Știri
Știri din categoria Energie
Proiectul AUR pentru „profesionalizarea” conducerii ANRE a primit aviz favorabil în CES, un pas procedural care poate influența modul în care este numită conducerea autorității ce reglementează piața de energie, potrivit News.
Inițiativa legislativă vizează „specializarea organelor de conducere” ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și a fost inițiată de deputatul AUR Ionelia Priescu. Conform comunicatului partidului, proiectul urmărește promovarea în conducere a unor persoane cu pregătire și experiență în domeniul energetic, cu obiectivul declarat de a consolida independența instituției și de a reduce influența politică asupra deciziilor.
„Este o mică victorie pe circuitul de aprobare al acestui proiect, proiect care are ca scop profesionalizarea ANRE prin promovarea în forurile de conducere a specialiştilor cu pregătire tehnică în domeniu. Astfel, vom reuşi să înlăturăm ingerinţele politice de la nivelul acestei autorităţi.”
În aceeași declarație, inițiatoarea susține că măsuri similare de profesionalizare ar putea fi aplicate și în cazul altor autorități din România, nu doar la ANRE.
Din informațiile disponibile în material, avizul CES este prezentat ca o etapă în „circuitul de aprobare” al proiectului. News nu oferă detalii suplimentare despre calendarul următorilor pași legislativi sau despre conținutul concret al criteriilor propuse pentru conducerea ANRE.
Recomandate
Companiile care își măsoară și optimizează consumul de energie își reduc rapid costurile și riscurile operaționale , într-un context în care volatilitatea din sistemul energetic se vede tot mai des în prețuri și în presiune pe rețea, potrivit unei analize Economedia , bazată pe poziția BuildGreen . Ideea centrală este una operațională, cu efect economic direct: firmele care au făcut audituri energetice și au construit strategii de eficiență știu „exact unde consumă energie”, care sunt procesele cu intensitate energetică ridicată și unde pot interveni rapid pentru reducerea consumului „fără impact major asupra activității”. În lipsa datelor, deciziile se iau mai lent și mai puțin fundamentat, iar diferența devine critică în perioade de presiune asupra sistemului energetic. „În perioade de presiune asupra sistemului energetic, diferența dintre o companie care dispune de date și una care nu le are la dispoziție devine esențială. Organizațiile care și-au măsurat consumurile și au investit în eficiență pot lua decizii rapide și bine fundamentate, cu efect imediat asupra costurilor și continuității operațiunilor.” De ce contează: eficiența energetică devine instrument de continuitate, nu doar de economisire BuildGreen leagă monitorizarea consumului de capacitatea unei companii de a-și proteja operațiunile în fața șocurilor: creșteri de costuri, volatilitate de piață și perturbări care pot afecta lanțurile operaționale. În acest cadru, auditul energetic este prezentat ca una dintre cele mai rapide căi de a identifica economii și de a construi un plan de investiții „bazat pe rentabilitate”. Un element important din analiză este că unele măsuri pot fi aplicate fără investiții semnificative, prin: optimizarea programelor de funcționare; eliminarea consumurilor inutile. Flexibilitatea energetică: reducerea temporară a consumului, cu potențial de remunerare Pregătirea „bazată pe date” poate permite și participarea la programe de flexibilitate energetică (demand response) – mecanisme prin care marii consumatori își reduc temporar necesarul de energie în perioadele de vârf, pentru a ajuta la echilibrarea sistemului. Analiza indică faptul că acest concept există de mai mulți ani în standardul internațional LEED și a fost introdus recent și în metodologia BREEAM, care încurajează proiectarea și operarea clădirilor astfel încât să poată răspunde flexibil solicitărilor rețelei electrice. În practică, o clădire performantă poate reduce temporar cererea prin: optimizarea sistemelor de climatizare și ventilație; ajustarea temperaturilor interioare; oprirea unor echipamente neesențiale, fără impact semnificativ asupra confortului ocupanților. În anumite piețe, proprietarii sau operatorii sunt remunerați pentru capacitatea pusă la dispoziția sistemului energetic în astfel de intervale, mai arată sursa. Context: mixul de producție și semnale de presiune în 2026 Analiza plasează discuția în contextul vulnerabilităților structurale ale sistemului energetic. Conform datelor ANRE , în martie 2026 producția de energie a României provenea din: 28,2% hidroenergie; 22,7% gaze naturale; 20,7% energie nucleară. Hidroenergia și energia nucleară reprezentau împreună aproape jumătate din producția națională de electricitate. În același timp, debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.400 mc/s, cel mai redus nivel din ultimii 40 de ani, cu efect direct asupra a două dintre cele mai importante surse de energie ale țării, potrivit textului. Datele INS citate în analiză mai arată că producția nuclearo-electrică a scăzut cu 12,3% în primele cinci luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce consumul de energie electrică a fost cu 3,4% mai mic decât în intervalul similar din 2025. „Datele arată că volatilitatea energetică nu mai este un scenariu excepțional. Companiile care consumă mai eficient și își monitorizează permanent performanța energetică vor fi mai puțin vulnerabile la șocuri de piață, la creșteri de costuri și la perturbări ale lanțurilor operaționale.” În concluzie, mesajul BuildGreen este că avantajul competitiv, în actuala criză energetică, vine din capacitatea de a măsura, decide și interveni rapid: auditul energetic și monitorizarea continuă devin condiții pentru controlul costurilor și pentru continuitatea operațiunilor, nu doar inițiative „verzi”. [...]
România a trecut de 20.000 MW putere instalată, dar cu o disponibilitate mai volatilă : creșterea accelerată a eolianului și fotovoltaicului ridică ponderea regenerabilelor la circa 70% din total, ceea ce schimbă profilul de funcționare al Sistemului Energetic Național (SEN), potrivit Economica . Conform licențelor ANRE , puterea instalată totală din SEN era de 20.206 MW la 1 august , arată ultimele date Transelectrica citate de publicație. Pragul este atins după câțiva ani în care capacitatea instalată scăzuse, pe fondul retragerii din exploatare a unor grupuri din termocentrale. De ce contează: 20.000 MW instalați nu înseamnă 20.000 MW disponibili Economica notează că o parte importantă din creștere vine din „regenerabil nou” – în special eolian și fotovoltaic – iar acest lucru face ca disponibilitatea efectivă a celor peste 20.000 MW să fie, în medie, mai mică decât în trecut, din cauza variabilității producției (dependența de vânt și soare). Dacă se include și puterea instalată a hidrocentralelor, de aproape 6.700 MW , rezultă că aproximativ 70% din capacitatea instalată în SEN este în regenerabile, „cu avantajele și dezavantajele” aferente, potrivit analizei. Fotovoltaicul, principalul motor al creșterii din ultima lună Cea mai vizibilă evoluție este la fotovoltaic: puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile a depășit 4.000 MW , ajungând la 4.163 MW la 1 august; la 1 iulie erau 3.840 MW , ceea ce înseamnă +323 MW licențiați într-o singură lună; la parcurile dispecerizabile se adaugă capacitatea prosumatorilor, estimată la aproximativ 3.900 MW ; în total, România are circa 8.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri + prosumatori). Eolian în creștere, cărbune în retragere; gaze în așteptarea proiectelor mari În aceeași perioadă, în eolian au apărut peste 100 MW în plus (mai exact 106 MW ), iar în centralele pe gaze s-au adăugat „câteva zeci de MW”, în contextul în care piața așteaptă punerea în funcțiune a centralelor mari de la Mintia și Iernut , care „ar urma” să intre în operare comercială anul viitor. Pe cărbune, scăderea continuă: mai funcționează 10 grupuri , cu o putere licențiată de 1.600 MW . În primele trei luni ale acestui an au ieșit din sistem 335 MW , iar în patru ani puterea instalată în centralele pe cărbune „practic s-a înjumătățit”, pe fondul angajamentelor de decarbonare ale României; teoretic, mai sunt programate retrageri și în acest an. În contextul acestei schimbări de structură, publicația trimite și la un material despre stocare: Capacitatea de stocare a energiei crește rapid. Am ajuns la 2.000 MWh, care sunt acum cele mai mari baterii din România . [...]
La prânz, fotovoltaicele au acoperit peste 82% din consumul din rețea , un vârf care arată cât de mult s-a schimbat mixul de producție în România și cât de dependent rămâne sistemul de importuri în orele de seară, potrivit Economica . La ora 12.00, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile era de 2.450 MW, în timp ce consumul de energie electrică din rețea era de 2.984 MW. Rezultatul: fotovoltaicele au asigurat peste 82% din consumul național (din rețea) la acel moment. Capacitatea instalată în fotovoltaic în România este de peste 4.000 MW. În același interval, România exporta „masiv” energie electrică, la o putere de peste 1.800 MW, chiar și cu celelalte surse de generare „mai coborâte”, notează publicația. De ce contează: vârf la prânz, vulnerabilitate seara Economica precizează că nu a inclus în calcul prosumatorii (consumatori care produc energie, de regulă cu panouri fotovoltaice), care au și ei o capacitate instalată de 4.000 MW. În orele însorite, aceștia consumă din producția proprie, ceea ce reduce consumul din rețea și poate amplifica ponderea fotovoltaicelor în consumul „văzut” de sistem. Spre seară, sistemul poate trece din nou pe import Situația „se va schimba spre seară”, avertizează sursa. România nu beneficiază în prezent de energie nucleară, deoarece cele două reactoare sunt oprite ca urmare a debitului mic al Dunării, ceea ce înseamnă și un aport redus al energiei hidro. În vârful de consum de seară, când nu mai este soare, sistemul „trece aproape mereu pe import”, în condițiile în care centralele pe gaze, cele pe cărbune și capacitatea actuală de stocare în baterii nu pot acoperi integral consumul din orele de vârf. Publicația estimează că „cel mai probabil” așa se va întâmpla și azi, chiar dacă este week-end și consumul este mai mic. Pentru context suplimentar, Economica trimite la analiza: „Cifre mai bune în energie înainte de problemele de acum: La șase luni, au crescut exporturile și producția de electricitate, deficitul este mult mai mic” . [...]
Guvernul mizează pe intrarea în sistem a peste 1.500 MW noi la Iernut și Mintia, ca piesă centrală pentru reducerea deficitului de producție și stabilizarea prețurilor , într-un plan pe care premierul Ilie Bolojan îl leagă de un „pact politic” pe energie, potrivit Economica . Bolojan a susținut, într-o declarație citată de Agerpres, că problemele recurente din energie sunt efectul lipsei unei strategii și al subinvestițiilor din anii trecuți, iar corecția ar necesita politici stabile pe termen lung, investiții „serioase” și un cadru predictibil. În viziunea sa, un acord politic ar trebui discutat la începutul sesiunii parlamentare din această toamnă, astfel încât să poată fi adoptate măsuri legislative care să rămână în picioare „cel puțin pe parcursul câtorva ani”. Iernut și Mintia: calendarul anunțat și miza în Sistemul Energetic Național Premierul a indicat finalizarea investițiilor la centralele de la Iernut și Mintia drept o direcție majoră pentru creșterea producției interne. Iernut (Romgaz) : Guvernul a convenit cu conducerea Romgaz ca, „la sfârșitul acestui an”, centrala să injecteze primele cantități de energie în Sistemul Energetic Național. Mintia (proiect privat) : centrala are un grafic de intrare în probe „în perioada următoare”, începând din luna septembrie , etapizat, într-un calendar convenit cu Transgaz (pentru alimentarea cu gaze) și Transelectrica (pentru evacuarea energiei în rețea). Împreună, cele două centrale ar urma să depășească 1.500 MW în producție normală, ceea ce, potrivit premierului, ar însemna peste 20% din necesarul Sistemului Energetic Național. Bolojan a argumentat și rolul centralelor pe gaz în acoperirea vârfurilor de consum seara și în sezonul rece, când flexibilitatea lor devine „vitală”. Contextul imediat: înlocuirea celor 600 MW pierduți la Cernavodă Pe termen scurt, Bolojan a descris măsurile luate pentru funcționarea sistemului „în condiții de criză”, după ce Grupul 2 de la Cernavodă a fost scos din producție, pe fondul scăderii debitelor Dunării. Deficitul de 600 MW ar urma să fie acoperit printr-un mix de: producție din fotovoltaic și eolian ; intrarea în producție, „începând de săptămâna viitoare”, a grupului în rezervă de la Rovinari , care ar acoperi „aproape jumătate” din deficit; importuri ; uzinare suplimentară în hidrocentralele gestionate de Hidroelectrica . Premierul a afirmat că, „din toate datele” disponibile, sistemul nu are probleme de funcționare. Proiectul „Bala 2”, condiție pentru extinderea nucleară Bolojan a legat vulnerabilitatea de la Cernavodă de necesitatea proiectului „Bala 2”, care urmărește creșterea debitului pe Dunărea Veche spre centrală, astfel încât debitul actual să fie „aproape dublat”. El a spus că studiul de fezabilitate este finalizat de opt ani și că proiectul are avizele obținute, inclusiv de mediu, iar indicatorii tehnico-economici ar fi fost aprobați în 2024. În acest context, premierul a susținut că dezvoltarea Unităților 3 și 4 nu poate fi discutată realist fără realizarea acestei lucrări și a menționat că a avut loc prima ședință a unui comitet interministerial de experți care verifică încă o dată proiectul. Ce urmează, din perspectiva Guvernului Din declarațiile premierului, următoarele repere sunt cele mai concrete: discuția despre un „pact politic” pe energie și eventuale modificări legislative la începutul sesiunii parlamentare din toamnă; intrarea în probe la Mintia din septembrie, etapizat; primele injecții de energie la Iernut până la finalul anului. Rămâne neclar, din informațiile disponibile în sursă, ce formă ar lua exact „pactul” (conținut legislativ, termene, obligații) și ce mecanisme de implementare ar garanta continuitatea măsurilor pe mai mulți ani. [...]
Debitul foarte scăzut al Dunării menține presiunea pe producția de energie , în condițiile în care fluviul rămâne la circa 1.400 m³/s în weekend și este așteptat să scadă în continuare până la 21 august, potrivit Economica . În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi relativ staționare, cu excepția primelor zile din intervalul 14–21 august, când sunt prognozate scăderi ușoare pe sectorul Giurgiu–Tulcea. Efect direct: oprirea reactoarelor de la Cernavodă și deficit de producție Debitele Dunării, ajunse la cele mai mici valori din istorie, au dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă , care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă (energia care poate fi pornită/oprită la comandă pentru echilibrarea sistemului). Cum acoperă sistemul deficitul: eolian, cărbune, hidro și importuri Ministerul Energiei a indicat, în repetate rânduri, că Sistemul Electroenergetic Național are resurse pentru acoperirea deficitului rezultat din oprirea Unității 2 de la Cernavodă, inclusiv: producția eoliană; Grupul energetic Rovinari 4; producția hidro. Pe lângă acestea, sistemul dispune de o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW, care permite importuri de energie electrică. Ministerul a mai precizat că operatorii de transport și sistem din Europa cunosc situația de criză energetică regională și se coordonează pentru menținerea securității alimentării cu energie electrică în sistemele afectate de condițiile meteorologice. Recomandarea autorităților: consum responsabil în orele de vârf În acest context, autoritățile au menținut apelul la un consum responsabil, în special în intervalul 19:00–23:00, pentru a reduce presiunea asupra sistemului în orele de vârf. [...]
Guvernul spune că poate acoperi rapid lipsa a circa 650 MW de la Cernavodă, dar pune pe masă o investiție hidrotehnică pentru a reduce riscul repetării opririlor cauzate de seceta pe Dunăre , potrivit HotNews . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri dimineață că „nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național”, la o zi după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, pe fondul scăderii debitului Dunării. Pe termen scurt, Bolojan a spus că energia nucleară lipsă – „circa 650 MW”, adică „aproape 10% din totalul consumului la nivel național” – este compensată printr-un mix de producție hidro, eoliană, pe cărbune și importuri, în coordonare cu Dispecerul Energetic Național. În același mesaj, premierul a precizat că a notificat Comisia Europeană privind situația de criză și a indicat o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Miza: infrastructură pe Dunăre pentru a evita opriri similare Dincolo de măsurile de echilibrare pe termen scurt, Bolojan a legat episodul de la Cernavodă de o problemă structurală: dependența funcționării reactoarelor de condițiile hidrologice. El a afirmat că situația este „consecința secetei din bazinul Dunării”, dar și rezultatul „multor ani” de „lipsă de viziune, decizii proaste și fuga de răspundere”. În acest context, premierul a indicat drept exemplu lucrările „proiectate și avizate” pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă, despre care susține că au fost amânate, iar dacă ar fi fost prioritizate „am fi avut centrala nucleară în funcțiune”. Proiectul „Bala 2”: grup interministerial și țintă de 3 ani Bolojan a anunțat că a semnat decizia de constituire a unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului „Bala 2”, destinat asigurării debitului necesar funcționării unităților de la Cernavodă. Proiectul include: lucrări hidrotehnice; lucrări de dragare; lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect, investiția ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu „peste un metru” și „aproape o dublare a debitului”. Premierul a mai spus că studiul de fezabilitate a început în urmă cu 10 ani, iar din 2024 proiectul are toate avizele și aprobările, inclusiv hotărârea de guvern privind indicatorii, însă „Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat”. Licitația pentru proiectare și execuție ar urma să fie organizată de Administrația Fluvială de la Galați. „Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările”, a afirmat Bolojan, susținând că astfel ar fi asigurată apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4. Context: oprirea controlată a Unității 2 a fost anunțată anterior de HotNews, într-un material separat despre situația de la Cernavodă, disponibil aici . [...]
