Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul pune accent pe „fezabilitate” și controlul banilor publici în proiectul mini-reactoarelor nucleare (SMR) de la Doicești, pe fondul disputelor politice privind blocajul investiției, potrivit Digi24. Premierul interimar Ilie Bolojan spune că poziția sa nu vizează parteneriatul strategic cu SUA sau transferul de tehnologie, ci modul în care s-a derulat proiectul și riscurile asociate.
Într-o conferință de presă la Focșani, Bolojan a susținut că în dezbaterea publică au fost „amestecate” trei planuri distincte: relația strategică România–SUA, transferul de tehnologie și proiectul SMR în sine. În timp ce primele două direcții sunt prezentate ca obiective susținute, proiectul de la Doicești ar avea „probleme” care, în opinia sa, nu pot fi ignorate.
„Proiectul propriu-zis (…) are niște probleme pe care nu le putem nega. Timpul va confirma dacă am dreptate sau nu.”
Unghiul principal al intervenției este unul de disciplină bugetară și filtrare a investițiilor publice: Bolojan afirmă că statul trebuie să prioritizeze proiectele „fezabile”, astfel încât investițiile importante și transferul de tehnologie să se finalizeze, nu să rămână blocate după cheltuieli inițiale.
„Trebuie să avem grijă de banii publici și să susținem proiectele fezabile.”
Fără a detalia natura problemelor, mesajul transmite că proiectul, așa cum a fost gestionat până acum, nu îndeplinește criteriile de implementare pe care Guvernul spune că vrea să le aplice în investițiile strategice din energie.
Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că „aruncă în aer” parteneriatul strategic cu SUA și i-a cerut să rămână în „limitele stabilite de Constituție”, în urma afirmațiilor anterioare ale premierului interimar despre „probleme serioase” la Doicești. În același context, Bolojan a spus că a informat Ambasada SUA cu privire la eșecul proiectului, conform aceleiași surse.
Pentru piața energetică, miza imediată este că proiectele nucleare de tip SMR rămân dependente nu doar de parteneriate și tehnologie, ci și de o evaluare politică și administrativă a fezabilității, cu accent pe modul de utilizare a fondurilor publice.
Recomandate
Guvernul spune că proiectul SMR de la Doicești nu se oprește, dar intră într-o reevaluare de fezabilitate și încearcă să limiteze riscurile financiare deja semnalate, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine la o zi după declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan, care a vorbit despre „probleme” ale proiectului și despre bani cheltuiți fără rezultate pe măsura așteptărilor. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin Dogioiu, a susținut că nu există „nicio intenție și nicio acțiune” la nivel guvernamental care să pună în pericol Parteneriatul strategic româno-american. În același timp, acesta a indicat că au fost constatate deficiențe „nu de intenție, ci de derulare” a programului SMR, iar subiectul a fost discutat încă din martie, la prima întâlnire a premierului cu noul ambasador al SUA la București, Darryl Nirenberg. Ce riscuri invocă Guvernul: solvabilitate, amplasament, fezabilitate Din declarațiile citate, reevaluarea are la bază probleme punctuale: solvabilitatea partenerului american NuScale , descrisă ca fiind „cunoscută în Statele Unite”; amplasamentul terenului , aflat în vecinătatea unui teren „care are o pungă de gaze”; limitarea rezultatelor de până acum la un studiu de fezabilitate , care ar semnala riscuri și „probleme majore” pentru proiect. Dogioiu a afirmat că „nu s-a pus problema opririi acestui proiect”, ci a analizării lui, inclusiv de partea americană, în urma discuțiilor începute în martie. Bolojan: peste 240 milioane dolari cheltuiți, dar proiectul ar cere „câteva miliarde de euro” Potrivit News.ro, Ilie Bolojan a indicat că responsabilitatea pentru „banii pierduți” ar aparține conducerii Nuclearelectrica, care ar fi trebuit să se asigure că sumele alocate au rezultate și că derularea contractelor este „în bună regulă”. În aceeași intervenție, premierul interimar a spus că din „peste 240 de milioane de dolari” alocați de Nuclearelectrica există un teren achiziționat „la o valoare destul de mare”, o companie cu mulți angajați și un studiu de fezabilitate, însă acesta ar arăta că proiectul ar necesita „câteva miliarde de euro” investiție. Bolojan a mai afirmat că analiza prețului energiei produse ar indica un nivel mai mare decât prețul pieței , ceea ce ridică probleme de rentabilitate. „Dacă este un proiect fezabil, el trebuie ținut și mers mai departe, dacă nu e fezabil, e mai corect să spui aşa: acestea sunt problemele.” Context: ce presupune proiectul și ce finanțare a fost anunțată Proiectul SMR de la Doicești vizează 6 reactoare modulare mici , fiecare cu 77 MW , pentru o capacitate totală de 462 MW „în bandă”, la un factor de capacitate de peste 95% , conform informațiilor din material. La finalul lui 2025, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a declarat că proiectul a intrat în ultima etapă de studii de design și fezabilitate și că ar urma să creeze peste 2.000 de locuri de muncă în construcție și peste 230 permanente pentru operare. Tot în context, fosta ambasadoare a SUA în România, Kathleen Kavalec, anunța în martie 2024 că SUA ar urma să finanțeze construcția cu 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) . România ar urma să fie prima țară din Europa și printre primele din lume care implementează o centrală SMR terestră cu tehnologia NuScale; în prezent, doar Rusia și China folosesc astfel de mini-reactoare în scopuri civile, potrivit aceleiași surse. [...]
ANRE a înăsprit garanțiile pentru racordare și licențiere, într-o mișcare de reglementare care vizează eliminarea proiectelor speculative ce „țin blocată” capacitatea rețelelor electrice, iar premierul Ilie Bolojan spune că măsurile ar trebui să deblocheze accesul producătorilor și să reducă presiunea pe costurile de racordare, potrivit Digi24 . Într-un mesaj publicat joi seară pe Facebook, Bolojan a explicat că ANRE a adoptat două reglementări: majorarea garanției pentru racordare de la 5% la 20% din tariful de racordare și introducerea unei garanții de 30 euro/kW (aprox. 150 lei/kW), raportată la puterea instalată, pentru obținerea autorizației de înființare. Ce se schimbă, concret, pentru proiectele noi Logica noilor reguli este „plătești dacă blochezi rețeaua fără să construiești”. Premierul susține că firmele care își duc proiectele la capăt își vor recupera garanțiile, iar cele care nu investesc vor pierde banii, eliberând accesul pentru alți investitori. Bolojan afirmă că, în lipsa unor garanții și termene ferme, au fost autorizate proiecte speculative „peste capacitatea rețelelor”, ceea ce a blocat accesul sau a crescut costul de racordare. Noile prevederi urmează să fie publicate în Monitorul Oficial. De ce contează: efect direct asupra blocajelor din rețea și a costurilor ANRE arată că modificările au fost aprobate cu unanimitate într-o ședință extraordinară a Comitetului de Reglementare și că reflectă o „nouă filosofie” în racordare și licențiere, cu „toleranță zero” față de proiectele speculative. Instituția motivează schimbările prin nevoia de: responsabilizare a celor care cer racordarea; reducerea rezervării speculative a capacității; utilizarea mai eficientă a capacității rețelelor; limitarea riscurilor financiare pentru operatorii de rețea în cazul abandonării proiectelor. Președintele ANRE, George Niculescu, a argumentat că garanția de 5% introdusă în 2024 nu a fost suficientă, deoarece „prea puține” proiecte au ajuns la autorizație de construire. În plus, pentru autorizațiile de înființare, garanția de 30 euro/kW va fi valabilă până la recepția lucrărilor și se execută dacă proiectul nu este finalizat în termen sau dacă titularul renunță la implementare. Cum le leagă Guvernul de prețul energiei Bolojan a încadrat măsurile ANRE într-un set de trei direcții pe care le consideră esențiale pentru scăderea prețului energiei în România: deblocarea accesului la rețele prin desființarea ATR-urilor speculative (avize tehnice de racordare); susținerea stocării (baterii sau acumulare prin pompaj) pentru a muta energia din timpul zilei spre seară; urgentarea investițiilor pentru creșterea producției și a capacității rețelelor. [...]
Guvernul fixează la 50% dividendele Nuclearelectrica , păstrând restul profitului pentru investițiile de la Cernavodă , potrivit Economica . Decizia a fost adoptată prin memorandum, iar Ministerul Energiei va mandata reprezentanții statului în AGA Nuclearelectrica să aprobe repartizarea de dividende în cotă de 50% din profitul repartizabil. Miza este echilibrul dintre încasările la buget și finanțarea proiectelor mari ale companiei: retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă și dezvoltarea Unităților 3 și 4. Guvernul susține că menținerea cotei de 50% este „esențială” pentru obiectivele pe termen scurt și mediu și pentru planul de investiții inclus în bugetul de venituri și cheltuieli (BVC) pe 2026. Cât se distribuie și cât rămâne pentru investiții Pentru anul 2025, Nuclearelectrica a raportat un profit net de aproximativ 2,40 miliarde lei. Pe baza situațiilor financiare la 31 decembrie 2025, compania estimează că la o cotă de 50% din profitul distribuibil: va distribui 1.179 milioane lei către acționari; din această sumă, 973 milioane lei ar urma să ajungă la bugetul de stat . Conform aceleiași surse, suma estimată pentru distribuire este cu 163 milioane lei peste distribuirea conform BVC 2025 rectificat (și cu 135 milioane lei mai mult către bugetul de stat). Profitul nedistribuit este indicat ca sursă de finanțare pentru programul de investiții din 2026–2027, estimat la aproximativ 8,5 miliarde lei cumulat în cei doi ani. De ce 50% devine plafon și prin obligații legale Executivul arată că măsurile sunt aliniate cu O.G. nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la companiile cu capital integral sau majoritar de stat. În plus, Guvernul invocă Acordul de sprijin dintre statul român și Nuclearelectrica pentru proiectul Unitățile 3 și 4, aprobat prin Legea nr. 74/2023, care prevede obligația statului de a asigura, pe durata proiectului, că profitul contabil rămas după impozitul pe profit se repartizează ca dividende în cuantum de maximum 50% . În practică, decizia consolidează o regulă de distribuție care lasă companiei o parte semnificativă din câștiguri pentru a-și susține investițiile, în timp ce statul își asigură, totodată, o încasare consistentă din dividende. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării fezabilitatea financiară a proiectului SMR de la Doicești , avertizând că investiția ar necesita „câteva miliarde de euro” pe care România „nu-i are” și că energia produsă ar ieși la un preț peste piață, ceea ce ar afecta rentabilitatea, potrivit Economica . În acest context, Bolojan spune că a informat Ambasada SUA despre problemele proiectului, pentru a evita ridicarea pe agenda bilaterală a unui subiect cu „probleme serioase de fezabilitate”. În declarațiile la B1TV, Bolojan a indicat că, din fondurile puse la dispoziție de Nuclearelectrica, „peste 240 de milioane de dolari” (aprox. 1,1 miliarde lei) au fost deja cheltuiți, iar rezultatul ar fi, în esență, un teren achiziționat și documentații (inclusiv studiu de fezabilitate). El a susținut că studiul arată atât nevoia unei investiții de ordinul „câtorva miliarde de euro”, cât și un cost al energiei care ar depăși prețul de piață. „Analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect.” Ce înseamnă, practic, pentru proiect: presiune pe finanțare și pe modelul de preț Mesajul premierului mută discuția din zona de ambiție tehnologică în zona de sustenabilitate economică: dacă energia ar fi mai scumpă decât piața, proiectul ar avea nevoie de o formulă de sprijin sau de contracte care să asigure recuperarea investiției. Într-o declarație anterioară, citată de Economica, Bolojan a făcut referire explicită la întrebarea dacă statul ar garanta un preț minim prin mecanismul „contractelor pentru diferență” (CfD) – adică un instrument prin care, dacă prețul de piață scade sub un nivel agreat, diferența este acoperită pentru a susține investiția. Tot în intervenția de la B1TV, Bolojan a spus că a informat Ambasada SUA, iar răspunsul ar fi fost că „a luat act de aceste date”, în ideea verificării lor pentru o decizie „corectă”. Acuzații către Nuclearelectrica și riscul de a nu recupera banii deja cheltuiți Bolojan a acuzat, „în premieră”, conducerea Nuclearelectrica, afirmând că ar fi trebuit să se asigure că proiectul și sumele alocate au un rezultat și că „acele contracte” și modul de derulare sunt „în bună regulă”. În același timp, el a invocat riscul ca banii cheltuiți să nu fie recuperați și a susținut că șansa de a duce proiectul până la capăt este „mică”, din cauza dificultății de finanțare și a costurilor. Context: cum este construit proiectul și care sunt reperele de calendar Proiectul de la Doicești presupune o centrală modulară cu o capacitate instalată de 462 MWe, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune, folosind tehnologia NuScale Power : șase module de câte 77 MW fiecare. Economica notează că, în februarie, RoPower Nuclear (compania de proiect, cu Nuclearelectrica și Nova Power and Gas în acționariat) a luat o decizie finală de investiție condiționată, care prevede contractarea și amplasarea inițială a unui singur modul de 77 MWe, urmând ca restul să fie achiziționate dacă primul funcționează conform parametrilor. Conform informațiilor citate, operarea comercială pentru primul modul ar urma să înceapă în iulie 2033, iar pentru întreaga centrală în decembrie 2034, în funcție de acordurile comerciale pentru celelalte cinci module. În plus, sunt menționate măsuri necesare de „prevenire, monitorizare și mitigare” a riscurilor potențial legate de emanarea gazelor naturale identificate în zonă. În paralel, Bolojan a reiterat că România ar trebui să se concentreze pe proiectele de la Cernavodă: retehnologizarea Unității 1 și finalizarea Unităților 3 și 4. [...]
Pierderile NuScale au crescut cu peste 53% , după ce veniturile companiei americane din proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești s-au redus abrupt, pe fondul încheierii unor contracte și al lipsei unor noi încasări de la dezvoltatorul român, potrivit Profit . În T1 2026, încasările NuScale „s-au prăbușit” la 565.000 de dolari (aprox. 2,6 milioane lei), de la 13,375 milioane de dolari (aprox. 61,5 milioane lei) în primele trei luni din 2025. Directorul financiar al NuScale, Ramsey Hamady, a explicat că scăderea vine în principal din faptul că veniturile recunoscute din contractul de licență tehnologică cu RoPower au fost „finalizate” în T1 2025, iar veniturile aferente fazei 2 a studiului de inginerie FEED (Front-End Engineering Design – etapa de proiectare/inginerie înainte de execuție) au fost finalizate în ultima parte a lui 2025. Potrivit companiei americane, NuScale a încasat în total circa 8 milioane de dolari (aprox. 36,8 milioane lei) din contractele cu RoPower Nuclear SA . Ce înseamnă pentru proiectul de la Doicești: dependență de finanțare și presiune pe calendar Oficialii NuScale au spus că, în prezent, așteaptă ca RoPower să obțină finanțare pentru continuarea proiectului SMR. Hamady a indicat că RoPower a făcut un anunț care „suna ca o decizie finală de investiție”, însă NuScale a comunicat pieței că decizia depinde de obținerea finanțării. CEO-ul NuScale, John Hopkins, a declarat că au loc săptămânal discuții cu RoPower, Nuclearelectrica și alte entități implicate privind evoluția proiectului de la Doicești. Structura proiectului și riscul de blocaj la nivelul acționarului de stat Proiectul cu SMR-uri NuScale de la Doicești este dezvoltat de RoPower Nuclear SA, companie mixtă deținută în proporții egale de Nuclearelectrica și Nova Power&Gas (din grupul E-INFRA al antreprenorilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu). În plan politic și de guvernanță corporativă, Profit notează că premierul Ilie Bolojan (și ministru interimar al Energiei) a criticat recent proiectul, iar Ministerul Energiei controlează Nuclearelectrica (cu peste 82% din capital), ceea ce îi permite să blocheze în AGA decizii favorabile continuării proiectului. Finanțarea din SUA: sprijin „de principiu”, fără angajamente ferme RoPower Nuclear SA a anunțat sprijinul de principiu al a două instituții financiare susținute de guvernul SUA: EXIM (Banca de Export-Import a Statelor Unite) analizează instrumente de finanțare care „ar putea totaliza” aproximativ 5,6 miliarde dolari (aprox. 25,8 miliarde lei); DFC (International Development Finance Corporation) a confirmat interesul printr-o scrisoare de intenție pentru o finanțare combinată (împrumut și capital) de până la 2 miliarde dolari (aprox. 9,2 miliarde lei), dar nu mai mult de 25% din costul total al investiției. Compania a precizat că scrisorile sunt „indicative și neangajante”, condiționate de due diligence și aprobări interne. Într-un material separat, Profit a relatat că Exim Bank US ia în considerare un credit de până la 5,625 miliarde dolari (aprox. 25,9 miliarde lei), pe maximum 22 de ani, însă instituția așteaptă o cerere oficială de creditare din partea RoPower pentru achiziții de bunuri și servicii din SUA. Și DFC ar aștepta o solicitare oficială, în condițiile limitării la 25% din costurile proiectului, potrivit reglementărilor agenției. Modelul de achiziție: plata integrală doar după validarea primului modul România ar urma să plătească inițial un singur mini-reactor de 77 MW, dintre cele 6 preconizate (total 462 MW), iar restul de 5 doar după ce primul funcționează corespunzător. Într-un document oficial citat de Profit, scenariul recomandat (A1.3) include două opțiuni: RoPower cumpără doar primul modul, iar modulele 2–6 rămân în responsabilitatea NuScale și sunt plătite de RoPower doar după ce primul modul este pe deplin operațional; sau RoPower cumpără toate cele 6 module, dar NuScale rambursează integral costurile celor 5 module dacă primul nu funcționează conform proiectului. Potrivit aceleiași surse, data de începere a operării comerciale pentru primul modul ar urma să fie iulie 2033, iar pentru întreaga centrală de 462 MW – decembrie 2034, în funcție de acordurile comerciale pentru achiziția celorlalte 5 module. În acest context, scăderea abruptă a veniturilor NuScale din relația cu RoPower și creșterea pierderilor companiei americane accentuează miza finanțării: fără bani noi și contracte noi, proiectul rămâne în faza în care decizia de investiție este, practic, condiționată de închiderea pachetului financiar și de acordurile comerciale aferente. [...]
Proiectul SMR Doicești intră într-o fază în care licențierea și achizițiile devin critice pentru calendar și costuri , pe măsură ce RoPower Nuclear pregătește trecerea către Etapa 3, care include contracte pre-EPC (înainte de proiectare–achiziții–construcție) și achiziții de materiale cu termen lung de fabricație, potrivit Economedia . Nuclearelectrica arată, într-un comunicat publicat la Bursa de Valori București, că proiectul se află în etapa premergătoare Etapei 3, cu o listă de activități care urmează să fie derulate de RoPower Nuclear, compania de proiect în care SNN are o participație de 50%. Ce se întâmplă acum: licențiere, pre-EPC și „long lead items” În perioada curentă, activitățile vizate înainte de Etapa 3 includ: finalizarea investigațiilor geotehnice pe amplasament; continuarea procesului de licențiere; finalizarea negocierii contractului pre-EPC; finalizarea negocierii contractelor de achiziție pentru materiale cu ciclu lung de fabricație; definirea lanțurilor de aprovizionare pentru materiale și echipamente; pregătirea companiei pentru etapele pre-EPC și EPC. Miza operațională este că, odată ce proiectul intră în zona de contractare și aprovizionare pentru componente cu timp mare de livrare, riscurile de întârziere și de creștere a costurilor se mută din zona de studii în zona de execuție și piață (furnizori, capacități de producție, condiții contractuale). Condițiile din decizia de investiție și rolul autorităților Compania reamintește că, prin hotărârea acționarilor SNN din 12 februarie 2026, decizia de investiție (FID) a fost aprobată cu „o serie de condiții suplimentare” menite să creeze un cadru de sprijin și cooperare între parteneri și autorități. Potrivit comunicatului, echipele RoPower și SNN lucrează la îndeplinirea acestor condiții, unele fiind în sarcina companiilor, iar altele în sarcina autorităților guvernamentale. În practică, această împărțire contează pentru ritmul de avansare: o parte din pașii necesari nu depind exclusiv de compania de proiect. Context: critici privind cheltuielile și valoarea sitului În spațiul public au apărut recent critici legate de cheltuielile din proiect. Economedia amintește că Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru Hotnews că Nuclearelectrica ar fi cheltuit 240 de milioane de dolari pentru proiect, iar România ar rămâne „cu un teren și niște hârtii”. Ca reacție, Nova Power & Gas a susținut că tranzacția privind situl energetic de la Doicești a fost realizată în iunie 2025 la o valoare de aproximativ 24 milioane euro (aprox. 120 milioane lei) și a inclus, între altele, 50 de hectare de teren, o stație nouă de transformare 110 kV/MT, linii electrice aeriene de 110 kV, transformatoare și echipamente, clădire de birouri și infrastructură internă. Ce mai spune compania despre parcursul proiectului Nuclearelectrica plasează proiectul într-un calendar mai larg: programul SMR a fost inițiat în 2019, iar proiectul de la Doicești a fost demarat efectiv în septembrie 2022, după selecția tehnologiei și amplasamentului și aprobarea strategiei de implementare de către AGA. În 2023 și 2024 au fost parcurse etapele FEED 1 și FEED 2 (analize tehnice preliminare), iar compania afirmă că obiectivele FEED 2 au fost finalizate conform graficului și la un buget redus față de cel estimat. Compania susține, de asemenea, că proiectul ar aduce flexibilitate sistemului energetic și complementaritate cu resursele regenerabile și că, odată implementat, ar putea deveni un reper pentru proiecte similare. „În acest context, cu accent particular pe cazul României, Proiectul SMR Doicești prezintă un potențial enorm de dezvoltare a industriei nucleare românești, a Nuclearelectrica, a lanțului de furnizare, a sistemului educațional asociat, al atragerii de investiții.” La ce să ne așteptăm în continuare Următorul reper operațional este închiderea pachetului de activități premergătoare Etapei 3, în special pe două fronturi: avansarea licențierii și închiderea negocierilor pentru pre-EPC și achizițiile de materiale cu termen lung de fabricație. Sursa nu indică termene calendaristice sau valori contractuale pentru aceste etape, astfel că ritmul și costurile rămân, deocamdată, greu de cuantificat public. [...]
