Știri
Știri din categoria Energie
Promisiunea noului lider de la Budapesta de a opri importurile de petrol rusesc abia în 2035 intră în coliziune cu calendarul UE, care cere eliminarea completă a petrolului și gazului rusesc până la finalul lui 2027, iar miza este atât economică, cât și de conformare la regulile europene, potrivit Al Jazeera.
Peter Magyar, noul lider ales al Ungariei și șef al partidului de centru-dreapta Tisza, a câștigat alegerile după o campanie în care a promis o repoziționare către Uniunea Europeană, după 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, care a consolidat legăturile cu Rusia și dependența energetică a țării. Magyar a spus că vrea să încheie importurile de petrol rusesc până în 2035, însă întrebarea centrală este dacă acest termen poate fi compatibil cu obligațiile UE și cu realitățile infrastructurii energetice.
În petrol, Ungaria a rămas un nod important pentru menținerea fluxurilor rusești către UE, în condițiile în care Uniunea a interzis importurile maritime de petrol rusesc după invazia Ucrainei, dar a păstrat legale livrările pe uscat. Asta a permis Budapestei să continue să importe cea mai mare parte a țițeiului prin conducte care tranzitează Ucraina.
Un raport din 2026 al Center for the Study of Democracy (CSD), citat de Al Jazeera, arată că Ungaria și-a crescut dependența de țițeiul rusesc de la 61% în 2021 la 93% în 2025. O mare parte din acest țiței vine prin conducta Druzhba, una dintre rutele-cheie pentru alimentarea Ungariei și Slovaciei.
Pe gaze, Ungaria este descrisă drept una dintre cele mai dependente țări din UE de gazul rusesc, acesta reprezentând aproximativ trei sferturi din importurile anuale, conform aceluiași raport CSD. De la începutul invaziei, Ungaria ar fi importat gaze rusești în valoare estimată de 15,6 miliarde euro (aprox. 78 miliarde lei). Raportul indică drept factori contractele pe termen lung cu Gazprom, dependența de TurkStream și utilizarea redusă a interconectoarelor alternative.
La energia nucleară, dependența este legată de proiectul de extindere a centralei Paks, unde Rosatom a primit contractul de construcție, iar Rusia a acordat un împrumut de stat pentru finanțarea majorității dezvoltării noilor reactoare. Magyar spune că intenționează să reevalueze finanțarea proiectului. În prezent, Paks asigură 40–50% din electricitatea produsă în Ungaria, iar extinderea ar urma să ducă ponderea la 60–70%, reducând dependența de energie importată, dar menținând legătura cu Rusia.
O diversificare este posibilă tehnic, dar vine cu costuri și constrângeri. Un studiu comun din 2025 al CSD și Center for Research on Energy and Clean Air, menționat în articol, susține că Ungaria ar putea importa țiței non-rusesc prin surse alternative, inclusiv conducta Adria, care transportă țiței din Marea Adriatică către rafinării din Croația, Serbia, Ungaria și Slovacia. Rafinăriile controlate de compania ungară MOL ar fi capabile să proceseze țiței non-rusesc, potrivit studiului.
Totuși, petrolul rusesc a intrat la preț redus ca efect al sancțiunilor occidentale, astfel că diversificarea ar urma să fie mai scumpă, notează Al Jazeera.
UE a anunțat încă din mai 2022 planuri de eliminare treptată a importurilor energetice din Rusia, iar în decembrie 2025 a fost încheiat un acord obligatoriu pentru eliminarea completă a importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În acest context, ținta de 2035 a lui Magyar riscă să devină un punct de fricțiune la Bruxelles, mai ales dacă Budapesta va cere excepții sau perioade de tranziție.
În paralel, vulnerabilitățile de infrastructură au devenit și instrument politic. În ianuarie, segmentul Druzhba care traversează Ucraina a suferit avarii importante; Ucraina a pus incidentul pe seama unui atac aerian rusesc, iar Moscova neagă. Ungaria și Slovacia au acuzat Kievul că repară lent, iar în martie Orban a blocat un împrumut de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) al UE pentru Ucraina până la redeschiderea conductei. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat săptămâna aceasta că fluxul de petrol ar urma să fie reluat până la finalul lui aprilie și că se așteaptă ca noua conducere ungară să ridice veto-ul până atunci.
Magyar a admis înainte de alegeri că expunerea energetică nu dispare rapid și, într-un interviu pentru Financial Times, a insistat că importurile rusești ar trebui să rămână o opțiune. Pawel Zerka, cercetător la European Council on Foreign Relations, spune că noul guvern ar încerca să păstreze echilibrul între respectarea contractelor existente pentru securitate energetică și distanțarea politică de Moscova, în condițiile în care opțiunile de înlocuire rapidă a combustibililor ruși sunt limitate.
Pentru companii și pentru piața energetică regională, concluzia imediată este că „decuplarea” Ungariei de energia rusească nu depinde doar de voință politică, ci de investiții, rute alternative și acceptarea unor costuri mai mari — iar calendarul UE comprimă toate aceste decizii într-un interval mai scurt decât cel promis de noul lider de la Budapesta.
Recomandate
Olanda cere eliminarea obligației UE de umplere a depozitelor de gaze, după ce a plătit circa 1 miliard de euro (aprox. 5 mld. lei) în 2026 pentru a-și face stocurile , pe fondul unui efect de piață care ar fi împins prețurile în sus, potrivit Focus . Miza este una economică: regulile de stocare, introduse după criza gazelor, ar fi ajuns să schimbe stimulentele comerciale și să transfere costuri către guverne. De ce contestă Olanda regula de stocare Publicația arată că Olanda vrea eliminarea cerințelor privind nivelurile minime din depozite în cadrul unei revizuiri a regulilor UE pentru securitatea aprovizionării cu energie. Conform unei relatări Bloomberg citate de Focus, Olanda a cheltuit în 2026 „circa un miliard de euro” pentru a-și umple rezervele. Regulile UE au fost introduse prin Regulamentul 2022/1032 , ca reacție la criza de aprovizionare cu gaze și la creșterile „fără precedent” ale prețurilor după invazia Rusiei în Ucraina. Ținta stabilită la nivel european este de 90% grad de umplere până la 1 noiembrie, în fiecare an. Olanda susține că, odată cu expirarea actualei obligații, nu ar trebui introduse noi ținte de umplere. Efectul de piață invocat: prețuri mai mari vara, costuri pentru stat Explicația prezentată este legată de modul în care funcționează, în mod obișnuit, comerțul cu gaze: traderii cumpără mai ieftin vara și vând mai scump iarna, când cererea crește. Dacă gazul devine scump vara, acest stimulent dispare, iar depozitele riscă să rămână goale. Focus notează că în 2025 și 2026 s-a întâmplat exact acest lucru: comercianții ar fi ținut prețurile mai sus știind că guvernele europene trebuie să atingă anumite niveluri de stocare la date fixe. În plus, în ambii ani, iar în 2026 „mult mai puternic”, criza cu Iranul ar fi menținut prețurile ridicate. În acest context, guvernul olandez ar fi fost nevoit să suporte costul pentru a umple depozitele într-un ritm suficient. Ce se discută la nivelul UE și ce cere Olanda în plus Un proiect de document văzut de Bloomberg ar indica faptul că Executivul european nu ar intenționa să prelungească obligațiile la nivel UE după expirare. În loc, Comisia ar vrea să comaseze unele reguli existente într-un cadru mai larg pentru securitatea aprovizionării cu gaze și electricitate, iar regula actuală pentru gaze ar urma să fie eliminată. Pe lângă eliminarea țintelor, Olanda mai cere ca firmele să fie obligate să stocheze gaze pentru a-și îndeplini propriile obligații de livrare, inclusiv către „clienți protejați” (de exemplu gospodăriile). Totodată, țara critică faptul că reglementarea UE ar forța guvernele să preia sarcini care, în mod normal, revin utilizatorilor depozitelor (companii care cumpără gaze). Implicații pentru Germania: riscul intervenției și calendarul regulilor Focus menționează că problema nivelurilor de umplere afectează și Germania. În exemplul dat, pentru Germania sunt indicate praguri de 80% la 1 noiembrie și 30% la 1 februarie, iar guvernul german ar fi relaxat deja ușor cerințele inițiale. În prezent, Germania nu ar fi ajuns în situația de a interveni direct, prin instrucțiuni către Trading Hub Europe să cumpere mai mult gaz, însă există temeri în piață. Publicația amintește și un episod recent legat de Sefe, care ar fi arătat cât de repede pot urca prețurile en-gros dacă apare suspiciunea unei implicări guvernamentale — suspiciune care, în acel caz, s-ar fi dovedit nefondată. Pe calendar, Focus notează că reglementarea germană de ajustare a cerințelor pentru depozitele de gaze ar urma să înceteze după 31 martie 2027. Rămâne de văzut, în următoarele luni, dacă eliminarea obligațiilor va face gazul mai ieftin vara — un efect pe care sursa îl prezintă ca incert. [...]
Carburanții rămân peste 10 lei/litru , iar diferențele între marile orașe sunt de ordinul banilor, potrivit datelor centralizate de Adevărul pentru miercuri, 21 octombrie. În acest context, Ministerul Finanțelor prelungește reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard pentru 16–31 octombrie 2026, o măsură menită să tempereze presiunile din piață. Cele mai mici prețuri la nivel național, conform datelor publicate de Peco Online , sunt: benzină standard: 10,04 lei/litru, la o stație Socar din Oradea (județul Bihor); motorină standard: 10,75 lei/litru, la o stație din Eforie Nord (județul Constanța). Publicația notează că prețurile pot varia de la o stație la alta, iar tarifele afișate pe platformă pot diferi uneori de cele de la pompă, în funcție de momentul actualizării. Diferențe mici între orașe la benzină și motorină În București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța, prețurile minime la benzină standard sunt foarte apropiate: București, Iași, Constanța, Cluj-Napoca: 10,06 lei/litru (minim); Timișoara: 10,04 lei/litru (minim). La motorină standard, minimele raportate sunt: București, Iași, Constanța: 10,86 lei/litru; Cluj-Napoca: 10,84 lei/litru; Timișoara: 10,83 lei/litru (cel mai mic dintre cele cinci orașe). GPL: Bucureștiul, cel mai ieftin dintre orașele analizate Pentru GPL, cele mai mici niveluri din cele cinci orașe sunt: București: 4,64 lei/litru; Constanța și Cluj-Napoca: 4,69 lei/litru; Timișoara și Iași: 4,71 lei/litru. Ce schimbă decizia Ministerului Finanțelor Ministerul Finanțelor prelungește reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard pentru intervalul 16–31 octombrie 2026, în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026. Potrivit instituției, mecanismul este calibrat în funcție de cotațiile internaționale și de prețurile de la pompă, cu obiectivul de a limita efectele asupra populației și economiei. Prețurile sunt actualizate periodic și pot suferi modificări pe parcursul zilei, iar șoferii pot verifica tarifele minime pe platforma Peco Online . [...]
Statisticile arată că incendiile la instalațiile fotovoltaice sunt mai rare decât sugerează imaginile din presă , iar riscul ține mai ales de anumite componente și de calitatea montajului, potrivit unei analize publicate de Agrarheute . Imaginile cu acoperișuri în flăcări ajung frecvent în media și îi neliniștesc pe proprietarii de clădiri și ferme, însă „statistica reală desenează o imagine complet diferită”, notează publicația. În acest context, Lucas Flügel, reprezentant al Bundesverband des Deutschen Solarhandwerks (BDS – asociația germană a meșteșugarilor din domeniul solar), transmite un mesaj de calm și indică faptul că, pentru a evita incidentele, esențială este montarea corectă. De ce cresc unele statistici, fără ca riscul „intrinsec” să fie mare Articolul dă exemplul Marii Britanii, unde incendiile asociate instalațiilor fotovoltaice au crescut cu 133%. Totuși, această creștere nu este prezentată ca dovadă că panourile fotovoltaice ar avea, în sine, un risc de incendiu „deosebit de ridicat”. Unde apare, de fapt, vulnerabilitatea: componente și montaj Potrivit materialului, nu instalația în ansamblu este problema, ci „în principal anumite componente” care pot face ca o instalație fotovoltaică să ia foc. În același timp, explicațiile BDS pun accent pe execuția montajului: felul în care este instalat sistemul este decisiv pentru prevenirea supraîncălzirilor și a incidentelor. Pentru proprietarii de hale, grajduri sau locuințe, implicația practică este că discuția despre „pericolul panourilor” trebuie mutată spre calitatea proiectării și a instalării, precum și spre alegerea componentelor potrivite, nu spre evitarea tehnologiei ca atare. [...]
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă , este propus ministru al Energiei în Guvernul Luca Niculescu, potrivit HotNews , care citează surse politice. Miza numirii este una de impact operațional : portofoliul Energiei ar putea fi preluat de un specialist din zona tehnică și de consultanță, nu de un politician cu profil clasic, ceea ce poate schimba modul de formulare și implementare a politicilor din sector. Chisăliță este inginer, absolvent al Facultății de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, și are mai multe programe de masterat în domenii conexe energiei: „Valorificarea Gazelor Naturale” (2002), „Managementul și marketingul petrolului” (2006) și „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007), conform informațiilor prezentate de publicație. În plan profesional, articolul notează că a obținut atestate și certificări relevante pentru domeniu, inclusiv: atestat de expert tehnic extrajudiciar și consultant în petrol și gaze (2006), eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris; atestat de auditor energetic eliberat de ANRE (2007); atestat de auditor energetic pentru clădiri eliberat de MDRL (2009); atestat de expert tehnic judiciar în petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției (2010). Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Asociației Energia Inteligentă, citat de HotNews , Chisăliță are peste 15 ani de experiență în poziții de management în companii din sectorul gazelor naturale și a fost consilier pentru doi foști miniștri cu responsabilități în energie. În prezent, este șef de lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov (Catedra Instalații) și membru în organizații profesionale precum Societatea Inginerilor de Petrol și Gaze (SIPG) și Asociația Inginerilor Instalatori din România (AIIR). HotNews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul formal al numirii sau despre prioritățile de guvernare pe care le-ar urma viitorul ministru, informațiile fiind prezentate ca provenind din „surse politice”. [...]
Prelungirea opririi reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă menține presiunea pe sistemul energetic , mai ales seara, însă autoritățile spun că au evitat până acum limitarea consumului la marii clienți industriali, potrivit Profit . Mesajul a fost transmis de secretarul de stat Cristian Bușoi , la conferința Profit Energy.Forum. În intervenția sa, Bușoi a spus că oprirea prelungită a celor două reactoare „creează o presiune pe sistemul energetic național” și „o problemă de adecvanță” (capacitatea sistemului de a acoperi cererea), în special în orele de seară. Cu toate acestea, oficialul a susținut că România a trecut perioada fără să ajungă la limitări pentru marii consumatori industriali, fiind pus „doar cadrul legal” pentru un scenariu considerat puțin probabil în practică. „Până acum România a reușit să treacă cu bine toată această perioadă fără să ajungă să facă limitări la marii consumatori industriali.” De ce nu există un termen public pentru repornire Bușoi a afirmat că redeschiderea reactoarelor este necesară „cât mai urgent”, dar a explicat că un anunț public privind momentul repornirii nu poate fi făcut, invocând două motive: rezervele experților de la Apele Române, ANM și Nuclearelectrica , după ce prognozele anterioare „au fost infirmate de realitate”, pe fondul secetei prelungite; riscul ca un anunț să influențeze comportamente în piață și decizii de afaceri ale unor furnizori, traderi și producători, motiv pentru care autoritățile vor să evite „speculațiile”. „Orice anunț îl facem (...) generează niște comportamente în piață (...) și e foarte important să nu speculăm în această direcție.” Ce urmează: repornirea depinde de „nivelul minim” și de avizul specialiștilor Deși „prognozele încep să arate o creștere”, secretarul de stat a spus că România este încă „departe de nivelul minim de redeschidere”. În plus, ar fi nevoie de prognoze în creștere susținută, pentru a evita situația în care centrala ar fi repornită, iar apoi oprită din nou după scurt timp. Decizia finală va ține de specialiști, care „vor avea ultimul cuvânt” din perspectiva siguranței echipamentelor, a mai spus Bușoi. În paralel, el a indicat că piața regională a fost stabilă, dar a atras atenția că lucrări de mentenanță în regiune și episoade de cerere excepțională în economiile vestice pot reapărea ca factori de presiune. [...]
Nivelul Dunării a ajuns la limita de pompare pentru răcirea de la Cernavodă , iar autoritățile au început intervenții operative pentru a menține condițiile tehnice necesare, potrivit HotNews . Miza este una operațională: chiar și cu reactoarele oprite, centrala are nevoie în continuare de apă pentru răcire, iar scăderea suplimentară a nivelului fluviului poate complica funcționarea sistemelor de pompare. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) transmite că debitele Dunării la intrarea în țară sunt sub 1.200 m³/s, iar la Cernavodă nivelul apei se apropie de limita operațională de −262 cm, relevantă pentru pomparea apei de răcire. La 10 octombrie 2026 a fost înregistrată cota de −259 cm, adică la doar 3 cm peste limită, situație care, potrivit instituției, impune măsuri urgente și coordonate. Ce măsuri au fost dispuse pentru suplimentarea debitelor ANAR a decis suplimentarea temporară cu 20 m³/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, până pe 18 octombrie, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate suplimentare din: acumularea Izbiceni (râul Olt); acumularea Mihăilești (râul Argeș), cu obiectivul de a crește aportul de apă în Dunăre și de a limita scăderea nivelului în sectorul Cernavodă. ANAR precizează că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer și că, după aplicare, va rămâne disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane m³, evacuările urmând să fie realizate controlat. De ce contează: răcirea e necesară și cu reactoarele oprite Deși ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă sunt oprite în acest moment, ele au nevoie în continuare de răcire cu ajutorul apei pompate din Dunăre. Petre Min, șeful Centrului de Răspuns al Centrului Național de Control al Activităților Nucleare (CNCAN), a declarat la Digi24 că, pe lângă suplimentarea debitului, se lucrează la crearea unui baraj care să redirecționeze cât mai multă apă către zona de aspirație a pompelor de răcire din amplasamentul de la Cernavodă. Ce spun autoritățile despre riscul nuclear Oficialul CNCAN afirmă că atingerea limitelor de nivel nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear și că centrala are „rezerve” prin proiectare pentru evitarea accidentelor, inclusiv o rezervă de apă care ar acoperi aproximativ trei zile fără intervenții privind nivelul Dunării. „Atingerea acestor limite nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear. Există rezerve prin proiectarea centralei pentru tot ce înseamnă evitarea accidentelor (…) Sunt rezerve de apă ca timp de trei zile să nu se întâmple absolut nimic în centrala nucleară, chiar fără intervenții privind nivelul Dunării.” În același timp, el a mai spus că, ipotetic, există planuri care pot fi puse în aplicare pentru a evita riscuri pentru populație sau mediu, iar depășirea pragurilor nu conduce „imediat” la un accident, fiind posibile măsuri de prevenție. [...]
