. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt în general stabile, cu o ușoară creștere în a doua parte a intervalului pe sectorul Gruia–Corabia. Măsuri de urgență: apă suplimentară din Olt și intervenții pe fluviu Pe fondul secetei, autoritățile au început să elibereze suplimentar apă din acumulările de pe Olt pentru a sprijini situația de la Cernavodă. Hidroelectrica asigură timp de cinci zile un debit suplimentar mediu de 50 mc/s, măsură inclusă în intervențiile de urgență aprobate pentru a crește cantitatea de apă disponibilă în zona centralei. Secretarul de stat din Ministerul Energiei Sorin Elisei a confirmat, la Antena 3 CNN, că operațiunea a început deja în zona Izbiceni: „Din perspectiva Ministerului Energiei, ceea ce s-a trasat acolo, vizavi de Hidroelectrica, asigurăm în acest moment un debit suplimentar de 50 m³/s. Deja de pe acumulare, pe partea de Izbiceni de pe Olt, există o destocare, o uzinare de apă și asigurăm acest debit suplimentar.” În paralel, în zona Cernavodă se desfășoară lucrări direct pe Dunăre pentru a direcționa mai eficient apa către priza centralei. Administrația Fluvială a Dunării de Jos și Apele Române continuă dragările, iar pe Dunărea Veche ar urma să fie construit un epiu (lucrare hidrotehnică de deviere a curentului) pentru a împinge o parte din apă spre Canalul Dunăre–Marea Neagră și, mai departe, către sistemele de răcire. La lucrări participă și specialiști ai MApN, inclusiv scafandri militari, iar DSU poate mobiliza pompe de mare capacitate, dacă nivelul apei o va impune. De ce nu se traduce imediat în repornirea reactoarelor Chiar și la 1.550 mc/s, Dunărea ar rămâne la mai puțin de jumătate din media lunii august, iar apa din amonte are nevoie de timp ca să ajungă la Cernavodă. Sorin Elisei a spus că autoritățile urmăresc și un debit mai mare venit din Germania, Austria și Ungaria, dar efectul se propagă în câteva zile. „Până la sfârșitul lunii august eu nu văd un nivel în bazinul de retenție care să permită repornirea unei unități”, a declarat acesta. În plus, folosirea rezervelor din lacurile de acumulare trebuie calibrată: secretarul de stat Cristian Bușoi a avertizat că aceste rezerve nu pot fi consumate fără echilibru, deoarece ar putea fi necesare și în lunile următoare, inclusiv iarna, în condițiile în care nu există garanții privind refacerea stocurilor prin precipitații în toamnă. [...]
Reluarea treptată a producției la centrala nucleară de la Paks reduce riscul unui deficit de energie în Ungaria , după ce nivelul scăzut al Dunării a forțat oprirea majorității turbinelor la începutul lunii, potrivit Economica . Premierul Peter Magyar a spus că reconectarea avansează „conform programului”, iar producția a urcat deja la 1.000 MW. Magyar a indicat că se așteaptă ca, miercuri, centrala să revină la producția maximă, de 2.000 MW, pe măsură ce unitățile sunt repornite gradual. Ce a declanșat opririle: Dunărea la minime istorice În primele zile din august, seceta și valurile de căldură au coborât Dunărea la minime istorice, ceea ce a dus la deconectarea a șapte dintre cele opt turbine ale centralei (două pentru fiecare reactor). Situația a ridicat riscul unei opriri totale, care ar fi complicat reluarea producției. Intervenția autorităților: lucrări pentru a asigura apa de răcire Cu zece zile înainte de declarațiile de la Paks, Guvernul a decis lucrări pentru a încerca creșterea nivelului Dunării și pentru a evita închiderea completă a centralei. Pe 13 august au început lucrările la un „prag de fund” (un fel de dig), iar două barje au fost scufundate pentru a devia un debit mai mare de apă către canalul care alimentează centrala. Context și ce urmează Centrala de la Paks a fost construită în urmă cu 44 de ani, cu tehnologie sovietică, și nu a fost deconectată integral până acum. Premierul a anunțat că vor exista noi programe de stat pentru a preveni repetarea situației din ultimele săptămâni, fără să ofere, deocamdată, detalii, potrivit EFE. [...]
