Știri
Știri din categoria Politică
UDMR își consolidează poziția de negociere în coaliția de la București, după ce conducerea Uniunii l-a mandatat în unanimitate pe Kelemen Hunor să poarte discuții atât în contextul crizei politice interne, cât și cu viitoarea putere de la Budapesta, potrivit G4Media.
Decizia a fost luată în Consiliul Permanent al UDMR, care s-a reunit pentru a analiza rezultatele alegerilor din Ungaria și situația politică din România. Forul i-a acordat lui Kelemen Hunor mandat să negocieze cu Péter Magyar, descris drept viitor premier ungar, dar și în cadrul discuțiilor legate de o criză de coaliție „care se conturează” la București. Informația este atribuită de G4Media agenției MEDIAFAX.
În plan intern, mandatul primit de liderul UDMR vizează negocieri „în numele comunității maghiare din Transilvania” în contextul tensiunilor dintre PSD și premierul Ilie Bolojan, pe fondul cărora ar putea escalada criza din coaliție.
În acest cadru, UDMR este prezentat ca partid de coaliție „direct implicat în orice reconfigurare a majorității parlamentare”, ceea ce ridică miza politică a negocierilor și poate influența stabilitatea guvernării.
Consiliul Permanent a reafirmat, totodată, un principiu strategic: este în interesul comunității maghiare din România ca UDMR să mențină relații bune cu guvernul Ungariei, indiferent de orientarea politică a acestuia.
Potrivit informațiilor din articol, alegerile din Ungaria au adus o schimbare majoră de putere: partidul TISZA, condus de Péter Magyar, a câștigat scrutinul și urmează să formeze guvernul, iar Kelemen Hunor a fost împuternicit să negocieze direct cu acesta pe tema relației dintre UDMR și viitoarea putere de la Budapesta.
Recomandate
Kelemen Hunor propune ca PSD să primească prima șansă la guvernare , invocând logica constituțională a desemnării partidului cu cele mai multe mandate, într-un moment în care prelungirea interimatului ar limita capacitatea executivului de a legifera și de a opera prin ordonanțe, potrivit News . Președintele UDMR spune că, dacă ar fi președintele României, ar începe consultările pentru formarea unui guvern cu PSD, „fiindcă constituțional așa merge”, iar dacă această variantă nu se concretizează, ar trece la următorul partid cu mandate multe în Parlament. În același raționament, Kelemen Hunor afirmă că „nu trebuie să pice”, pentru că există posibilitatea de a reveni asupra unei nominalizări dacă nu se poate forma guvernul. În declarațiile sale, liderul UDMR respinge explicit ideea unei formule „mixte” – premier tehnocrat cu miniștri politici – pe care o consideră mai problematică decât un guvern tehnocrat integral. „Ori vine cineva cu un guvern tehnocrat, are o susținere parlamentară și face treabă, ori face un guvern politic. Deci și tehnocrat, și politic, și semi-politic, și semi-tehnocrat, nu merge.” De ce contează: interimatul reduce instrumentele Guvernului Kelemen Hunor respinge și varianta prelungirii interimatului Guvernului până în toamnă, argumentând că un executiv interimar are capacități limitate, inclusiv în privința inițierii de acte normative. „Nu poate guvernul să vină nici cu ordonanță de urgență, nici măcar cu proiect de lege, după aceea nu poate da ordonanțe în perioada vacanței parlamentare și eu nu aș vrea să mergem până în toamnă cu un guvern interimar.” În acest context, el susține că ar începe cu „varianta politică”, iar dacă nu funcționează, procesul ar trebui să continue fără blocaje inutile, inclusiv fără a aștepta „10 zile cu fiecare nominalizare”. Linii roșii și nuanțe: „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu ”, dar fără angajamente pe vot În același set de declarații, Kelemen Hunor afirmă că, în scenariul în care PSD ar primi prima șansă, „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu” premier. Totodată, întrebat despre susținerea unui guvern monocolor PSD, liderul UDMR evită un angajament, spunând că discuția este prematură în lipsa unei nominalizări. „Nu-mi permit să merg eu să spun dacă aș vota un guvern PSD monocolor, dar e o posibilitate, dar până când nu există nominalizare, noi suntem pe un teren aproape minat.” [...]
Ungaria vrea să relanseze influența V4 în UE prin extindere, iar România apare pe lista invitaților la summitul Grupului de la Vișegrad din 23 iunie, potrivit Digi24 . Inițiativa este anunțată de premierul ungar Peter Magyar și ar repoziționa România într-un format regional cu miză politică și economică, dacă propunerea va fi acceptată de actualii membri. Peter Magyar a declarat, la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, că le va propune omologilor din Cehia, Polonia și Slovacia extinderea cadrului de cooperare. Pe lângă România, el a menționat Austria, Germania, Croația și Slovenia ca posibili invitați. „Haideți să construim împreună o Europă Centrală puternică.” Ce ar urmări extinderea: infrastructură, economie, cultură Potrivit premierului ungar, cooperarea într-un V4 extins ar viza trei direcții: infrastructura, economia și cultura. În termeni practici, o astfel de agendă ar putea însemna coordonare regională pe proiecte transfrontaliere și poziții comune în negocierile europene, însă articolul nu oferă detalii despre mecanisme sau calendar dincolo de summitul din 23 iunie. Context: V4 a pierdut din influență, Budapesta și Varșovia vor „refacerea” grupului Grupul de la Vișegrad a fost creat ca un bloc menit să promoveze interesele Europei Centrale în Uniunea Europeană, dar și-a diminuat influența diplomatică în ultimii ani, pe fondul diviziunilor interne. Digi24 notează în special ruptura dintre fostul premier ungar Viktor Orban , descris ca pro-Kremlin, și premierul polonez Donald Tusk, caracterizat drept anti-rus și pro-UE. În acest context, Peter Magyar își propune ca V4 să devină „o veritabilă forță politică” în UE și a sugerat inclusiv o deschidere către țările nordice, precum și către state din Balcanii de Vest care nu sunt membre ale blocului comunitar. Pentru România, eventuala invitație ar însemna intrarea într-o formulă regională pe care Budapesta și Varșovia vor să o reactiveze ca instrument de influență în diplomația europeană, însă rămâne de văzut dacă propunerea va fi acceptată de ceilalți membri și ce formă concretă ar lua extinderea. [...]
Un atac cu drone asupra Sankt Petersburgului a lovit și infrastructură-cheie pentru exporturile rusești de petrol , inclusiv o navă militară folosită la escortarea „flotei din umbră”, potrivit Bild . Miza depășește dimensiunea militară: loviturile indică vulnerabilități în protejarea unor active care susțin ocolirea sancțiunilor occidentale. Ținta ar fi fost, conform declarațiilor ucrainene, corveta rusă „Boikiy”, parte a flotei ruse din Marea Baltică, aflată în Kronstadt (o insulă în apropierea metropolei). Comandantul unităților ucrainene de drone, Robert Brovdi, a afirmat pe Telegram că dronele ucrainene au „vânat” nava și au incendiat-o. El a susținut că vasul se afla din februarie în doc uscat, pentru reparații. Un videoclip distribuit pe rețele sociale ar arăta atacul din perspectiva camerei unei drone, însă materialul nu este verificat independent în textul sursei. Legătura cu „ flota din umbră ” și ocolirea sancțiunilor Potrivit informațiilor citate de publicație din portalul de investigații The Insider, „Boikiy” ar fi escortat în 2025, prin Marea Baltică, apoi Marea Nordului și Canalul Mânecii, nave asociate „flotei din umbră” – un mecanism prin care Rusia încearcă să evite sancțiunile, în special la exporturile de petrol. Sunt menționate tancul petrolier „General Skobelew” și cargoul „Sparta”, cu destinația două porturi egiptene. În acest context, lovirea unei nave descrise ca având rol de protecție pentru astfel de transporturi ridică o problemă operațională: securizarea rutelor și a logisticii care sprijină exporturile energetice rusești, într-un moment în care sancțiunile vizează tocmai reducerea veniturilor din petrol. Ce au recunoscut Rusia și Ucraina despre atac Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a vorbit despre lovituri cu drone asupra unor ținte militare la baza din Kronstadt, fără detalii despre pagube. Rusia a admis că au fost lovite „obiecte de infrastructură” în trei districte ale orașului. În același timp, autoritățile ruse au susținut că apărarea antiaeriană ar fi doborât în noaptea respectivă 354 de drone ucrainene. Momentul ales: în ziua deschiderii forumului economic de la Sankt Petersburg Atacul a avut loc în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , eveniment pe care Kremlinul îl promovează drept un fel de „Davos” rusesc. Conform sursei, la forum ar fi prezenți circa 20.000 de invitați din peste 100 de țări, inclusiv din Arabia Saudită, China, Tanzania și Uzbekistan. Publicația îl citează pe expertul în securitate Christian Mölling, care afirmă că problema expusă „în văzul lumii” este subțierea apărării antiaeriene și că Rusia „nu poate proteja corect” în acest moment marile aglomerări urbane. În evaluarea lui, atacul produce atât pagube materiale, cât și politice, deoarece sugerează că Putin nu mai poate ține războiul departe de populație. Ce urmează Din informațiile disponibile în sursă nu rezultă o evaluare oficială a pagubelor asupra corvetei „Boikiy” sau asupra terminalului petrolier vizat. Rămâne de urmărit dacă Rusia va anunța restricții operaționale în port, măsuri suplimentare de securitate în jurul infrastructurii energetice și militare din zonă sau modificări ale dispozitivului de apărare aeriană în jurul Sankt Petersburgului. [...]
Constantin Toma avertizează că instabilitatea guvernamentală blochează măsuri bugetare , iar o eventuală revenire a PSD la putere ar putea readuce politici de creșteri de salarii și pensii „nesustenabile”, cu presiune directă pe finanțele publice, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma (PSD), care a demisionat recent din toate funcțiile deținute în partid, spune că „cruciada bunului simț” începută de Ilie Bolojan „trebuie continuată”, pe fondul unei situații politice pe care o descrie drept lipsă de „guvern stabil”, cu efecte negative în plan administrativ și bugetar. Într-o intervenție la Euronews România , citată de News.ro, Toma a susținut că, dacă PSD revine la guvernare, „probabil vom avea aceleași măsuri proaste”, pe fondul presiunii din sondaje pentru majorări de venituri și reduceri de taxe, pe care le consideră imposibil de aplicat „în acest moment”. „Din păcate, în momentul ăsta, dacă vine PSD-ul, probabil vom avea aceleași măsuri proaste (...) să mărim salarii, să mărim pensii, să micșorăm taxele și impozitele, absolut lucruri care nu se pot face în acest moment.” Miza: disciplina bugetară și reducerea cheltuielilor Toma afirmă că nu există „alte soluții” în afara reducerii cheltuielilor bugetare, indicând că promisiunile simultane de creșteri de cheltuieli și tăieri de taxe ar pune presiune pe buget. În același context, el a legat actuala instabilitate de calcule politice făcute după ce PSD a răsturnat Guvernul, mizând – susține el – pe un „puci” în PNL care „a eșuat”. „Nu a ieșit puciul din PNL”: cum descrie Toma blocajul politic Primarul Buzăului a relatat că, în interiorul PSD, existau așteptări că Ilie Bolojan va fi înlăturat printr-o schimbare de putere în PNL, ceea ce ar fi permis menținerea PSD la guvernare. În versiunea sa, acest scenariu nu s-a materializat, iar consecința este un executiv fără stabilitate. „Nu a ieșit puciul din PNL, am rămas cu Bolojan și iată în ce situație am ajuns, țara în momentul ăsta nu are guvern stabil și asta ne creează foarte multe probleme.” În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete ar urma sau despre un calendar politic, dincolo de evaluările și avertismentele formulate de Constantin Toma. [...]
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier riscă să prelungească blocajul politic , în condițiile în care nu este conturată o majoritate parlamentară pentru învestire, iar partidele resping formula de guvern tehnocrat, potrivit Antena 3 , care citează surse politice. Conform informațiilor publicației, președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe joi desemnarea lui Eugen Tomac ca prim-ministru și încredințarea mandatului de a alcătui Guvernul. Tomac ar avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a obține votul Parlamentului. Miza imediată este însă aritmetica parlamentară: sursele citate indică faptul că, „deocamdată”, nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire. În acest context, numirea ar putea deschide o rundă de negocieri fără garanția unui rezultat, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii executive. Guvern tehnocrat, dar fără acordul partidelor Formula de cabinet avută în vedere ar fi una tehnocrată, variantă respinsă deja, „declarativ”, de liderii fostei coaliții de guvernare. Antena 3 notează că anunțul a întârziat tocmai pentru că această opțiune nu este agreată de partide și majoritatea necesară nu este configurată, iar președintele ar fi evitat să facă o desemnare care să fie respinsă în Parlament. În plus, PNL și USR ar respinge un guvern tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei (funcții precum secretari de stat, prefecți și subprefecți) ar fi numiți oameni ai PSD. În același timp, social-democrații sunt prezentați drept „cei mai flexibili” față de tehnocrați, dar cu condiția de a-și putea numi propriii oameni în eșalonul doi. Discuțiile de la Cotroceni și lista de nume vehiculată Potrivit surselor politice citate, Nicușor Dan a discutat marți cu Ilie Bolojan, fără să îl convingă să susțină guvernul. Bolojan i-ar fi transmis președintelui că trebuie să vadă lista de miniștri și „să vorbească la partid”. În încercarea de a debloca situația, președintele i-a chemat separat la Cotroceni pe liderii PNL și USR: Ilie Bolojan a fost convocat marți, iar Dominic Fritz miercuri. Aceleași surse indică faptul că ar fi „creionată” o listă de posibili miniștri tehnocrați pe care Tomac ar urma să o prezinte la negocieri, între care: Mihnea Motoc – Apărare; Luca Niculescu – Externe; consilierul prezidențial Sorin Costreie – Educație; „un arhitect cunoscut” – Dezvoltare; „un director de spital bucureștean” – Sănătate. Pentru portofolii precum Interne și Justiție, „încă se căutau soluții”, potrivit materialului. În lipsa unei majorități confirmate, următoarele zile vor testa dacă desemnarea poate produce rapid un acord politic sau dacă procesul de formare a guvernului intră într-o nouă etapă de negocieri prelungite. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 ca provenind din surse politice și nu sunt confirmate oficial în material. [...]
Guvernul promite „înghețarea în jos” a veniturilor din sectorul public , prin noua lege a salarizării, într-un moment în care proiectul a declanșat proteste sindicale și acuzații de tăieri mascate. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , susține, potrivit Digi24 , că „niciun venit aflat în plată” nu va fi redus ca efect al reformei. Pîslaru a afirmat că „niciun salariu din sectorul public nu va scădea” și că „niciun angajat din sectorul public nu va pleca acasă cu mai puțini bani” în urma noii legi, declarații citate de News.ro. Mesajul vine pe fondul reacțiilor din zona sindicală, unde au existat temeri legate de posibile diminuări ale veniturilor. Ce urmărește legea, în versiunea prezentată de ministru Ministrul interimar a încadrat proiectul ca fiind unul de „echitate salarială”, nu de creștere a salariilor, insistând că discuțiile despre reduceri ar porni, în parte, din „interpretări greșite” sau „manipulări cinice folosite în scop politic”. „Nu este un proiect de creștere salarială, este un proiect de echitate salarială.” Proiect cu „lacune” și consultări în derulare În același timp, Pîslaru a admis că, după primele luni de consultări, proiectul are „lacune” și trebuie îmbunătățit. El a plasat începutul lucrului la lege în 2022 și a spus că finalizarea ar fi trebuit să aibă loc în 2023, indicând că responsabilitatea pregătirii proiectului a revenit, în mandatele succesive, Partidului Social Democrat. În acest stadiu, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate măsuri concrete de implementare sau un calendar detaliat al modificărilor ce ar urma să fie operate în urma consultărilor, dincolo de angajamentul că veniturile aflate în plată nu vor scădea. [...]
