Știri
Știri din categoria Energie
AIE avertizează că relaxarea sancțiunilor pe energia rusească ar crește riscul strategic al UE, chiar dacă Europa caută soluții rapide pentru a tempera un nou șoc al prețurilor la energie, potrivit G4Media. Mesajul vine de la directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, care spune că „a bate la ușa Rusiei” ar însemna repetarea greșelilor din trecut.
Într-un interviu acordat Euronews, Birol susține că o eventuală întoarcere la energia rusească ar fi o „greșeală majoră”, în condițiile în care UE este afectată de un al doilea șoc energetic în patru ani, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz — rută prin care trece circa o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol.
UE analizează măsuri pentru a reduce presiunile asupra prețurilor din statele membre, după ce regimul de la Teheran a blocat efectiv trecerea prin Strâmtoarea Ormuz în luna martie a anului trecut, arată articolul.
Conform estimărilor Comisiei Europene, tulburările din Orientul Mijlociu au dus la:
Chiar și în acest context, Bruxelles-ul a exclus relaxarea sancțiunilor asupra energiei rusești, inclusiv prin intermediul țărilor terțe, pe motiv că finanțarea Moscovei prin energie ar prelungi războiul împotriva Ucrainei.
Birol leagă explicit deciziile energetice de securitatea economică și de apărare a UE și avertizează că revenirea la dependența de Rusia ar repeta costurile suportate în 2022.
„Europa a plătit pentru dependența sa excesivă în 2022. O dată, este o greșeală; a o face a doua oară, nu mai este o greșeală”, a declarat Birol.
El spune că Europa are „multe alte opțiuni” mai sigure din perspectiva politicilor energetice, externe și de apărare.
Articolul notează că, la începutul lunii, SUA au anunțat prelungirea cu 30 de zile a derogării de la sancțiuni privind petrolul rusesc transportat pe mare, argumentând că măsura ar reduce povara costurilor pentru unele dintre cele mai sărace țări. Regatul Unit a relaxat restricțiile privind importurile de combustibil pentru avioane și motorină rusești rafinate în alte țări, invocând creșterea prețurilor și riscurile de penurie, dar a insistat că nu este o derogare de la sancțiunile de bază.
În paralel, scumpirea energiei alimentează tensiuni între statele membre: premierul italian Giorgia Meloni a cerut Comisiei Europene să trateze criza energetică la fel de important ca apărarea și a solicitat ca măsurile energetice să fie scutite de regulile privind datoria și deficitul.
AIE avertizează, într-un raport publicat joi, că perturbările legate de închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea depăși dislocările din criza petrolului din anii 1970 și anticipează un efort mai intens de diversificare a importurilor de energie.
În raportul anual privind investițiile energetice mondiale, AIE estimează că investițiile energetice globale vor ajunge la 3,4 trilioane de dolari (aprox. 15,3 trilioane de lei) în acest an, din care:
Birol afirmă că, pentru UE, „viitorul energetic” este electrificarea economiilor, iar energia nucleară va fi necesară ca soluție de tranziție de la combustibilii fosili.
Recomandate
Promisiunea Chinei de a livra Australiei 600.000 de barili de kerosen vine pe fondul riscului de penurie de combustibil în regiune, după blocarea strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de hidrocarburi, potrivit Economica . Cele trei transporturi de kerosen sunt așteptate să ajungă în iunie, după discuțiile purtate luna trecută între premierul australian Anthony Albanese și premierul chinez Li Qiang pe tema securității energetice, relatează Agerpres, citând France Presse. De ce contează: Australia nu are rezerve naționale, iar Ormuz e blocată din februarie Australia încearcă să evite o penurie într-un moment în care strâmtoarea Ormuz este blocată din februarie, în urma atacurilor israeliano-americane asupra Iranului. În timp de pace, prin Ormuz trece o cincime din producția mondială de hidrocarburi, iar regiunea Asia-Pacific este „puternic dependentă” de acest coridor, notează sursa. În acest context, premierul australian a anunțat mai devreme în mai că țara va acumula un stoc de un miliard de litri de combustibil, în condițiile în care „în prezent nu are rezerve naționale”. Context comercial: China e furnizor major pentru aviația australiană Anul trecut, China a furnizat o treime din combustibilul utilizat de aviația australiană. În același timp, Beijing importă din Australia cantități mari de minereu de fier, cărbune și gaz natural lichefiat (GNL), ceea ce arată interdependența economică dintre cele două economii. Comerțul bilateral Australia–China a ajuns la 326 de miliarde de dolari australieni (aproape 200 de miliarde de euro) anul trecut, fiind dominat de exporturile australiene de materii prime. Ce urmează: discuții la nivel de miniștri și măsuri pentru piața internă de gaze Ministrul australian al comerțului, Don Farrell, urmează să se întâlnească săptămâna aceasta la Suzhou cu omologul său chinez, Wang Wentao, în marja reuniunii miniștrilor comerțului din APEC. Separat, Farrell era așteptat marți la Tokyo pentru discuții despre securitatea energetică și comerț cu Japonia, un alt cumpărător important de GNL și cărbune australian. Australia a anunțat luna aceasta și o măsură de protecție a pieței interne: va rezerva echivalentul a 20% din exporturile sale de gaz pentru consumul intern, pentru a reduce riscul de penurie. [...]
Rusia va finanța parțial, printr-un credit de export, construcția primei centrale nucleare din Kazahstan, un proiect de 16,5 miliarde de dolari (aprox. 75,9 miliarde lei) , potrivit Agerpres . Acordul semnat la Astana consolidează legătura energetică dintre cele două țări, în condițiile în care Kazahstanul acoperă insuficient cererea internă și importă electricitate, în special din Rusia. Lucrările ar urma să înceapă în 2027, iar prima unitate să fie pusă în funcțiune în 2034. Contractul și finanțarea: Rosatom , în fața rivalilor Contractorul principal pentru centrala cu două reactoare va fi compania de stat rusă Rosatom, selectată în detrimentul Corporației Nucleare Naționale a Chinei (CNNC), al francezilor de la EDF și al sud-coreenilor de la Korea Hydro & Nuclear Power, conform informațiilor furnizate de agenția kazahă pentru energia atomică. Președintele agenției, Almasadam Satkaliev, a indicat costul total de 16,5 miliarde de dolari, din care două miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) sunt alocate pentru securitate și infrastructură. Reactoarele ar urma să fie de tip VVER-1200 III+. De ce contează: securitatea aprovizionării și dependența de importuri Kazahstanul, cel mai mare producător de uraniu din lume, discută de cel puțin două decenii despre producția de energie nucleară, deși are și rezerve considerabile de gaze naturale. În prezent, producția de electricitate se bazează în principal pe cărbune, cu aport din hidroenergie și un sector al regenerabilelor în creștere, însă cererea internă nu este acoperită suficient, ceea ce menține nevoia de importuri, în special din Rusia. Acordul a fost semnat în timpul vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Astana, unde omologul său kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a mulțumit pentru înțelegere. Context: validare politică prin referendum și un al doilea proiect În 2024, construcția unei centrale nucleare la Ulken, pe malul lacului Balhaș, a fost aprobată prin referendum, pe fondul unei istorii sensibile legate de testele nucleare din perioada sovietică. Separat, la Astana a fost aprobată și construcția celei de-a doua centrale nucleare, pentru care contractor general va fi CNNC. [...]
Absorbția foarte scăzută a banilor din Fondul de Modernizare la companiile energetice de stat riscă să blocheze investiții-cheie și să pună presiune pe prețurile la energie , avertizează Ilie Bolojan într-o postare citată de Economica . Acesta susține că, deși finanțarea este disponibilă și „banii sunt în conturi”, implementarea proiectelor se mișcă „cu mare greutate”, ceea ce poate duce inclusiv la pierderea fondurilor europene. Bolojan (premier demis și ministru interimar al Energiei, potrivit sursei) leagă direct problema investițiilor de competitivitatea economică: scumpirea energiei a afectat firmele, în special industriile cu pondere mare a energiei în costuri, iar „scăderea prețului energiei electrice” depinde de investiții în producție, stocare și rețele, plus eliminarea întârzierilor la proiectele deja finanțate. Miza: 12 miliarde de euro aprobate, dar execuție lentă În postare, Bolojan indică Fondul de Modernizare drept principala sursă de finanțare, alimentată din veniturile din certificatele de emisii. România are, potrivit lui, investiții aprobate nerambursabile de 12 miliarde de euro, din care 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei (și 2,7 miliarde de euro pentru proiecte de eficiență în transporturi etc.). Proiectele finanțate din acest fond trebuie finalizate cel târziu în 2030. Exemple invocate: CE Oltenia, Transelectrica, ELCEN Bolojan oferă trei exemple de proiecte de aproape 2 miliarde de euro, unde gradul de decontare/realizare este foarte redus: Complexul Energetic Oltenia : 11 investiții aprobate, de aproape 900 de milioane de euro (parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz). Lucrările decontate reprezintă „sub 10%”, iar Bolojan avertizează asupra unui „risc mare” ca centralele pe gaz să nu fie finalizate, deși „ar fi trebuit să fie gata anul acesta”. El leagă întârzierea de riscuri pentru jaloanele de decarbonizare și de posibilitatea pierderii fondurilor europene. Transelectrica : 11 contracte, de peste 530 de milioane de euro (linii noi, interconexiuni, retehnologizări). După patru ani, s-au decontat lucrări de aproape 20 de milioane de euro, „adică sub 4%”. Consecința indicată: întârzieri în accesul la rețele și interconexiuni, cu „pierderi pentru producători” și „distorsiuni în piața de energie”. ELCEN București : trei contracte pentru modernizarea CET-urilor din București, semnate în toamna lui 2024, de peste 360 de milioane de euro. „Nu s-a decontat nimic până acum”, proiectele fiind încă în licitație. Bolojan avertizează că, pe fondul uzurii centralelor vechi, există riscul de avarii și întreruperi ale încălzirii. Ce schimbare anunță: indicatori de performanță legați de investiții În explicația sa, Bolojan pune o parte din responsabilitate pe modul în care sunt evaluate conducerile companiilor de stat: în contractele de mandat nu ar exista indicatori care să lege evaluarea de realizarea investițiilor, utilizarea fondurilor și respectarea termenelor. El spune că a convenit cu responsabilii din Energie să lucreze la modificarea indicatorilor de performanță pentru companiile care nu își realizează investițiile, criticând „indicatorii formali” (de tipul unor obligații administrative, precum elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli). „Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță.” În logica prezentată, performanța managerială și accelerarea investițiilor devin condiții pentru creșterea capacităților și modernizarea rețelelor, cu efect final asupra prețurilor la energie și asupra competitivității economiei. Sursa nu oferă un calendar sau un proiect concret de act normativ pentru schimbarea indicatorilor, ci doar intenția de lucru la aceste modificări. [...]
Reducerea prețului energiei depinde de accelerarea investițiilor blocate în producție, stocare și rețele, iar întârzierile din companiile de stat riscă să mențină costuri ridicate pentru industrie și populație, potrivit G4Media , care citează o postare a premierului Ilie Bolojan. Mesajul premierului este că ieftinirea energiei electrice nu poate veni „prin decizie”, ci doar după realizarea efectivă a investițiilor în capacități noi de producție, în stocare și în modernizarea rețelelor, inclusiv prin eliminarea întârzierilor la proiecte care au deja finanțarea asigurată. „Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată.” De ce contează: competitivitatea industriei și redresarea economică Bolojan leagă direct prețul energiei de competitivitatea firmelor românești și de evoluția producției industriale. El afirmă că scumpirea energiei din ultimii ani a pus presiune pe bugetele familiilor și a afectat companiile, în special industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mare în costuri, lucru care „se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani”. 12 miliarde euro finanțare nerambursabilă, dar investiții „cu mare greutate” Premierul indică drept principală sursă de finanțare Fondul de Modernizare , alimentat din transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, bani care pot fi utilizați doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. În total, România are „investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei)”. Din această sumă, potrivit premierului, 7,7 miliarde de euro (aprox. 38,5 miliarde lei) sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde lei) proiectelor de eficiență în transporturi. În același mesaj, Bolojan susține că fondurile sunt transferate și „banii sunt în conturi”, însă implementarea se mișcă greu. Exemple de întârzieri la trei companii-cheie din energie Bolojan spune că, „spre exemplificare”, la trei actori importanți gradul de realizare a investițiilor este „infim” față de finanțarea disponibilă (menționează un total de 2 miliarde de euro disponibilă pentru aceste exemple): Complexul Energetic Oltenia : 11 investiții aprobate de aproape 900 milioane euro, însă „lucrările decontate în toți acești ani reprezintă sub 10%”. Premierul avertizează asupra riscului ca centralele pe gaz să nu fie gata, ceea ce ar crea probleme la jaloanele de decarbonizare și ar putea duce la pierderea fondurilor europene. Transelectrica : contracte de peste 530 milioane euro, multe semnate din 2022; s-au decontat lucrări de aproape 20 milioane euro, „adică sub 4%”. Bolojan afirmă că întârzierile generează pierderi pentru producători și distorsiuni în piața de energie. ELCEN București : contracte de peste 360 milioane euro semnate în 2024 pentru modernizarea CET-urilor, dar „nu s-a decontat nimic până acum”, proiectele fiind încă în licitație. Premierul avertizează că există riscul apariției unor avarii și al întreruperii încălzirii. Ce urmează: schimbarea indicatorilor de performanță în companiile de stat În același mesaj, premierul anunță că Guvernul va lucra la modificarea indicatorilor de performanță pentru conducerea companiilor energetice de stat, cu obiectivul de a elimina criteriile „formale” care permit încasarea de bonusuri fără avans real în investiții. Bolojan afirmă că salariile mari ar trebui condiționate de „realizări și performanță”, nu de îndeplinirea unor obligații birocratice, precum elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. [...]
Guvernul vrea să lege salariile șefilor din energie de investiții, după întârzieri care țin prețurile sus , potrivit HotNews , care relatează o postare a premierului Ilie Bolojan . Acesta pune o parte din scumpirea energiei pe seama investițiilor nefinalizate, inclusiv a celor cu fonduri nerambursabile gestionate de companii controlate de stat, și anunță reevaluarea criteriilor de performanță din contractele de mandat. Bolojan susține că prețurile ridicate la energie au lovit atât bugetele familiilor, cât și competitivitatea economiei, cu efecte în producția industrială din ultimii cinci ani. În logica sa, ieftinirea energiei depinde de accelerarea investițiilor în producție, stocare și modernizarea rețelelor, dar și de eliminarea întârzierilor la proiecte care au deja finanțarea asigurată. Miza: 12 miliarde euro aprobate, dar implementare lentă Premierul amintește că România primește bani în Fondul de Modernizare din vânzarea certificatelor de emisii, fonduri care pot fi folosite pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. În total, ar fi vorba despre investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro, din care 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, însă derularea lor este „greoaie”. În plus, Bolojan indică drept problemă faptul că, în contractele de mandat ale conducerilor unor companii de stat, nu ar exista indicatori care să lege evaluarea de realizarea investițiilor, utilizarea fondurilor disponibile și respectarea termenelor asumate. Trei exemple invocate: CEO, Transelectrica, ELCEN În postare, premierul dă trei exemple de companii de stat din energie unde întârzierile ar fi semnificative: Complexul Energetic Oltenia : 11 investiții aprobate, de aproape 900 de milioane de euro, pentru parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz; lucrările decontate ar reprezenta sub 10%, iar Bolojan avertizează asupra riscului ca centralele pe gaz să nu fie finalizate, ceea ce ar putea afecta jaloanele de decarbonizare și ar putea duce la pierderea fondurilor europene. Transelectrica : 11 contracte de peste 530 de milioane de euro pentru linii noi, interconexiuni și retehnologizări; doar 4% din sumă ar fi fost decontată, cu efecte în întârzierea accesului la rețele și la interconexiuni și cu „distorsiuni” în piața de energie. ELCEN București : trei contracte semnate în 2024, de peste 360 de milioane de euro, pentru modernizarea CET-urilor, însă proiectele ar fi încă în faza de licitație. Ce urmează: schimbarea indicatorilor de performanță Bolojan afirmă că nu mai pot fi menținute funcții de conducere în companii de stat „de tip monopolist” cu câștiguri mari fără condiționare de rezultate și anunță că a convenit cu responsabilii din Energie să lucreze la modificarea indicatorilor de performanță pentru companiile care nu își realizează investițiile. Premierul este, în același timp, ministru interimar al Energiei. [...]
România și alte cinci state UE cer înghețarea certificatelor gratuite de CO2 , o mișcare care poate amâna creșterea costurilor de conformare pentru industria energointensivă, pe fondul scumpirii energiei după războiul din Iran, potrivit Agerpres , care citează un document analizat de Reuters. Comisia Europeană a propus în această lună noi reguli privind numărul certificatelor gratuite de emisii de CO2 pe care industriile le vor primi până în 2030. Bruxelles-ul a argumentat că modificarea ar reduce cu patru miliarde de euro costurile cu carbonul pe care industria trebuie să le plătească până la finalul deceniului, printr-o reducere mai lentă a certificatelor gratuite decât se estima inițial. Ce cer România și celelalte state și de ce contează pentru industrie România, Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia și Slovacia solicită însă Comisiei să înghețe numărul certificatelor gratuite la nivelul de anul trecut, potrivit documentului. Argumentul central este legat de prețurile ridicate la energie, care au crescut după declanșarea războiului din Iran, la finalul lunii februarie, și care ar pune presiune pe competitivitatea marilor consumatori industriali de energie. „Aceasta ar putea duce la sporirea amenințării pierderii competitivității lor pe piețele globale, închideri sau relocări în afara UE.” Din perspectivă economică, miza este dacă UE va tempera ritmul de retragere a sprijinului implicit oferit prin certificate gratuite, într-un moment în care costurile energetice sunt deja ridicate pentru o parte a industriei europene. Context: cum funcționează ETS și unde se rupe consensul Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) , lansat în 2005, obligă centralele electrice și industriile să cumpere certificate pentru a-și acoperi emisiile de CO2, însă unele sectoare prelucrătoare și mari consumatoare de energie pot primi o parte dintre certificate gratuit. În timp ce unele guverne și industrii fac lobby pentru mai multe certificate gratuite, alte state, inclusiv Spania și Suedia, cer Comisiei să nu slăbească ETS, în condițiile în care au avansat în tranziția către energie curată. Ce urmează în calendarul UE Documentul ar urma să fie analizat joi, la reuniunea miniștrilor Industriei din UE. Separat, UE pregătește pentru iulie o revizuire a ETS, pentru alinierea la obiectivele climatice ale blocului comunitar pentru 2040. [...]
