Știri
Știri din categoria Energie
AIE avertizează că relaxarea sancțiunilor pe energia rusească ar crește riscul strategic al UE, chiar dacă Europa caută soluții rapide pentru a tempera un nou șoc al prețurilor la energie, potrivit G4Media. Mesajul vine de la directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, care spune că „a bate la ușa Rusiei” ar însemna repetarea greșelilor din trecut.
Într-un interviu acordat Euronews, Birol susține că o eventuală întoarcere la energia rusească ar fi o „greșeală majoră”, în condițiile în care UE este afectată de un al doilea șoc energetic în patru ani, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz — rută prin care trece circa o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol.
UE analizează măsuri pentru a reduce presiunile asupra prețurilor din statele membre, după ce regimul de la Teheran a blocat efectiv trecerea prin Strâmtoarea Ormuz în luna martie a anului trecut, arată articolul.
Conform estimărilor Comisiei Europene, tulburările din Orientul Mijlociu au dus la:
Chiar și în acest context, Bruxelles-ul a exclus relaxarea sancțiunilor asupra energiei rusești, inclusiv prin intermediul țărilor terțe, pe motiv că finanțarea Moscovei prin energie ar prelungi războiul împotriva Ucrainei.
Birol leagă explicit deciziile energetice de securitatea economică și de apărare a UE și avertizează că revenirea la dependența de Rusia ar repeta costurile suportate în 2022.
„Europa a plătit pentru dependența sa excesivă în 2022. O dată, este o greșeală; a o face a doua oară, nu mai este o greșeală”, a declarat Birol.
El spune că Europa are „multe alte opțiuni” mai sigure din perspectiva politicilor energetice, externe și de apărare.
Articolul notează că, la începutul lunii, SUA au anunțat prelungirea cu 30 de zile a derogării de la sancțiuni privind petrolul rusesc transportat pe mare, argumentând că măsura ar reduce povara costurilor pentru unele dintre cele mai sărace țări. Regatul Unit a relaxat restricțiile privind importurile de combustibil pentru avioane și motorină rusești rafinate în alte țări, invocând creșterea prețurilor și riscurile de penurie, dar a insistat că nu este o derogare de la sancțiunile de bază.
În paralel, scumpirea energiei alimentează tensiuni între statele membre: premierul italian Giorgia Meloni a cerut Comisiei Europene să trateze criza energetică la fel de important ca apărarea și a solicitat ca măsurile energetice să fie scutite de regulile privind datoria și deficitul.
AIE avertizează, într-un raport publicat joi, că perturbările legate de închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea depăși dislocările din criza petrolului din anii 1970 și anticipează un efort mai intens de diversificare a importurilor de energie.
În raportul anual privind investițiile energetice mondiale, AIE estimează că investițiile energetice globale vor ajunge la 3,4 trilioane de dolari (aprox. 15,3 trilioane de lei) în acest an, din care:
Birol afirmă că, pentru UE, „viitorul energetic” este electrificarea economiilor, iar energia nucleară va fi necesară ca soluție de tranziție de la combustibilii fosili.
Recomandate
Prăbușirile repetate ale rețelei electrice împing Cuba spre o criză economică și socială mai adâncă , pe fondul lipsei de combustibil și al imposibilității de a repara centralele vechi, relatează Adevărul . În ultimele zile, sistemul energetic național s-a prăbușit de trei ori în 10 zile, iar întreruperile locale, deja cronice, se suprapun peste penele la nivel național. Insula, cu o populație de 9,5 milioane de locuitori, se confruntă de șase luni cu un „blocaj petrolier” impus de Statele Unite, descris ca parte a unei campanii de presiune asupra guvernului comunist. În paralel, vulnerabilitatea energetică este alimentată de degradarea infrastructurii: potrivit cercetătorului Jorge Piñon (Universitatea din Texas), „coloana vertebrală” a sistemului o reprezintă centralele mari, însă acestea sunt „vechi, defecte și epuizate”. Lipsa de combustibil și piese de schimb blochează intervențiile Guvernul cubanez susține că marja de manevră este redusă. Ministrul energiei, Vicente de la O Levy , invocă două constrângeri: deficitul de combustibil și accesul limitat la componente pentru unitățile termoelectrice. În teren, efectele sunt imediate: curentul revine „sporadic”, iar întreruperile scurte fac dificilă funcționarea serviciilor de bază, de la pomparea apei până la încărcarea telefoanelor, pe fondul temperaturilor de vară și al umidității ridicate menționate în articol. Efecte în lanț: tensiuni sociale, servicii publice slăbite și plecarea firmelor Penele de curent se suprapun peste o economie deja fragilizată, statul cubanez fiind descris ca slăbit încă din perioada pandemiei, inclusiv prin hiperinflație. În acest context, articolul notează: proteste de tip „cacerolazos” (bătăi în oale și tigăi), ca formă de exprimare a nemulțumirii; degradarea serviciilor publice; creșterea infracționalității, cu violențe și tâlhării, în condițiile în care poliția ar ajunge mai greu la intervenții (informație atribuită în text publicației The Guardian); presiune asupra activității economice, inclusiv prin plecarea unor companii străine (operatori hotelieri, companii aeriene, firme miniere și de transport maritim), pe fondul sancțiunilor. Un exemplu de blocaj logistic menționat este cel al unui importator de mașini electrice, care afirmă că are containere blocate în Kingston și în China, fără o estimare privind livrarea. Ce urmează: reforme anunțate, dar fără efect imediat Pe partea de politici economice, guvernul cubanez a anunțat 176 de măsuri „încă neaplicate”, menite să extindă sectorul privat și să atragă investiții. Departamentul de Stat al SUA le-a respins însă ca fiind „simple semnale de fum superficiale”, potrivit articolului. În lipsa unei stabilizări a aprovizionării cu combustibil și a accesului la piese pentru centrale, riscul operațional rămâne același: întreruperile repetate ale alimentării cu energie continuă să afecteze direct economia și funcționarea serviciilor esențiale, amplificând tensiunile sociale. [...]
Debitul foarte scăzut al Dunării riscă să scoată din piață până la 935 MW la Paks în 24–72 de ore , ceea ce ar adăuga presiune pe echilibrul regional de energie în plin episod de hidraulicitate redusă, potrivit Mediafax . Centrala nucleară Paks din Ungaria „ar urma să fie închisă în cel mult 72 de ore”, conform informării publicate joi de MVM, companie controlată de guvernul de la Budapesta. În prezent, Paks produce 935 MW, iar oprirea ar însemna o reducere suplimentară de producție la nivelul pieței unice europene, într-un moment în care și hidrocentralele de pe Dunăre sunt afectate de debite mici. De ce se ajunge la oprire: problema nu e doar cantitatea de apă, ci nivelul la prize MVM spune că oprirea devine inevitabilă din cauza nivelului scăzut al Dunării, folosită pentru răcirea instalațiilor. Compania indică faptul că, deși debitul ar putea permite „o cantitate suficientă de apă”, nivelul de aspirație al pompelor necesare este mai mare decât nivelul actual al apei, iar acesta „se așteaptă să continue să scadă”. „Din cauza nivelului scăzut al apei Dunării, oprirea completă a Centralei Nucleare Paks și, implicit, încetarea producției de energie electrică, va deveni inevitabilă în următoarele 24-72 de ore”, au transmis oficialii MVM. În comunicat, MVM precizează că Paks are o capacitate de aproximativ 2.000 MW și furnizează aproape jumătate din producția de energie electrică a Ungariei, iar în prezent se află în „etapa 3” dintr-un sistem de patru etape pentru condiții de nivel scăzut. Compania estimează o „șansă realistă” de intrare în etapa 4, care ar impune oprirea tuturor unităților. Măsuri și ce urmează: oprire, răcire, apoi repornire în etape MVM afirmă că a început „managementul tehnic” pentru amplasarea unor conducte de aspirație mai adânci, însă soluția este una pe termen de câțiva ani. Pentru scenariul opririi complete, compania spune că are proceduri și echipamente pentru a asigura răcirea unităților staționare, inclusiv prin utilizarea unor pompe „Pajtás” (12 funcționează continuu, 4 sunt în rezervă, iar 13 în standby, potrivit comunicatului). În același timp, MVM face apel la consum responsabil de energie. Compania susține că, odată ce nivelul apei revine la un prag adecvat, repornirea se poate face „în câteva zile”, în etape, pe baza unor reguli stricte. Context regional: presiune pe producție într-o perioadă de debite mici Mediafax notează că situația vine pe fondul debitelor foarte mici ale Dunării, care afectează și producția hidro. În paralel, în România, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită marți dimineața, iar Unitatea 2 ar fi urmat să fie oprită joi, însă Nuclearelectrica a revenit asupra deciziei. Operatorul național de transport și sistem a transmis joi că Sistemul Electroenergetic Național este monitorizat continuu și funcționează „în parametri de siguranță operațională”, iar la momentul publicării informației era în derulare o ședință a Comandamentului Energetic Național pentru analiza evoluțiilor. [...]
Scăderea nivelului Dunării taie producția la Porțile de Fier și apasă pe costuri în plin vârf de consum , un risc operațional care poate lovi direct în bilanțurile companiilor energetice din regiune, potrivit Ziarul Financiar . În Serbia, producția de la hidrocentrala Porțile de Fier 1 a coborât la aproximativ o treime din capacitatea medie zilnică, pe fondul reducerii debitului Dunării. Compania de energie electrică EPS susține însă că nu vor exista penurii, potrivit publicației sârbe Srpske Novine, citată de ZF. De ce contează: presiune financiară în sezonul cu cerere ridicată Porțile de Fier 1 este descrisă ca cea mai mare centrală hidroelectrică din sistemul energetic al Serbiei, cu o capacitate instalată de peste 1.000 MW. În condiții hidrologice normale, asigură cea mai mare parte a producției de energie regenerabilă a țării. Scăderea volumului de apă care trece prin turbine se traduce direct în mai puțini kilowați-oră produși, iar reducerea la o treime „în vârful sezonului”, când consumul crește din cauza utilizării aparatelor de aer condiționat, este prezentată ca „o povară serioasă pentru bilanțul financiar”, notează Srpske Novine. Implicații pentru România: miza Porților de Fier în mixul național Porțile de Fier I și II sunt un proiect energetic comun România–Serbia. Pentru România, Porțile de Fier I reprezintă 10% din producția de energie la nivel național, conform ZF. Centrala funcționează pe partea română cu 6 grupuri de câte 194,4 MW și este gestionată de Hidroelectrica . ZF nu oferă în acest material o estimare a impactului imediat asupra producției din România, însă contextul indică o vulnerabilitate comună la condițiile hidrologice de pe Dunăre. [...]
Seceta începe să se traducă în risc financiar pentru Hidroelectrica , după ce nivelul de umplere al lacurilor de acumulare a coborât la un minim al perioadei din ultimii ani, potrivit Ziarul Financiar . Datele Transelectrica indică pentru 19 iulie un grad de umplere de circa 71%, cel mai scăzut nivel înregistrat pentru această perioadă din 2018 încoace (ultimul an pentru care sunt disponibile date pe site-ul operatorului). Pentru companie, miza este directă: prelungirea secetei poate reduce producția hidro și, implicit, poate pune presiune pe rezultate, într-un moment în care Hidroelectrica a raportat o creștere puternică la început de an. În primele trei luni, compania a avut venituri de 3,1 miliarde de lei, în urcare cu 67% față de perioada similară, pe fondul unei producții mai mari cu 35%, până la 3,7 TWh, conform ultimului raport financiar citat de publicație. Indicatorii hidrologici se deteriorează și pe Dunăre În paralel, Apele Române arată că debitul Dunării a ajuns la 1.650 mc/s la 28 iulie și ar urma să coboare la începutul lui august spre 1.600 mc/s, conform prognozei INHGA , adică de trei ori sub media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s). Instituția avertizează că România se confruntă cu „secetă severă” pe întreg bazinul Dunării și că nu sunt indicii de îmbunătățire pe termen scurt; precipitațiile prognozate în Austria (40–50 l/mp până la 4 august) nu ar urma să aibă un efect semnificativ pe sectorul românesc. Efecte deja vizibile în sistem: opriri la Cernavodă În energie, primul efect operațional menționat este oprirea Unității 1 de la Cernavodă, iar „mâine” (raportat la data publicării articolului) ar urma să se oprească și al doilea reactor, ceea ce ar însemna pierderea a 20% din capacitatea de producție a României, potrivit informațiilor din material. Pentru Hidroelectrica, întrebarea imediată rămâne dacă nivelurile mai scăzute ale lacurilor se vor reflecta în producție și în rezultatele financiare din trimestrele următoare, în funcție de durata și intensitatea secetei. [...]
Oprirea reactoarelor de la Cernavodă scoate din sistem circa 1.300 MW și împinge România spre importuri în orele de vârf , iar premierul interimar Ilie Bolojan le cere marilor consumatori industriali să reducă temporar consumul, în special seara, potrivit Economedia . Bolojan a spus la Digi24 că oprirea Centralei de la Cernavodă obligă la creșterea importurilor de energie și a făcut un apel direct către „marii investitori industriali” pentru reducerea consumului „mai ales seara, atunci când avem deficit de energie”. De ce s-au oprit reactoarele: nivel scăzut al Dunării Premierul interimar a explicat că oprirea a fost determinată de scăderea debitului Dunării, care ar fi coborât la circa 1.600 metri cubi pe secundă și ar urma să scadă în zilele următoare, față de 3.900–4.500 metri cubi pe secundă în anii trecuți, în această perioadă. În aceste condiții, centrala are nevoie de apă pompată din bazinul alimentat din Dunăre, iar dacă nivelul scade sub un prag (sub 2 metri), pompele trebuie oprite, ceea ce duce la oprirea unităților. Impact operațional: deficit în vârf și presiune pe importuri Autoritățile ar fi fost informate încă de luni seară, în cadrul „comandamentului energetic”, despre decizia tehnică de oprire a primului reactor. Miercuri, specialiștii au decis oprirea și a celui de-al doilea reactor. Conform declarațiilor citate, efectul în sistem este semnificativ: după oprirea primului grup, România a pierdut aproximativ 550 MW (sub 10% din producție, în contextul unui consum zilnic de circa 7.000 MW); odată cu oprirea celui de-al doilea grup, pierderea suplimentară ar urma să fie de aproximativ 600–650 MW; cumulat, cele două grupuri produceau în jur de 1.300 MW, adică aproape 20% din consumul zilnic în această perioadă. Bolojan a indicat că intervalul critic pentru sistem rămâne între orele 20:00 și 23:00, când consumul atinge maximele, iar acoperirea deficitului ar urma să se facă prin pornirea tuturor capacităților disponibile (gaz, fotovoltaic, stocare, eolian) și prin importuri. [...]
Portul Constanța ar putea deveni o verigă în diversificarea aprovizionării cu gaze a Europei , dacă România reușește să se conecteze la fluxuri din zona Caspică, inclusiv din Turkmenistan, printr-un traseu care ar lega infrastructura din Azerbaidjan și Georgia de conducta BRUA, potrivit Economica . Ideea a fost prezentată de Mihai Daraban , președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), care susține că un astfel de proiect ar putea accelera cooperarea economică dintre România și Turkmenistan, cu sectorul energetic drept „punct de plecare” în contextul european actual. Declarațiile sunt atribuite unui comunicat al CCIR. Traseul propus și rolul BRUA Conform declarațiilor, scenariul discutat presupune ca Portul Constanța să funcționeze ca punct de intrare pentru gaze naturale din Turkmenistan către Europa, prin: conectarea cu infrastructura de transport din Azerbaidjan și Georgia; continuarea către România și, ulterior, integrarea în conducta BRUA (coridor regional de transport al gazelor). În același context, Daraban a relansat ideea reluării proiectului AGRI , care „ar putea asigura accesul pe piața europeană” pentru volume de gaze din regiunea Caspică, începând cu Turkmenistan. În material nu sunt oferite detalii despre calendar, capacități sau investiții necesare, iar formularea rămâne la nivel de intenție. Cooperare economică România–Turkmenistan: port-to-port și distribuție Discuțiile au vizat identificarea de oportunități de cooperare bilaterală, cu accent pe energie și pe cooperarea port-to-port între Constanța și Turkmenbași. Ambasadorul Turkmenistanului, Annamammet Annayev, a prezentat oportunități economice din țara sa și a indicat o creștere a PIB de 6,3% în prima jumătate a anului 2026, precum și faptul că Turkmenistanul se află pe locul 4 în lume la rezerve certificate de gaze naturale, potrivit declarațiilor sale. „Cooperarea port-to-port dintre Turkmenbași și Constanța, alături de proiectul unui centru zonal de distribuție a produselor turkmene în Portul Constanța, poate deveni un pilon strategic al relației economice dintre cele două țări”, a declarat ambasadorul. De ce contează Pentru România, miza este poziționarea Portului Constanța și a infrastructurii conexe ca punct de tranzit într-un posibil lanț de aprovizionare cu gaze din regiunea Caspică spre piața europeană. În forma prezentată, proiectele invocate (inclusiv AGRI) sunt la nivel de discuții și necesită, potrivit lui Daraban, un „nucleu” de business care să coaguleze companii din ambele țări. [...]
