Știri
Știri din categoria Politică
UDMR își consolidează poziția de negociere în coaliția de la București, după ce conducerea Uniunii l-a mandatat în unanimitate pe Kelemen Hunor să poarte discuții atât în contextul crizei politice interne, cât și cu viitoarea putere de la Budapesta, potrivit G4Media.
Decizia a fost luată în Consiliul Permanent al UDMR, care s-a reunit pentru a analiza rezultatele alegerilor din Ungaria și situația politică din România. Forul i-a acordat lui Kelemen Hunor mandat să negocieze cu Péter Magyar, descris drept viitor premier ungar, dar și în cadrul discuțiilor legate de o criză de coaliție „care se conturează” la București. Informația este atribuită de G4Media agenției MEDIAFAX.
În plan intern, mandatul primit de liderul UDMR vizează negocieri „în numele comunității maghiare din Transilvania” în contextul tensiunilor dintre PSD și premierul Ilie Bolojan, pe fondul cărora ar putea escalada criza din coaliție.
În acest cadru, UDMR este prezentat ca partid de coaliție „direct implicat în orice reconfigurare a majorității parlamentare”, ceea ce ridică miza politică a negocierilor și poate influența stabilitatea guvernării.
Consiliul Permanent a reafirmat, totodată, un principiu strategic: este în interesul comunității maghiare din România ca UDMR să mențină relații bune cu guvernul Ungariei, indiferent de orientarea politică a acestuia.
Potrivit informațiilor din articol, alegerile din Ungaria au adus o schimbare majoră de putere: partidul TISZA, condus de Péter Magyar, a câștigat scrutinul și urmează să formeze guvernul, iar Kelemen Hunor a fost împuternicit să negocieze direct cu acesta pe tema relației dintre UDMR și viitoarea putere de la Budapesta.
Recomandate
UDMR a decis să rămână în Guvernul Bolojan și să nu susțină o moțiune de cenzură , o poziționare care poate conta în ecuația majorității parlamentare dacă PSD își retrage miniștrii și sprijinul politic, potrivit HotNews . Decizia a fost luată vineri, în unanimitate, într-o ședință a conducerii Uniunii, pe fondul unei crize politice „care se preconizează” în cazul în care PSD va decide retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan și ieșirea miniștrilor social-democrați din guvernare. Miza: stabilitatea guvernării în scenariul unei retrageri PSD Deputatul UDMR Csoma Botond a declarat că, din informațiile sale, PSD „va merge în direcția retragerii miniștrilor din Guvern”, dar UDMR nu intenționează să facă același lucru. El a argumentat poziția prin nevoia de stabilitate și a precizat că UDMR nu este „legat ombilical nici de PSD, nici de PNL”. În ceea ce privește o eventuală moțiune de cenzură, Csoma Botond a spus că liderii UDMR nu au discutat „aspectul foarte tehnic” al unei astfel de proceduri, însă a indicat direcția politică a partidului: dacă UDMR nu își retrage miniștrii, atunci „nu susținem nici o moțiune de cenzură împotriva Guvernului”. UDMR lasă deschisă renegocierea în coaliție Tot potrivit lui Csoma Botond, UDMR este dispus să renegocieze pozițiile din coaliție dacă partidele din actuala formulă (PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități Naționale) ajung la concluzia că se poate reconstrui guvernarea „de la zero”. În actualul guvern, UDMR are doi miniștri (Cseke Attila la Dezvoltare și Andras Demeter la Cultură) și un vicepremier (Tanczos Barna). Mandat pentru Budapesta: relația cu viitorul guvern al Ungariei Separat de discuțiile despre guvernarea de la București, UDMR a stabilit și abordarea privind relația cu noua conducere de la Budapesta, după alegerile din Ungaria în care, conform articolului, Viktor Orban a fost învins. Conducerea UDMR l-a mandatat în unanimitate pe Kelemen Hunor să meargă săptămâna viitoare la Budapesta pentru discuții cu Peter Magyar , descris ca viitor premier al Ungariei, cu obiectivul de a stabili o relație de colaborare cu noul guvern. Momentul întâlnirii nu este încă stabilit, Csoma Botond explicând că depinde și de evoluțiile de la București, inclusiv de eventuale discuții în coaliție sau de o convocare la consultări din partea lui Nicușor Dan. [...]
Poziționarea de „mediator” a președintelui Nicușor Dan riscă să prelungească incertitudinea politică într-un moment în care România are nevoie de decizii rapide și previzibile, pe fondul tensiunilor din coaliție și al presiunilor externe, potrivit unei analize publicate de HotNews . Într-un interviu la Europa FM , președintele a fost întrebat dacă este „de partea lui Ilie Bolojan” și a răspuns că încearcă să-și păstreze rolul de mediator, argumentând că „tot o coaliție între aceleași partide trebuie să rezulte” și că „cel mai simplu ar fi” să fie „de o parte sau de alta”. Întrebat care este soluția sa, Nicușor Dan a spus că România este „la începutul unei crize politice”, că va urmări „mișcările fiecăruia”, își va păstra rolul de mediator și va invita „la calm”. De ce contează: costul incertitudinii într-o criză de coaliție Analiza susține că poziția de neutralitate este greu de reconciliat cu faptul că Ilie Bolojan nu ar fi fost un premier „impus” președintelui, ci partenerul politic alături de care Nicușor Dan ar fi câștigat alegerile, iar promisiunea „Ilie Bolojan, premier” ar fi contat pentru o parte dintre votanți. În acest context, refuzul președintelui de a se pronunța mai ferm este prezentat ca o sursă de confuzie pentru electoratul care l-a susținut. În același timp, Nicușor Dan ar fi recunoscut că „PSD a încălcat acordul coaliției”, dar fără să își asume o poziție tranșantă în disputa politică, menținând linia de „nu vreau să fiu de o parte sau de alta”. Atribuții și precedent: „funcția de președinte nu e onorifică” Textul argumentează că, în România, președintele are un rol activ în gestionarea crizelor politice, iar ideea că „nu are ce să facă” este contrazisă de exemple din istoria recentă. În acest sens, este invocată o comparație cu modul în care Traian Băsescu ar fi acționat în situații similare, menționată de jurnalistul Cristian Andrei într-un material separat, citat în analiză (link în sursă). Autorul plasează această indecizie într-un cadru mai larg, susținând că România „nu și-ar permite” o criză politică „în acest moment”, invocând războaiele din proximitate și discuțiile despre o posibilă criză energetică majoră la nivel global. Un al doilea front: controversa legată de procurorul general Pe lângă disputa din coaliție, analiza critică și modul în care președintele ar fi apărat-o public pe procuroarea generală Cristina Chiriac. Textul afirmă că Nicușor Dan ar fi făcut „a doua oară” o pledoarie pentru aceasta, în contextul acuzațiilor că ar fi blocat dosarul fostului episcop de Huși Cornel Onilă și ar fi ignorat probe relevante. Un punct central al criticii este afirmația atribuită președintelui, potrivit căreia procuroarea „a văzut imagini cu un act sexual consimțit”, în condițiile în care, conform analizei, verdictul instanței a fost de viol și abuz sexual, iar episcopul ar fi fost condamnat la 8 ani de închisoare. Jurnalista Diana Oncioiu este menționată ca sursă care a explicat de ce afirmația președintelui „nu este adevărată” (link în sursă). Ce urmează și ce rămâne neclar Analiza notează că nu este clar nici ce plan are PSD după eventuala schimbare a lui Ilie Bolojan: cine ar urma să fie premier și cu ce susținere parlamentară. În acest vid de claritate, autorul avertizează că o poziționare de tip „nu pot interveni” poate fi percepută mai degrabă ca evitare a responsabilității decât ca echilibru, iar garanția invocată de președinte — că nu va accepta o guvernare PSD-AUR — este pusă sub semnul întrebării în lipsa unor pârghii și acțiuni explicite descrise public. [...]
Disputa PSD–PNL din coaliție riscă să blocheze deciziile pe fondul deficitului bugetar , după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan că nu ar ține cont de partenerii de guvernare, iar Bolojan a avertizat că „așteptările” create de scandal nu pot fi acoperite financiar, potrivit Agerpres . Grindeanu, președintele PSD, a declarat vineri, la Sighetu Marmației, că are o relație de „respect reciproc” cu Ilie Bolojan, dar susține că acesta „n-a înțeles că este premierul unei coaliții”. Liderul PSD a afirmat că Bolojan nu ar fi ajuns premier fără susținerea social-democraților și că, în consecință, ar fi fost „decent” să țină cont de „toată lumea din coaliție”. În același context, Grindeanu a invocat ponderea PSD în coaliție și rezultatul PNL, susținând că premierul „nu ești premierul doar al unei bucăți” și că „ceea ce nu s-a întâmplat” este tocmai consultarea reală în interiorul coaliției. Replica premierului: criza creează așteptări, dar „nu se va putea oferi prea multă pâine” Ilie Bolojan a reiterat vineri că nu intenționează să demisioneze, însă a spus că nu a proiectat pași pentru perioada următoare, deoarece social-democrații ar fi cei care „au generat criza”. Într-o intervenție la Radio România Actualități, premierul a legat direct disputa politică de limitele bugetare. „Gândiți-vă că, după ce ai generat acest scandal, oamenii se vor aștepta să se vină cu ceva, să se livreze ceva. Dar, din păcate, pentru că nu se va putea oferi prea multă pâine, se va oferi mult circ și de asta nu are nevoie România astăzi.” Bolojan a mai afirmat că deciziile coaliției au fost luate „de comun acord”, dar că ulterior unii ar fi încercat „să fugă de răspundere”, „să nu își respecte cuvântul” și „să facă jocuri politice în dauna României”. Premierul a adăugat că are obligația de a asigura funcționarea guvernului. De ce contează: tensiunea politică se suprapune peste constrângeri bugetare Miza imediată a conflictului este funcționarea coaliției într-un moment în care, potrivit premierului, deficitul bugetar limitează capacitatea guvernului de a veni cu măsuri care să răspundă rapid presiunilor publice. În acest cadru, escaladarea disputei între partenerii de guvernare poate amplifica incertitudinea privind deciziile viitoare și capacitatea executivului de a livra politici coerente. [...]
Fostul senator Péter Eckstein-Kovács pune sub semnul întrebării legitimitatea votului prin corespondență și cere o dezbatere despre conducerea UDMR , pe fondul acuzațiilor că formațiunea ar fi funcționat ca un canal de mesaje pentru Fidesz în Transilvania, potrivit Libertatea . Într-un interviu acordat Transtelex, Eckstein-Kovács critică apropierea „exclusivă” a UDMR de Fidesz, atât în plan politic, cât și în zona civică, și susține că Hunor Kelemen ar trebui să ia în calcul retragerea nu din cauza rezultatului alegerilor parlamentare din Ungaria, ci pentru direcția în care ar fi ajuns organizația. În evaluarea sa, UDMR ar fi devenit „o extensie” a mesajelor Fidesz în Transilvania. Votul prin corespondență, descris ca „incontrolabil” Eckstein-Kovács afirmă că, după numărarea a peste 99% din voturile prin corespondență, Fidesz a obținut 84,42%, Partidul Tisza 13,48%, iar Mi Hazánk 1,55%. În același timp, el atrage atenția că mulți ardeleni nu au votat, fie pentru că nu au cetățenie maghiară, fie pentru că nu au dorit să se implice în alegerile din Ungaria, chiar dacă ar fi avut drept de vot. Critica principală vizează însă procedura votului prin corespondență, pe care o numește „complet incontrolabil”, invocând situații în care votul ar fi fost exprimat în spații improvizate și cazuri în care decizia nu ar aparține persoanei cu drept de vot. Potrivit lui, unii alegători din Transilvania ar fi preferat să meargă în Ungaria pentru a vota „în siguranță”. Acuzații de „monolitizare” și pierdere a pluralismului în UDMR Pe relația UDMR–Fidesz, fostul senator spune că problema nu este cooperarea în sine, ci faptul că UDMR ar fi evitat interacțiunea cu alte entități politice sau civice. În această logică, el susține că s-ar fi ajuns la un „partid monolitic”, care ar fi afectat pluralismul intern. Eckstein-Kovács mai reproșează UDMR că ar fi „portretizat” ardelenii ca susținători ai Fidesz, idee pe care o contestă și pe care o leagă de necesitatea unei discuții publice despre capacitatea lui Hunor Kelemen de a continua la conducerea formațiunii. Întrebat despre un posibil succesor, el nu avansează nume, dar afirmă că există alternative. Reacția lui Kelemen Hunor și contextul politic din Ungaria În același context, Kelemen Hunor respinge acuzațiile potrivit cărora maghiarii din România ar fi fost manipulați pentru a-l susține pe premierul ungar Viktor Orbán. Declarația vine după ce Péter Magyar, liderul partidului câștigător din Ungaria, a susținut că UDMR ar fi contribuit la „o campanie mincinoasă” în favoarea lui Orbán. Eckstein-Kovács spune că este prea devreme pentru a evalua impactul victoriei Partidului Tisza asupra maghiarilor din Transilvania, dar consideră încurajatoare poziționarea liderului partidului față de Uniunea Europeană și mesajele de reconciliere cu opoziția din Ungaria și cu maghiarii din afara granițelor. [...]
Premierul Ilie Bolojan avertizează că tensiunile din coaliție pot bloca măsurile de reducere a deficitului și pot pune în pericol banii din PNRR , acuzând PSD de „fugă de răspundere” și „joc dublu” în asumarea deciziilor nepopulare, potrivit Digi24 . Bolojan a spus, vineri, la Radio România Actualități, că România se confruntă cu „probleme complicate” generate de deficitele bugetare și că există riscul pierderii unor sume din PNRR, program care „se termină la finalul lunii august”. În acest context, premierul a susținut că „România nu are nevoie de această criză politică”. Miza: asumarea tăierii deficitului și accesul la fonduri europene În intervenția sa, Bolojan a insistat că PSD critică Guvernul deși a participat la deciziile luate, iar acum ar încerca să evite costurile politice ale măsurilor de reducere a deficitului. El a descris situația drept o încercare de a transfera responsabilitatea către actualul executiv, pe fondul unor decizii „luate la comun”. „Explicația pentru declanșarea crizei are trei componente. Prima e fuga de răspundere, pentru că trebuie luate decizii grele pentru scăderea deficitului. Dar deciziile au fost luate la comun.” Premierul a respins și narativul potrivit căruia ar exista resurse bugetare nefolosite, afirmând că „cămara e goală” și că „am consumat alimentele anii trecuți”. Acuzații politice: „premier marionetă” și un PNL „obedient” Bolojan a susținut că o parte din conducerea PSD ar acționa din „calcule politice și orgolii”, încercând să impună „un premier controlabil” și un PNL „obedient”. În același registru, a afirmat că unii lideri social-democrați se comportă „ca pe vremea lui Dragnea, de parcă ar avea 40%”, deși „nu mai au 40%”. „Dintr-un astfel de orgoliu politic supradimensionat peste anvelopa politică se trezesc că vor un premier marionetă.” El a adăugat că, dacă ar veni „un alt premier, o marionetă”, acesta „nu va avea nici o autoritate” pentru a lua decizii „pentru binele țării”, iar dacă ar veni un premier „care chiar să facă treabă”, rămâne întrebarea „câte luni i-ar lua PSD să inventeze noi motive”. Discuții cu președintele Nicușor Dan și tensiuni în coaliție Întrebat dacă a discutat cu președintele Nicușor Dan despre situație, Bolojan a confirmat: „Da, am discutat”. El a acuzat PSD că ar fi încercat să creeze tensiuni în coaliție, inclusiv prin tentative de a produce „falii cu USR”, iar ulterior „s-au mutat cu atenția asupra premierului”. În același timp, Bolojan a precizat că nu atacă partidele „în ansamblu”, ci persoane care „induc decizii în partid cu motivații ascunse”. Ce urmează Din declarațiile premierului reiese că disputa din coaliție se leagă direct de asumarea măsurilor de reducere a deficitului și de calendarul PNRR, cu termen indicat de Bolojan la finalul lunii august. Materialul nu oferă detalii despre un set concret de măsuri sau despre un calendar de decizie în coaliție, dincolo de avertismentul privind riscul unei crize politice. [...]
Absența publică a lui Peter Szijjarto după eșecul electoral al Fidesz a fost spartă de apariții în echipamentul FK Csíkszereda , un detaliu care readuce în discuție legăturile politice transfrontaliere din jurul clubului din România, potrivit Libertatea . Ministrul de externe al Ungariei a ieșit brusc din atenția publică după ce partidul Fidesz a pierdut alegerile , iar în mod neobișnuit pentru stilul său, a încetat să mai posteze pe rețelele sociale, schimbând doar fotografia de fundal de pe Facebook. Jurnalistul și politologul Dominik Hejj a publicat pe 16 aprilie imagini cu Szijjarto în Dunakeszi, localitatea sa natală. Telex și Onet relatează că acesta a fost văzut făcând jogging îmbrăcat în echipamentul sportiv al FK Csíkszereda, club din Transilvania despre care Hejj afirmă că a fost „reactivat de apropiații Fidesz în 2012”. „Telex l-a găsit pe ministru. A fost văzut alergând în Dunakeszi, îmbrăcat în echipamentul sportiv al FK Csíkszereda, club de fotbal din Transilvania, reactivat de apropiații Fidesz în 2012.” De ce contează episodul FK Csíkszereda Apariția ministrului în echipamentul unei echipe din România funcționează ca un semnal de continuitate a unor conexiuni politice și simbolice, chiar într-un moment în care cercul apropiat al premierului Viktor Orban ar fi evitat expunerea publică după ce acesta a recunoscut „înfrângerea dureroasă”, notează Libertatea. În același timp, clubul invocat are o încărcătură de imagine: FK Csíkszereda a fost fondat în 1904 și este prezentat drept cel mai vechi club de fotbal încă în activitate din primele două ligi ale României. Context: apariții repetate și episodul amenzii Libertatea mai arată că Szijjarto a mai apărut în echipamentul formației și în decembrie, la New York, când participa la summit-ul NATO. În ianuarie, ministrul a anunțat că va plăti amenda primită de FK Csíkszereda pentru afișarea simbolurilor secuiești și maghiare pe stadion, la meciul cu FC Botoșani, potrivit transtelex.ro. Profil și alte asocieri publice În material este menționat și faptul că Szijjarto este asociat cu legăturile regimului Orban cu Kremlinul, în contextul unor înregistrări despre discuții telefonice frecvente cu Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, în care ar fi împărtășit detalii despre dezbateri din întâlnirile miniștrilor UE. Pe linie biografică, Szijjarto s-a alăturat Fidesz în 1998 și este ministru de externe din 23 septembrie 2014. În zona sportivă, Libertatea notează că a devenit anul trecut președintele clubului ungar Honved, care urma să beneficieze de 10,4 milioane de euro (aprox. 52 milioane lei) printr-un program guvernamental pentru renovări la sala de sport și o parte din facilitățile academiei. [...]
