Știri
Știri din categoria Energie
Consiliul General a dat undă verde pentru negocierea preluării ELCEN, un pas care poate schimba guvernanța și coordonarea investițiilor în termoficarea Bucureștiului, potrivit Economedia. Primarul general Ciprian Ciucu a primit mandat să gestioneze procesul de transfer al companiei de la Ministerul Energiei.
Decizia Consiliului General îi permite primarului să negocieze preluarea, să semneze protocoalele necesare, să obțină avizele pentru transfer și să solicite o analiză a situației actuale a ELCEN, conform informării Primăriei Capitalei citate în articol.
Primăria argumentează că preluarea ELCEN ar permite coordonarea într-un sistem unitar a producției și distribuției agentului termic. În prezent, sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) este împărțit între:
În această logică, municipalitatea susține că investițiile și modernizarea rețelei de termoficare ar putea fi realizate „mult mai ușor” dacă producția și distribuția sunt coordonate sub aceeași autoritate. Totodată, Primăria precizează că preluarea acțiunilor nu înseamnă fuziunea ELCEN cu Termoenergetica.
Transferul nu se încheie prin hotărârea de acum. Primăria spune că finalizarea va avea loc printr-un contract de vânzare-cumpărare, care va trebui aprobat printr-o nouă hotărâre a Consiliului General.
La nivel guvernamental, procedura a fost inițiată la finalul lunii mai prin memorandum, iar pachetul de acțiuni ar urma să fie transferat de la statul român (prin Ministerul Energiei) către Municipiul București. Etapele de implementare vor fi coordonate de șeful Cancelariei prim-ministrului, iar valoarea tranzacției urmează să fie stabilită după o evaluare de piață realizată de Ministerul Energiei în perioada următoare.
Recomandate
Ministerul Energiei vrea să lege conducerea Hidroelectrica de ţinte obligatorii de investiţii până în 2030 , propunând ca în strategia 2027–2030 să fie introduşi indicatori de performanţă care includ 1.500 MW stocare în baterii şi peste 2.500 MW capacităţi regenerabile noi, potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de guvernanţă şi reglementare: statul, ca acţionar majoritar (80% din acţiunile Hidroelectrica), încearcă să transforme obiectivele investiţionale în obligaţii măsurabile pentru management, într-un moment în care compania trece printr-o schimbare de conducere şi prin tensiuni publice legate de bonusuri şi întârzieri în investiţii. Ce ţinte vrea statul să introducă în KPI-urile conducerii Conform documentului citat de publicaţie, Ministerul Energiei solicită ca strategia de investiţii a Hidroelectrica pentru perioada 2027–2030 să reflecte „obiective mai ambiţioase”, fundamentate pe analize cost–beneficiu. În concret, nota de informare cere: dezvoltarea şi instalarea a până la 1.500 MW putere instalată în sisteme de stocare în baterii (BESS), cu o capacitate de stocare de circa 6.000 MWh ; dezvoltarea unui portofoliu de proiecte regenerabile noi de peste 2.500 MW ; retehnologizarea şi modernizarea capacităţilor hidroenergetice existente. Nota ar fi fost prezentată în adunarea generală a acţionarilor de vineri, potrivit unor surse ZF prezente la AGA. De ce apasă ministerul pe diversificare şi investiţii Documentul porneşte de la ideea că portofoliul de producţie al companiei trebuie diversificat, iar urgenţa este legată de schimbările hidrologice. În notă se arată că frecvenţa şi variabilitatea evenimentelor hidrologice şi scăderea resursei de apă impun investiţii în reabilitarea şi retehnologizarea amenajărilor de stocare, precum şi lucrări pentru siguranţa barajelor. Ministerul indică două riscuri majore pe termen mediu şi lung: scăderea resursei de apă folosite pentru producţia de energie electrică şi majorarea costului apei uzinate, investiţiile în baraje urmând să fie plătite de utilizatorii de apă. Nota citează Raportul de ţară privind clima şi dezvoltarea elaborat de Banca Mondială. Context: conflict pe bonusuri, schimbare de CEO Iniţiativa vine după câteva săptămâni de conflict deschis între premierul interimar Ilie Bolojan, care ocupă şi funcţia de ministru al energiei, şi fostul management, pe tema bonusurilor şi a întârzierilor investiţionale, mai scrie ZF. În acest context, Bogdan Badea s-a retras din cursa pentru funcţia de CEO, acuzând presiuni politice, iar Consiliul de supraveghere l-a ales pe Iulius-Dan Plaveti , fost şef al Complexului Energetic Oltenia, în fruntea Hidroelectrica, companie descrisă de ZF drept cea mai valoroasă listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de circa 80 mld. lei. Ce urmează Dacă ţintele propuse vor fi formalizate ca indicatori cheie de performanţă pentru conducerea executivă, strategia de investiţii 2027–2030 ar urma să fie construită în jurul acestor praguri, cu efect direct asupra prioritizării proiectelor şi asupra evaluării managementului. Publicaţia notează că documentul este o „notă de informare” a ministerului, iar detaliile de implementare nu sunt prezentate în fragmentul disponibil. [...]
Electrica a intrat în 2026 cu un plus puternic de profit, dar cu o expunere majoră pe cash-flow: are de încasat peste 2,5 miliarde lei de la stat sub formă de compensații, într-un context în care eliminarea plafonării prețurilor finale la energie a schimbat rapid dinamica pieței, potrivit Profit . Grupul Electrica SA (furnizare, distribuție, producție și stocare), unde statul român este cel mai mare acționar prin Ministerul Energiei (aproape 49,8% din capital), a raportat un profit net de 309,6 milioane lei în primul trimestru din 2026, în creștere cu 58,2% față de perioada similară din 2025. Principalul factor indicat este eliminarea plafonării prețurilor finale în furnizarea de electricitate. Pe partea de activitate, veniturile consolidate au urcat cu 22,8%, la 3,094 miliarde lei, în timp ce cheltuielile operaționale au scăzut cu 4,5%, la 2,732 miliarde lei — o combinație care explică o parte importantă din îmbunătățirea rezultatului net. Ce înseamnă pentru companie: profit mai mare, dar bani blocați în relația cu statul Miza imediată pentru Electrica nu este doar nivelul profitului, ci ritmul în care își transformă rezultatele contabile în numerar, având „mai mult de 2,5 miliarde lei” de încasat de la stat ca plăți compensatorii, conform aceleiași surse. Dimensiunea sumei sugerează o presiune potențială asupra lichidității și a finanțării curente, în funcție de calendarul efectiv al plăților. Furnizarea, în centrul tranziției după plafonare Electrica descrie trimestrul ca pe o perioadă dificilă pentru furnizare, odată cu trecerea la un cadru concurențial. CEO-ul Alexandru Chiriță a indicat că schimbarea a modificat „structural” dinamica pieței și că rezultatul arată o tranziție gestionată „echilibrat și controlat”: „Segmentul de furnizare a traversat una dintre cele mai solicitante perioade ale ultimilor ani. Trecerea la un cadru concurențial a schimbat structural dinamica pieței, iar performanța acestui trimestru arată că am gestionat tranziția într-un mod echilibrat și controlat.” La nivel de segment, compania arată că veniturile din furnizare au crescut în T1 2026 cu aproximativ 557,6 milioane lei (plus 30,7%) față de T1 2025, până la 2,375 miliarde lei. Sursa precizează că avansul a fost susținut de creșterea veniturilor din furnizarea de energie electrică și gaze naturale, în principal pe fondul stabilirii prețului de vânzare al energiei electrice printr-un mecanism menționat în articol (fragmentul disponibil este însă trunchiat, astfel că detaliile complete ale mecanismului nu pot fi redate aici). [...]
Testul reușit al micro-reactorului Mark-0 mută discuția despre SMR-uri din laborator în zona de autorizare și utilizare , cu implicații directe pentru ritmul în care astfel de tehnologii pot ajunge în aplicații militare și, ulterior, comerciale, potrivit Digi24 . Start-upul american Antares a anunțat că prototipul său de micro-reactor nuclear, Mark-0, a atins „nivelul critic” – adică a declanșat o reacție în lanț auto-susținută, etapă care, odată atinsă, înseamnă că reactorul poate genera continuu propria energie. Informația este transmisă de AFP, citată de Digi24. Testul a avut loc la Laboratorul Național Idaho (INL) , în Idaho Falls, iar Antares spune că este prima companie care reușește această etapă în cadrul Programului Pilot de Reactoare al Departamentului Energiei din SUA (DOE). Programul include 11 proiecte de micro-reactoare (SMR – reactoare modulare mici), iar obiectivul este ca mai multe companii să ajungă la „stare critică” până la 4 iulie, ziua națională a SUA. Ce schimbă tehnologia aleasă și unde apar riscurile Spre deosebire de tehnologia clasică din energia nucleară civilă, Mark-0 nu folosește răcire cu apă sub presiune, ci răcire cu sodiu – mai exact, sodiu lichid pentru răcirea miezului reactorului. Avantajul operațional menționat este că aceste reactoare funcționează la presiune atmosferică, ceea ce reduce riscul de suprapresiune și de explozii de abur. În același timp, soluția vine cu constrângeri de siguranță specifice: sodiul se poate aprinde la contactul cu aerul și poate exploda la contactul cu apa, ceea ce impune măsuri suplimentare de protecție și proceduri stricte de operare. Următorul prag: aprobarea de reglementare și calendarul de utilizare Antares intenționează să pună în funcțiune reactoare mici în situri militare americane până în septembrie 2028. CEO-ul companiei, Jordan Bramble, a declarat: „Am trecut de la concept la stare critică în mai puțin de 12 luni.” Pentru a deveni disponibil comercial, reactorul va trebui însă aprobat de Comisia de Reglementare Nucleară din SUA (NRC). În prezent, doar proiectul de la start-upul NuScale a fost aprobat de NRC, mai notează AFP. Context pentru România: proiectul SMR de la Doicești În același material este menționat și proiectul din România de la Doicești, unde este planificată prima centrală cu reactoare modulare mici (SMR) din UE, pe amplasamentul fostei termocentrale. Proiectul este dezvoltat de RoPower (Nuclearelectrica și Nova Power & Gas) și folosește tehnologia NuScale. Planul inițial prevede testarea unui modul de 77 MW, cu extindere ulterioară la șase unități (462 MW în total), iar investiția estimată este de 4,9 miliarde euro. [...]
Proiectul AUR pentru „profesionalizarea” conducerii ANRE a primit aviz favorabil în CES , un pas procedural care poate influența modul în care este numită conducerea autorității ce reglementează piața de energie, potrivit News . Inițiativa legislativă vizează „specializarea organelor de conducere” ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și a fost inițiată de deputatul AUR Ionelia Priescu . Conform comunicatului partidului, proiectul urmărește promovarea în conducere a unor persoane cu pregătire și experiență în domeniul energetic, cu obiectivul declarat de a consolida independența instituției și de a reduce influența politică asupra deciziilor. „Este o mică victorie pe circuitul de aprobare al acestui proiect, proiect care are ca scop profesionalizarea ANRE prin promovarea în forurile de conducere a specialiştilor cu pregătire tehnică în domeniu. Astfel, vom reuşi să înlăturăm ingerinţele politice de la nivelul acestei autorităţi.” În aceeași declarație, inițiatoarea susține că măsuri similare de profesionalizare ar putea fi aplicate și în cazul altor autorități din România, nu doar la ANRE. Din informațiile disponibile în material, avizul CES este prezentat ca o etapă în „circuitul de aprobare” al proiectului. News nu oferă detalii suplimentare despre calendarul următorilor pași legislativi sau despre conținutul concret al criteriilor propuse pentru conducerea ANRE. [...]
ANRE retrage licența Grenerg , o măsură fără precedent care ridică miza conformării în piața de furnizare , iar clienții companiei vor fi preluați automat de furnizorul de ultimă instanță începând cu 19 iunie 2026, potrivit Economedia . Decizia afectează un portofoliu de 22.564 de locuri de consum. ANRE susține că retragerea licenței este o premieră instituțională și vine după o perioadă în care furnizorul ar fi continuat să încalce obligațiile din legislație, reglementările autorității și condițiile licenței de furnizare, în pofida sancțiunilor aplicate. De ce a intervenit ANRE: abateri repetate și amenzi de peste 1,16 milioane lei Autoritatea afirmă că Grenerg a acumulat, în mai puțin de un an, amenzi totale de 1.165.000 de lei pentru peste 100 de abateri constatate în controale și că ar fi continuat să comită fapte similare celor deja sancționate la nivelul maxim permis de lege. Printre abaterile principale menționate de ANRE se numără: schimbarea furnizorului fără acordul clienților finali; încălcări repetate ale regulilor privind facturarea energiei electrice; probleme legate de relația contractuală cu consumatorii. Președintele ANRE, George Niculescu, a justificat măsura ca fiind ultima opțiune după ce sancțiunile contravenționale nu ar fi dus la corectarea comportamentului. „Retragerea licenței este cea mai severă măsură pe care ANRE o poate dispune față de un furnizor și nu este o decizie pe care o tratăm cu ușurință. (...) În acest caz, au fost constatate încălcări grave și repetate: clienți finali au fost transferați către acest furnizor fără acordul lor, iar regulile de facturare au fost încălcate în mod constant.” Ce se întâmplă cu clienții: preluare de către furnizorul de ultimă instanță ANRE spune că niciun client final nu va rămâne fără energie electrică. Cei 22.564 de clienți afectați, dintre care 22.102 sunt casnici, urmează să fie redistribuiți către furnizorul de ultimă instanță (FUI) desemnat pentru luna iunie 2026, „fără întreruperea alimentării”. Clienții care nu acceptă prețul oferit de FUI pot, potrivit autorității, să încheie un contract cu un alt furnizor ales de ei. ANRE indică platforma www.posf.ro , unde consumatorii au acces la un comparator de prețuri și la posibilitatea de a încheia contracte. Contextul controalelor și al sancțiunilor ANRE leagă cazul de informații apărute în spațiul public și de sesizări ale consumatorilor, care au dus la un control în iunie 2025. În urma acestuia, autoritatea arată că a aplicat amenzi de 760.000 de lei pentru 84 de abateri. Ulterior, în perioada octombrie 2025–martie 2026, au urmat noi controale și încă 41 de amenzi, în valoare totală de 405.000 de lei. Retragerea licenței intră în vigoare la 19 iunie 2026 și marchează o escaladare a intervenției de reglementare, după ce ANRE susține că sancțiunile financiare nu au fost suficiente pentru a opri repetarea abaterilor. [...]
Nuclearelectrica mizează pe un program nuclear de circa 20 mld. euro (aprox. 100 mld. lei) care combină retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construirea a două reactoare noi și proiectul de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești, într-un moment în care Comisia Europeană cere accelerarea investițiilor nucleare în UE, potrivit Newsweek . Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, spune că România are „cel mai matur proiect” SMR din Europa, cu amplasament evaluat independent de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și cu tehnologie certificată de reglementatorul american NRC (Nuclear Regulatory Commission). În această logică, compania își reafirmă angajamentul de a accelera proiectele strategice nucleare, inclusiv SMR. De ce contează: investiția și calendarul UE pot repoziționa România în regiune Mesajul Nuclearelectrica vine pe fondul unei poziționări mai ferme la nivel european pentru extinderea capacităților nucleare și pentru prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente. Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, este citat cu apelul ca Europa să avanseze „cu mult mai multă viteză și la o scară mult mai mare” în dezvoltarea și implementarea SMR-urilor și să prelungească durata de viață a reactoarelor existente. În același context, comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, leagă direcția de o strategie europeană care să evite fragmentarea și să susțină competitivitatea globală, menționând un obiectiv: punerea în funcțiune a primului proiect SMR al Europei „până la începutul anilor 2030”. El indică și rolul Alianței industriale europene pentru SMR , care „reunește în prezent aproximativ 400 de membri”. Ce include „mixul” de proiecte invocat de Nuclearelectrica Potrivit declarațiilor lui Cosmin Ghiță, pachetul de investiții estimat la aproximativ 20 de miliarde de euro (aprox. 100 mld. lei) include: retehnologizarea pentru creșterea duratei de viață a Reactorului 1 (Cernavodă); construcția a două unități nucleare noi la Cernavodă; proiectul SMR de la Doicești. Ghiță susține că acest mix ar plasa România atât în zona respectării angajamentelor internaționale, cât și într-o poziție de „leadership” într-o industrie emergentă. Declarații-cheie „Europa trebuie să avanseze cu mult mai multă viteză și la o scară mult mai mare în dezvoltarea și implementarea SMR-urilor și să prelungească durata de viață a reactoarelor existente.” „Retehnologizare pentru creșterea duratei de viață a reactorului 1, construcția a două unități nucleare noi la Cernavodă și proiectul SMR de la Doicești sunt un mix de proiecte evaluat la aproximativ 20 de miliarde de euro…” Ce urmează, în linii mari Din informațiile prezentate, miza imediată este accelerarea proiectelor, pe fondul unei strategii europene care urmărește să ducă un prim SMR în exploatare la începutul anilor 2030. Materialul nu oferă un calendar detaliat pentru proiectele din România și nici etape contractuale sau de finanțare, astfel că ritmul efectiv va depinde de deciziile de implementare și de cadrul de reglementare aplicabil. [...]
