Știri
Știri din categoria Energie
Pierderile NuScale au crescut cu peste 53%, după ce veniturile companiei americane din proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești s-au redus abrupt, pe fondul încheierii unor contracte și al lipsei unor noi încasări de la dezvoltatorul român, potrivit Profit.
În T1 2026, încasările NuScale „s-au prăbușit” la 565.000 de dolari (aprox. 2,6 milioane lei), de la 13,375 milioane de dolari (aprox. 61,5 milioane lei) în primele trei luni din 2025. Directorul financiar al NuScale, Ramsey Hamady, a explicat că scăderea vine în principal din faptul că veniturile recunoscute din contractul de licență tehnologică cu RoPower au fost „finalizate” în T1 2025, iar veniturile aferente fazei 2 a studiului de inginerie FEED (Front-End Engineering Design – etapa de proiectare/inginerie înainte de execuție) au fost finalizate în ultima parte a lui 2025.
Potrivit companiei americane, NuScale a încasat în total circa 8 milioane de dolari (aprox. 36,8 milioane lei) din contractele cu RoPower Nuclear SA.
Oficialii NuScale au spus că, în prezent, așteaptă ca RoPower să obțină finanțare pentru continuarea proiectului SMR. Hamady a indicat că RoPower a făcut un anunț care „suna ca o decizie finală de investiție”, însă NuScale a comunicat pieței că decizia depinde de obținerea finanțării.
CEO-ul NuScale, John Hopkins, a declarat că au loc săptămânal discuții cu RoPower, Nuclearelectrica și alte entități implicate privind evoluția proiectului de la Doicești.
Proiectul cu SMR-uri NuScale de la Doicești este dezvoltat de RoPower Nuclear SA, companie mixtă deținută în proporții egale de Nuclearelectrica și Nova Power&Gas (din grupul E-INFRA al antreprenorilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu).
În plan politic și de guvernanță corporativă, Profit notează că premierul Ilie Bolojan (și ministru interimar al Energiei) a criticat recent proiectul, iar Ministerul Energiei controlează Nuclearelectrica (cu peste 82% din capital), ceea ce îi permite să blocheze în AGA decizii favorabile continuării proiectului.
RoPower Nuclear SA a anunțat sprijinul de principiu al a două instituții financiare susținute de guvernul SUA:
Compania a precizat că scrisorile sunt „indicative și neangajante”, condiționate de due diligence și aprobări interne.
Într-un material separat, Profit a relatat că Exim Bank US ia în considerare un credit de până la 5,625 miliarde dolari (aprox. 25,9 miliarde lei), pe maximum 22 de ani, însă instituția așteaptă o cerere oficială de creditare din partea RoPower pentru achiziții de bunuri și servicii din SUA. Și DFC ar aștepta o solicitare oficială, în condițiile limitării la 25% din costurile proiectului, potrivit reglementărilor agenției.
România ar urma să plătească inițial un singur mini-reactor de 77 MW, dintre cele 6 preconizate (total 462 MW), iar restul de 5 doar după ce primul funcționează corespunzător. Într-un document oficial citat de Profit, scenariul recomandat (A1.3) include două opțiuni:
Potrivit aceleiași surse, data de începere a operării comerciale pentru primul modul ar urma să fie iulie 2033, iar pentru întreaga centrală de 462 MW – decembrie 2034, în funcție de acordurile comerciale pentru achiziția celorlalte 5 module.
În acest context, scăderea abruptă a veniturilor NuScale din relația cu RoPower și creșterea pierderilor companiei americane accentuează miza finanțării: fără bani noi și contracte noi, proiectul rămâne în faza în care decizia de investiție este, practic, condiționată de închiderea pachetului financiar și de acordurile comerciale aferente.
Recomandate
Nivelul scăzut al Dunării nu impune, deocamdată, restricții la CNE Cernavodă , iar ambele reactoare funcționează la putere nominală, potrivit G4Media . Mesajul companiei Nuclearelectrica vine în contextul îngrijorărilor legate de secetă și de efectele ei asupra producției de energie, însă operatorul spune că impactul climatic asupra activității sale este, în mod obișnuit, redus. Compania arată că singurul episod în care o unitate a centralei a fost afectată de secetă severă a avut loc în august 2003, când Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, considerat atunci cel mai redus din ultimii 160 de ani. De ce contează pentru funcționarea centralei Centrala de la Cernavodă folosește apa din Dunăre pentru răcirea reactoarelor, iar elementul determinant pentru operare este nivelul apei din bazinul de aspirație din care este preluată apa, nu doar nivelul fluviului în general. Nuclearelectrica susține că, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile de operare – în special cele privind securitatea nucleară – factorii climatici au un impact redus chiar și în perioade dificile pentru alți producători de energie. Pragurile de operare în caz de secetă extremă Nuclearelectrica precizează că doar în scenariul unei secete extreme sunt prevăzute praguri de operare care pot duce la oprirea reactoarelor, pentru a asigura securitatea nucleară, conform procedurilor și specificațiilor de proiect. Pragurile menționate sunt: 2,50 mdMB – poate fi oprită prima unitate; 2,35 mdMB – poate fi oprită și a doua unitate. (mdMB înseamnă „metri deasupra nivelului Mării Baltice”, sistemul de referință altimetric folosit în România pentru măsurarea cotelor.) Compania mai afirmă că, în cazul opririi unuia sau ambelor reactoare, ar exista în continuare suficientă apă în bazinul de aspirație pentru răcire, prin utilizarea unor pompe speciale cu o înălțime de aspirație mai redusă, de aproximativ 1,4 mdMB . [...]
Criza de combustibil din Rusia împinge piața spre soluții digitale de „monitorizare” în timp real , după ce mai multe platforme au lansat hărți interactive care indică benzinăriile unde se poate alimenta, potrivit G4Media . Instrumentele au apărut pe fondul unei crize a carburanților, iar una dintre hărți a fost dezvoltată de o bancă rusească, pe baza analizei a milioane de tranzacții anonime de achiziție de benzină. Din aceste date, banca a estimat disponibilitatea benzinei la nivel național. Harta respectivă acoperă peste 20.000 de benzinării și permite urmărirea stării acestora în timp real. În paralel, au fost lansate și alte hărți, inclusiv regionale, unele cu comentarii ale șoferilor despre cozile de la benzinării. Potrivit presei internaționale citate de EFE, criza combustibililor ar fi fost declanșată de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și ar fi afectat o treime din populația țării. În plan de politică economică, guvernul rus a anunțat miercuri o interdicție privind exporturile de motorină și începerea importurilor de combustibil, măsuri prezentate ca încercare de stabilizare a pieței. [...]
Rețele Electrice România scoate la licitație lucrări de până la 387 milioane lei fără TVA , un pachet multianual care poate accelera modernizarea rețelelor de înaltă tensiune în trei regiuni și, implicit, capacitatea de racordare și siguranța alimentării, potrivit Economica . Licitația vizează contracte de lucrări la instalațiile de înaltă tensiune, structurate pe trei loturi, corespunzătoare celor trei regiuni operaționale deservite de companie: Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea. Informațiile sunt prezentate de Agerpres , citată în articol. Ce lucrări intră în pachet și unde se fac Proiectele includ racordări, întăriri de rețea și extinderi ale stațiilor de transformare și ale liniilor electrice, în municipiul București și în județele Ilfov, Giurgiu, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș, Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași. Pentru liniile electrice de înaltă tensiune (aeriene și subterane) sunt menționate activități precum lucrări preliminare construcției, sistematizări de terenuri, intervenții la stâlpi și la elemente electromecanice ale rețelei. În stațiile de transformare, lucrările includ demontarea echipamentelor existente și montarea unora noi de înaltă, medie și joasă tensiune, inclusiv echipamente de telecontrol și protecție (sisteme care permit operarea și supravegherea de la distanță și intervenția automată la defecte). Calendar și condiții de execuție Termenul de depunere a ofertelor este 17 august 2026, iar durata contractului atribuit este de 60 de luni de la semnare. Pe parcursul execuției, compania precizează că vor fi respectate cerințele legale și de reglementare privind protecția mediului, precum și standardele relevante în vigoare. Context: dimensiunea rețelei operate Rețele Electrice România operează o rețea de circa 136.000 km în Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și derulează un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, siguranței și performanței rețelelor, în linie cu standardele de mediu ale grupului PPC. Infrastructura include 293 de stații de transformare și peste 26.000 de posturi de transformare. [...]
AMPERA a finalizat un modul de reactor nuclear la scară reală, realizat prin imprimare 3D , un pas care ar putea reduce timpii și costurile de fabricație pentru reactoare modulare, dacă tehnologia va fi validată ulterior în exploatare, potrivit IT之家 . Compania, cu sediul în SUA, a anunțat că modulul este „primul” de acest tip la dimensiune completă. Anunțul a fost făcut pe 2 iulie, ora locală din Florida, iar modulul este prezentat ca o etapă-cheie în dezvoltarea unui reactor pe toriu pe care AMPERA îl descrie drept „subcritic, solid și prefabricat în fabrică”. „Subcritic” înseamnă că reacția nucleară nu se autosusține fără o sursă externă de neutroni, o abordare urmărită de unele proiecte pentru a îmbunătăți profilul de siguranță, însă materialul citat nu oferă detalii despre calendarul de punere în funcțiune sau despre autorizări. Ce include modulul și ce promite tehnic În interiorul modulului, „miezul” este descris ca un ansamblu sferic realizat din carbură de siliciu (SiC), un material ceramic folosit în aplicații care cer rezistență ridicată la temperaturi și coroziune. Designul ar avea o durată de viață de până la 30 de ani, „fără a necesita completarea combustibilului nuclear” în acest interval, conform informațiilor din articol. Sistemul ar urma să folosească drept combustibil nuclear toriu de tip TRISO (particule de combustibil încapsulate în straturi ceramice, concepute pentru a reține produșii de fisiune). Publicația notează și o țintă de putere: fiecare modul ar putea furniza electricitate la nivelul de 30 MW. De ce contează pentru industrie Din perspectivă operațională, miza este mutarea unei părți mai mari din fabricație în procese standardizate, inclusiv imprimare 3D, și livrarea de module „gata de instalare”, ceea ce ar putea scurta ciclurile de producție față de construcția tradițională la amplasament. În acest stadiu, însă, informațiile disponibile se limitează la finalizarea modulului; materialul nu precizează dacă și când va urma integrarea într-un sistem complet, testele de performanță sau pașii de reglementare necesari pentru operare comercială. [...]
România ajunge în topul european al câștigurilor potențiale din stocarea energiei , ceea ce poate accelera investițiile în baterii și poate schimba modul în care se echilibrează Sistemul Energetic Național, potrivit unei analize publicate de Economica . Indicatorul folosit este calculat de ENTSO-E (rețeaua europeană a operatorilor de transport și sistem) și estimează „valoarea stocării” exclusiv din diferențele de preț din Piața pentru Ziua Următoare (PZU), pe perioada 1 iunie 2025 – 1 iunie 2026. Metoda pornește de la diferența medie zilnică dintre cele 8 ore cu cele mai mici prețuri (încărcare) și cele 8 ore cu cele mai mari prețuri (descărcare), adică o aproximare a veniturilor din arbitrajul zilnic (cumpărare ieftin, vânzare scump). De ce contează: semnal puternic de rentabilitate pentru investitori La nivel european, ENTSO-E indică un minim mediu de aproximativ 215 euro/MW pe zi, în timp ce în multe țări oportunitățile depășesc 600 euro/MW pe zi, pe fondul volatilității prețurilor spot. În acest context, România apare drept una dintre cele mai atractive piețe din regiune. Conform calculelor citate, România ar oferi un câștig de 792 euro/MW pe zi la utilizarea unei baterii de stocare, al patrulea nivel din Europa, după: Ungaria: 800 euro/MW pe zi Bulgaria: 798 euro/MW pe zi Grecia: 797 euro/MW pe zi Câtă stocare există deja în România și cât de repede crește Pe partea operațională, datele Transelectrica menționate în analiză arată că, la 20 iunie , România avea 878 MW putere instalată și 1.630 MWh capacitate de stocare în baterii. Ritmul de creștere este rapid: în urmă cu două luni, capacitatea era de circa 1.100 MWh , ceea ce înseamnă un plus de 500 MWh în aproximativ două luni, pe fondul intrării în exploatare a unor instalații mari. Așteptări pentru 2026: pragul de 2.000 MW În februarie, vicepreședintele ANRE Gabriel Andronache a declarat că puterea instalațiilor de stocare ar urma să se tripleze față de finalul anului trecut, până la 2.000 MW la finalul acestui an, pe ideea că stocarea poate „întârzia” vârful de producție din timpul zilei și poate reduce expunerea la prețurile mari din vârful de sarcină. „Am terminat anul trecut cu o capacitate de stocare dispecerizabilă (în sens de putere instalată – n.red.) de aproape 600 MW, la finalul acestui an ne așteptăm să depășim pragul de 2.000 MW”, a spus atunci Andronache. Pentru piață, combinația dintre câștigurile potențiale ridicate din diferențele de preț și creșterea accelerată a capacităților instalate sugerează că bateriile vor avea un rol tot mai vizibil în echilibrarea SEN și în modul în care se formează prețurile în orele de vârf. [...]
Motorina nu s-a scumpit uniform după expirarea plafonării accizei , iar diferențele de preț dintre lanțurile de benzinării din București au devenit vizibile încă din dimineața de 1 iulie, potrivit HotNews , pe baza datelor din Monitorul Prețurilor . Marți, cea mai ieftină motorină standard era la Petrom, la 9,18 lei/litru. La Lukoil, MOL, Rompetrol, OMV și Socar, prețul era 9,24 lei/litru, conform aceleiași surse. Cât costa motorina standard pe 1 iulie, după expirarea măsurii Miercuri dimineață, după expirarea plafonării accizei, unele rețele au păstrat prețul, în timp ce altele au afișat creșteri: Rompetrol: 9,24 lei/litru Lukoil: 9,24 lei/litru Petrom: 9,54 lei/litru MOL: 9,60 lei/litru OMV: 9,60 lei/litru Socar: 9,59 lei/litru Diesel premium: scăderi la unii, creșteri la alții Și la motorina premium, variațiile între companii au fost semnificative miercuri dimineață. Rompetrol a redus prețul la 9,99 lei/litru, același nivel fiind și la Socar. La polul opus, MOL afișa 10,45 lei/litru, cel mai ridicat preț menționat în datele citate. În același timp, OMV vindea cu 4 bani/litru sub prețul MOL, iar la Petrom motorina premium era 10,31 lei/litru. Marți, înainte de expirarea măsurii, premium-ul era cel mai ieftin la Petrom (9,95 lei/litru) și cel mai scump la Rompetrol (10,20 lei/litru). Context: măsura a expirat, prelungirea e blocată Reducerea temporară a accizei la motorină a expirat miercuri, 1 iulie. Plafonarea era de 36 de bani/litru (cu TVA). Proiectul legislativ care ar fi permis prelungirea până la 30 noiembrie este blocat în Parlament, iar aleșii au intrat în vacanță, potrivit Agerpres. [...]
