Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul spune că proiectul SMR de la Doicești nu se oprește, dar intră într-o reevaluare de fezabilitate și încearcă să limiteze riscurile financiare deja semnalate, potrivit Știrile Pro TV. Mesajul vine la o zi după declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan, care a vorbit despre „probleme” ale proiectului și despre bani cheltuiți fără rezultate pe măsura așteptărilor.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin Dogioiu, a susținut că nu există „nicio intenție și nicio acțiune” la nivel guvernamental care să pună în pericol Parteneriatul strategic româno-american. În același timp, acesta a indicat că au fost constatate deficiențe „nu de intenție, ci de derulare” a programului SMR, iar subiectul a fost discutat încă din martie, la prima întâlnire a premierului cu noul ambasador al SUA la București, Darryl Nirenberg.
Din declarațiile citate, reevaluarea are la bază probleme punctuale:
Dogioiu a afirmat că „nu s-a pus problema opririi acestui proiect”, ci a analizării lui, inclusiv de partea americană, în urma discuțiilor începute în martie.
Potrivit News.ro, Ilie Bolojan a indicat că responsabilitatea pentru „banii pierduți” ar aparține conducerii Nuclearelectrica, care ar fi trebuit să se asigure că sumele alocate au rezultate și că derularea contractelor este „în bună regulă”.
În aceeași intervenție, premierul interimar a spus că din „peste 240 de milioane de dolari” alocați de Nuclearelectrica există un teren achiziționat „la o valoare destul de mare”, o companie cu mulți angajați și un studiu de fezabilitate, însă acesta ar arăta că proiectul ar necesita „câteva miliarde de euro” investiție. Bolojan a mai afirmat că analiza prețului energiei produse ar indica un nivel mai mare decât prețul pieței, ceea ce ridică probleme de rentabilitate.
„Dacă este un proiect fezabil, el trebuie ținut și mers mai departe, dacă nu e fezabil, e mai corect să spui aşa: acestea sunt problemele.”
Proiectul SMR de la Doicești vizează 6 reactoare modulare mici, fiecare cu 77 MW, pentru o capacitate totală de 462 MW „în bandă”, la un factor de capacitate de peste 95%, conform informațiilor din material.
La finalul lui 2025, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a declarat că proiectul a intrat în ultima etapă de studii de design și fezabilitate și că ar urma să creeze peste 2.000 de locuri de muncă în construcție și peste 230 permanente pentru operare.
Tot în context, fosta ambasadoare a SUA în România, Kathleen Kavalec, anunța în martie 2024 că SUA ar urma să finanțeze construcția cu 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei).
România ar urma să fie prima țară din Europa și printre primele din lume care implementează o centrală SMR terestră cu tehnologia NuScale; în prezent, doar Rusia și China folosesc astfel de mini-reactoare în scopuri civile, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Proiectul SMR de la Doicești rămâne în așteptare , deși Rusia și China sunt, deocamdată, singurele țări care operează comercial reactoare nucleare modulare mici (SMR), potrivit unei analize Economedia . Pentru România, miza este una economică și operațională: un proiect de „miliarde de euro” are finanțări identificate, dar a intrat în stand-by după ce Guvernul a cerut Nuclearelectrica să reevalueze fezabilitatea. Cine are SMR-uri în funcțiune și ce înseamnă asta în practică Conform datelor World Nuclear Association citate în analiză, doar două proiecte sunt în exploatare comercială: Rusia – Akademik Lomonosov , o centrală nucleară plutitoare, funcțională comercial din mai 2020 în regiunea Ciukotka, care furnizează electricitate și căldură pentru comunități izolate din zona arctică. China – HTR-PM (Shidao Bay) , conectată la rețea în 2021 și intrată în exploatare comercială completă; folosește un reactor modular de generația IV, răcit cu gaz, cu o capacitate de aproximativ 200 MW . În paralel, există proiecte avansate în licențiere, dezvoltare sau construcție în SUA, Canada, Argentina și încă unul în China, iar planuri concrete sunt menționate și pentru Anglia și Cehia (grupul Rolls-Royce). Doicești: proiect „pe hârtie”, dar cu reevaluare de fezabilitate România are propriul plan, SMR Doicești , realizat în parteneriat cu compania americană NuScale . Deși proiectul are identificate unele surse de finanțare pentru o investiție de miliarde de euro, acesta este „încă în stand-by”, în condițiile în care Guvernul a cerut Nuclearelectrica să reevalueze fezabilitatea. Analiza indică faptul că, în lumea occidentală, SMR-urile comerciale sunt încă în faze de avizare și pregătire a șantierelor, cu termene de punere în funcțiune spre finalul acestui deceniu sau începutul anilor 2030. În SUA și Canada sunt menționate proiecte susținute de companii precum GE Hitachi sau NuScale , însă ar mai fi „cel puțin patru ani (2030)” până la intrarea în funcțiune a unuia dintre ele. De ce contează: costul inițial și riscurile de licențiere pot decide viabilitatea Dincolo de promisiunea tehnologică, analiza punctează că CAPEX-ul (costul inițial de capital) rămâne „extrem de ridicat” pentru primele modele industriale, inclusiv pentru NuScale Doicești, la care se adaugă dependența de combustibil avansat și riscurile de licențiere. Viabilitatea economică ar depinde direct de scalarea producției în serie , astfel încât costul pe MWh să ajungă competitiv. În același timp, SMR-urile sunt prezentate ca o sursă de energie „în bandă” (producție constantă), cu flexibilitate de amplasare pe suprafețe mici, inclusiv pentru înlocuirea centralelor pe cărbune și pentru alimentarea centrelor de date pentru inteligență artificială din proximitate. Comparativ cu eolianul și solarul, necesită investiții mai mari și termene mai lungi de implementare, dar pot susține stabilitatea rețelei fără dependență de vreme. [...]
Nuclearelectrica a securizat vânzări de 295,7 milioane lei pentru 2027 , într-un semnal că piața anticipează repornirea producției de la Cernavodă după opririle din această vară, potrivit Profit . Cumpărătorul din tranzacția bilaterală analizată de publicație este furnizorul Engie România , parte a grupului energetic francez Engie. Valoarea contractului se ridică la 295,7 milioane lei, iar perioada de livrare este 1 ianuarie – 31 decembrie 2027. Contextul este oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă: Reactorul 2 a fost oprit pe 13 august, iar Reactorul 1 pe 28 iulie. Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că i-au fost emise mai multe Avize de Existență a Cazului de Forță Majoră de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), care îi permit suspendarea executării contractelor de vânzare de energie fără penalități de nelivrare și fără obligația de a cumpăra din piață energia nelivrată, până la sfârșitul lunii august. De ce contează: contractele pe 2027 vin pe fondul unei crize de adecvanță în SEN În paralel, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat o hotărâre cu un plan etapizat de măsuri pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pe fondul prognozelor de scădere a debitului Dunării începând cu 10 septembrie, conform Guvernului. Tot pe fondul opririi reactoarelor, autoritățile au prelungit până la 30 septembrie măsura prin care Transelectrica poate limita consumul marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie, în caz de criză. Guvernul a justificat prelungirea ca măsură preventivă, invocând deficitul hidrologic sever, temperaturi ridicate, consum mai mare la vârful de seară și producție redusă prognozată din eolian și fotovoltaic, plus riscul limitării importurilor într-o criză regională. Ce urmează: dependența de hidrologie și riscul de prelungire a opririlor Ministerul Energiei arată că revenirea la un nivel al „hidraulicității” (condițiile hidrologice ce permit producție mai mare în hidrocentrale) care să permită creșterea producției hidro și reluarea funcționării grupurilor de la Cernavodă ar putea să se extindă în prima parte a lunii septembrie, în funcție de evoluția secetei și a debitelor Dunării. În același timp, prognozele indică perioade cu nebulozitate mai ridicată, care ar reduce aportul fotovoltaic, pe lângă scurtarea duratei zilei. În acest tablou, vânzarea de energie cu livrare pe tot anul 2027 indică faptul că, cel puțin la nivel contractual, cumpărătorii și vânzătorul mizează pe revenirea producției nucleare și pe normalizarea livrărilor începând cu 1 ianuarie 2027. [...]
Noua centrală pe gaze de la Iernut ar urma să intre în probe la iarnă , iar din primul trimestru al anului viitor „va trebui să funcționeze la capacitate”, într-un calendar care, dacă este respectat, ar aduce în sistem energie „în bandă” (producție constantă) într-un moment de deficit, potrivit Profit . Declarația îi aparține lui Ilie Bolojan , după o vizită în județul Mureș, care a inclus șantierul de la Iernut. Acesta a spus că proiectul este în lucru de 10 ani și că au existat două contracte reziliate, iar acum Romgaz administrează direct finalizarea, după ce investiția ar fi ajuns la un stadiu de 90%. Calendarul operațional: contracte cu subcontractori și reluarea lucrărilor „în forță” Potrivit lui Bolojan, Romgaz a încheiat „peste 30 de contracte” cu subcontractorii implicați în proiect, după ce a trebuit să îi identifice și să reia relațiile contractuale, în contextul în care firma spaniolă implicată a intrat în faliment (menționat ca „de fapt în concordat preventiv”, în nota redacției din sursă). Începând „de la jumătatea lunii septembrie”, toate contractele necesare pentru reluarea accelerată a lucrărilor ar urma să fie operaționale, iar echipa locală și-a asumat lucrări până la finalul anului, astfel încât centrala să intre în faza de operare. De ce contează: energie „în bandă” și presiunea termenelor Miza este punerea în funcțiune a unei centrale noi pe gaze de 430 MW, care ar urma să acopere, conform declarației citate, un deficit de energie „în bandă” de care România are nevoie. În acest context, ținta de a ajunge la probe „din iarnă” și la funcționare „la capacitate” în primul trimestru al anului viitor devine un reper operațional pentru sistemul energetic, nu doar pentru companie. Litigiul cu Duro Felguera : pretenții reciproce și plângere penală În paralel cu finalizarea în regie proprie, proiectul rămâne însoțit de dispute juridice. Constructorul spaniol Duro Felguera a reclamat Romgaz la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional (ICC) de la Paris, procedura urmând să se desfășoare la București, în limba română. Spaniolii au transmis că au solicitat provizoriu 438.529.272,89 lei (aproximativ 84.170.685 euro), iar Romgaz a răspuns respingând pretenția și anunțând o cerere reconvențională de 357.219.077 lei (aproximativ 67.944.855 euro). Duro Felguera a menționat și existența unei plângeri penale pentru o presupusă fraudă, reclamantul fiind ZKL Invest LTD, companie financiară înregistrată în Marea Britanie. Romgaz a arătat, la rândul său, că rezilierea contractului din 2023 a fost decisă din cauza nerespectării obligațiilor contractuale de către executant, inclusiv a termenelor. Context contractual: două etape, întârzieri și intervenția Curții de Conturi Primul contract cu Duro Felguera a fost semnat în 2016, la 268 milioane euro plus TVA, cu termen inițial de finalizare în 2020, dar a fost reziliat în 2021 pe fondul întârzierilor și neînțelegerilor. Al doilea contract, semnat în 2023 pentru finalizare, avea o valoare de circa 70 milioane euro. Sursa mai arată că, deși la semnarea contractului din 2023 părțile conveniseră să stingă litigiile legate de primul contract, Curtea de Conturi a dispus emiterea documentului constatator pentru contractul inițial; Romgaz a emis un document constatator negativ în aprilie 2026, iar Duro Felguera l-a atacat în instanță și a cerut anularea. [...]
Ministerul Energiei a aprobat șapte proiecte industriale de 290 milioane euro (aprox. 1,45 miliarde lei), cu 109 milioane euro (aprox. 545 milioane lei) ajutor de stat nerambursabil din Fondul pentru Modernizare, într-un apel dedicat creșterii eficienței energetice în industrie, potrivit Mediafax . Miza economică este reducerea costurilor energetice și a expunerii la prețul energiei pentru mari consumatori, prin investiții cofinanțate în instalații industriale. Apelul a fost unul competitiv, cu buget de 150 de milioane de euro, deschis până în februarie 2026. Au depus proiecte 11 companii industriale, iar în urma evaluării au fost aprobate șapte, a transmis premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan , într-o postare pe Facebook. Ce finanțează proiectele și ce rezultate sunt estimate Potrivit lui Bolojan, investițiile vizează, între altele: înlocuirea echipamentelor mari consumatoare de energie; retehnologizarea liniilor de producție; electrificarea unor procese industriale; recuperarea căldurii pierdute în procesele tehnologice; instalarea de sisteme de măsurare în timp real a consumului de energie și a emisiilor, pe fluxuri energetice. Impactul estimat este o reducere a consumului de energie cu aproximativ 990.000 MWh anual și diminuarea emisiilor cu 239.000 de tone de CO₂ echivalent pe an. Calendar: contestații în octombrie, contractare până la final de noiembrie În privința pașilor următori, soluționarea contestațiilor este prevăzută pentru 6 octombrie 2026, iar perioada de precontractare și contractare ar urma să se încheie cel târziu la 30 noiembrie 2026. Investițiile trebuie finalizate până la 30 iunie 2030. Din totalul de 290 milioane euro investiții, 109 milioane euro reprezintă ajutor de stat, iar restul finanțării va fi asigurat de companii, conform informațiilor transmise de Bolojan. [...]
Lucrările de dragare de la Cernavodă scot la suprafață o vulnerabilitate veche a sistemului energetic , iar soluțiile tehnice discutate azi au fost propuse încă din 2003, după prima oprire a producției nucleare din România din cauza debitului scăzut al Dunării, potrivit Mediafax . România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW) pe 28 iulie, pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării. În paralel, producția celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară a fost înjumătățită, acestea având o cotă de 10–15% din totalul generat la nivel multianual, conform informațiilor citate. Centrala de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica (companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni), asigură în mod normal aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României, cu două reactoare de circa 700 MW capacitate instalată fiecare. Ce arată documentele din 2003: aceeași problemă, aceleași tipuri de măsuri Mediafax citează un răspuns la o interpelare parlamentară, semnat de Iulian Iancu, secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului la acel moment, în care erau propuse lucrări de regularizare a cursului Dunării în zona de aducțiune pentru centrala de la Cernavodă, ca măsură pe termen mediu și lung. Documentul descrie contextul opririi Unității 1 în 2003, când nivelul în bazinul de aspirație al casei pompelor ajunsese sub „nivelul de alarmare”. În răspunsul transmis atunci se preciza și componenta de securitate nucleară asociată menținerii unui nivel minim al Dunării, necesar pentru răcire pe termen lung, inclusiv în stare oprită. Situația din 2026: prognoze de debit și măsuri de urgență Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) indică o creștere a debitului Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, până la 1.350 metri cubi pe secundă, de la 1.300 m³/s în ziua precedentă, însă nivelul rămâne aproape de trei ori sub media multianuală a lunii august (3.900 m³/s). INHGA estima pentru 31 august un debit de 1.600 m³/s la intrarea în țară, dar prognoza indica și o revenire pe trend descendent după două zile la acest nivel. În același timp, prognoza INHGA menționată în material indică la Cernavodă o staționare a nivelului Dunării la minus 253 cm de marți până joi inclusiv, urmată de variații zilnice minore, cu un nivel prognozat de minus 249 cm pe 1 septembrie. Specialiștii citați arată că, teoretic, durează aproximativ cinci zile ca apele fluviului să ajungă de la intrarea în țară la Cernavodă. Ce se întâmplă pe teren și în sistem: dragare, epiu și completare de debite Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat pe 13 iulie, după ce Dunărea a ajuns la minus 230 cm, iar deficitul de energie – aproximativ 700 MW puterea instalată – este acoperit din surse alternative și importuri, potrivit materialului. Începând de sâmbătă, sunt în derulare lucrări de dragare în zona Cernavodă, inclusiv acțiuni de redirijare a apelor către centrală, conform unei postări citate. În plus, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire, între care: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă; construirea unui epiu pe Dunărea Veche (lucrare hidrotehnică pentru dirijarea curentului și a aluviunilor); suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. Guvernul a precizat că măsurile au rezultat în urma analizelor instituțiilor responsabile și a specialiștilor consultați în cadrul Comitetului Interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2. Nuclearelectrica a transmis, în contextul opririi celor două unități din cauza debitelor extrem de reduse, că nu există risc operațional sau de securitate nucleară asociat opririi, potrivit informațiilor din material. Separat, compania a informat acționarii și investitorii despre decizia de renunțare la contractul de mandat al directorului general Cosmin Ghiță, într-un anunț publicat pe site-ul Bursei de Valori București (BVB), mai arată sursa. [...]
Oprirea în siguranță a celor două reactoare de la Cernavodă scoate temporar din SEN circa 20% din producția de electricitate , iar autoritățile încearcă să refacă alimentarea cu apă pentru răcire pe fondul debitelor extrem de reduse ale Dunării, potrivit Economedia . Nuclearelectrica spune că ambele unități sunt în „stare sigură oprită” și că nu există „niciun risc operațional sau de securitate nucleară asociat”, în timp ce România se află în stare de alertă energetică, conform Mediafax, citat de publicație. Compania afirmă că va anunța deciziile privind reconectarea la Sistemul Energetic Național (SEN) în funcție de prognozele pentru perioada următoare și pe baza „datelor tehnice certe”. Ce s-a oprit și când Oprirea a fost făcută etapizat, pe măsură ce nivelul fluviului a coborât sub pragul necesar pentru asigurarea debitului de răcire a turbinelor: Unitatea 1 (700 MW) : deconectată inițial pe 28 iulie Unitatea 2 (700 MW) : oprită pe 13 august În mod normal, centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția națională de energie electrică , ceea ce face ca oprirea simultană a ambelor reactoare să aibă un impact direct asupra echilibrului de producție din SEN. De ce contează pentru sistem: seceta lovește și hidro de pe Dunăre Contextul este agravat de faptul că debitele scăzute au înjumătățit și producția celor două hidrocentrale de pe Dunăre de la intrarea în țară, pe fondul stării de alertă energetică instituită de autorități de la 1 august . Ce măsuri ia Guvernul pentru a restabili alimentarea cu apă Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat măsuri de urgență pentru direcționarea apei către sistemele de răcire ale centralei, inclusiv: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, de către AFDJ Galați și Apele Române ; construirea unui epiu pe Dunărea Veche (lucrare hidrotehnică pentru dirijarea curentului și a aluviunilor); eliberarea de debite suplimentare din acumulările de pe râul Olt . Anterior, autoritățile au încercat menținerea în funcțiune a Unității 2 prin dislocarea unei stânci și scufundarea controlată a patru barje pentru redirijarea debitului de apă, însă soluția a prelungit funcționarea reactorului doar cu câteva zile. Ce urmează Nuclearelectrica indică faptul că reconectarea celor două unități va depinde de evoluția prognozelor și de condițiile tehnice, urmând să comunice deciziile operaționale „transparent și responsabil”. În paralel, AFDJ Galați a prezentat etapele unui proiect tehnic care vizează creșterea nivelului apei pe brațul Bala, pentru deblocarea pe termen mai lung a alimentării centralei. [...]
