Știri
Știri din categoria Energie

Proiectul SMR Doicești intră într-o fază în care licențierea și achizițiile devin critice pentru calendar și costuri, pe măsură ce RoPower Nuclear pregătește trecerea către Etapa 3, care include contracte pre-EPC (înainte de proiectare–achiziții–construcție) și achiziții de materiale cu termen lung de fabricație, potrivit Economedia.
Nuclearelectrica arată, într-un comunicat publicat la Bursa de Valori București, că proiectul se află în etapa premergătoare Etapei 3, cu o listă de activități care urmează să fie derulate de RoPower Nuclear, compania de proiect în care SNN are o participație de 50%.
În perioada curentă, activitățile vizate înainte de Etapa 3 includ:
Miza operațională este că, odată ce proiectul intră în zona de contractare și aprovizionare pentru componente cu timp mare de livrare, riscurile de întârziere și de creștere a costurilor se mută din zona de studii în zona de execuție și piață (furnizori, capacități de producție, condiții contractuale).
Compania reamintește că, prin hotărârea acționarilor SNN din 12 februarie 2026, decizia de investiție (FID) a fost aprobată cu „o serie de condiții suplimentare” menite să creeze un cadru de sprijin și cooperare între parteneri și autorități.
Potrivit comunicatului, echipele RoPower și SNN lucrează la îndeplinirea acestor condiții, unele fiind în sarcina companiilor, iar altele în sarcina autorităților guvernamentale. În practică, această împărțire contează pentru ritmul de avansare: o parte din pașii necesari nu depind exclusiv de compania de proiect.
În spațiul public au apărut recent critici legate de cheltuielile din proiect. Economedia amintește că Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru Hotnews că Nuclearelectrica ar fi cheltuit 240 de milioane de dolari pentru proiect, iar România ar rămâne „cu un teren și niște hârtii”.
Ca reacție, Nova Power & Gas a susținut că tranzacția privind situl energetic de la Doicești a fost realizată în iunie 2025 la o valoare de aproximativ 24 milioane euro (aprox. 120 milioane lei) și a inclus, între altele, 50 de hectare de teren, o stație nouă de transformare 110 kV/MT, linii electrice aeriene de 110 kV, transformatoare și echipamente, clădire de birouri și infrastructură internă.
Nuclearelectrica plasează proiectul într-un calendar mai larg: programul SMR a fost inițiat în 2019, iar proiectul de la Doicești a fost demarat efectiv în septembrie 2022, după selecția tehnologiei și amplasamentului și aprobarea strategiei de implementare de către AGA.
În 2023 și 2024 au fost parcurse etapele FEED 1 și FEED 2 (analize tehnice preliminare), iar compania afirmă că obiectivele FEED 2 au fost finalizate conform graficului și la un buget redus față de cel estimat.
Compania susține, de asemenea, că proiectul ar aduce flexibilitate sistemului energetic și complementaritate cu resursele regenerabile și că, odată implementat, ar putea deveni un reper pentru proiecte similare.
„În acest context, cu accent particular pe cazul României, Proiectul SMR Doicești prezintă un potențial enorm de dezvoltare a industriei nucleare românești, a Nuclearelectrica, a lanțului de furnizare, a sistemului educațional asociat, al atragerii de investiții.”
Următorul reper operațional este închiderea pachetului de activități premergătoare Etapei 3, în special pe două fronturi: avansarea licențierii și închiderea negocierilor pentru pre-EPC și achizițiile de materiale cu termen lung de fabricație. Sursa nu indică termene calendaristice sau valori contractuale pentru aceste etape, astfel că ritmul și costurile rămân, deocamdată, greu de cuantificat public.
Recomandate

Negocierile pentru proiectul SMR de la Doicești rămân blocate pe împărțirea riscurilor , după ce NuScale ar fi refuzat să semneze acorduri cu caracter angajant și ar fi propus, ca alternativă, doar un mecanism de tip „warrants” (drepturi de subscriere de acțiuni la un preț prestabilit), potrivit unui document al Nuclearelectrica analizat de Profit . Miza economică este majoră: România ar urma să plătească inițial un singur modul, iar restul doar după validarea funcționării acestuia. Documentul citat indică drept „cea mai importantă” condiție faptul că România ar urma să plătească un singur mini-reactor de 77 MW din cele 6 preconizate pentru Doicești, iar pentru celelalte 5 module plata să fie făcută doar după ce se dovedește că primul funcționează corespunzător. Blocaj la „FID” și refuzul unui acord obligatoriu În document se arată că, deși propunerile companiei de proiect (RPN) ar fi aliniate practicilor de piață pentru proiecte „FOAK” (First of a Kind – primele proiecte de acest tip, cu riscuri mai mari), NuScale ar fi refuzat semnarea unui acord „binding” (obligatoriu). Conform aceleiași surse, abordarea ar fi „condiționată și restrictivă” din perspectiva unei asumări echilibrate a riscurilor și nu ar oferi o soluție concretă pentru îndeplinirea condiției „FID” (decizia finală de investiție). Tot în document se menționează că propunerile NuScale ar include „limitări și exonerări extinse”, prin care s-ar evita asumarea unor obligații privind rambursarea costurilor pentru cele cinci module și garanții de performanță. „NuScale a încetat a mai da curs acestor discuții”, se arată în documentul Nuclearelectrica citat de Profit. „Framework Agreement”, înlocuit cu o propunere de acțiuni la preț prestabilit O altă condiție descrisă ca esențială pentru SNN (Nuclearelectrica) este încheierea unui acord-cadru („Framework Agreement”), văzut ca instrument pentru o alocare corectă a riscurilor („risk sharing”) și pentru obținerea de beneficii strategice proporționale cu implicarea și riscurile asumate. Potrivit documentului, nu există în prezent o formă agreată a acestui acord sau un mecanism alternativ angajant, iar întârzierile ar fi fost generate de partenerul NuScale, care ar fi renunțat treptat la elemente angajante. În acest context, NuScale ar fi adus în discuție o alternativă bazată pe „warrants” – dreptul SNN de a subscrie acțiuni NuScale la un preț de exercitare prestabilit. Din perspectiva SNN, mecanismul nu ar fi suficient, în forma propusă, pentru îndeplinirea condiției FID, iar solicitarea exprimată este revenirea la „Framework Agreement”. Amplasamentul: condiție neîndeplinită privind riscul de gaze naturale A treia condiție menționată vizează clarificarea/soluționarea situației privind existența gazelor naturale pe amplasament, inclusiv clasificarea puțului Soceram și lucrări de abandonare a puțului – element considerat esențial pentru evaluarea acceptabilității amplasamentului din perspectiva hazardului asociat gazelor naturale. Documentul indică faptul că această condiție este neîndeplinită, nefiind confirmat un cadru procedural pentru măsuri de diminuare a riscurilor, în linie cu cerințele autorităților și bunele practici aplicabile proiectelor nucleare, inclusiv standarde ale AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) . Se mai arată că lipsa suportului instituțional ar fi afectat calendarul proiectului, prin întârzierea unor studii necesare pentru obținerea autorizației de amplasament. RPN ar fi încheiat un acord pentru o evaluare independentă; rezultatele preliminare indicative ar urma să fie disponibile din martie 2027, iar studiul final ar urma să fie emis în octombrie 2027, conform documentului citat. [...]

Revenirea Unității 1 la Cernavodă readuce aproape 1.000 MW în Sistemul Energetic Național , ceea ce înseamnă că centrala nucleară operează din nou cu ambele reactoare, potrivit Mediafax . Reactorul 1 a fost reconectat la Sistemul Energetic Național în primele ore de sâmbătă. Conform datelor Transelectrica citate de publicație, sincronizarea cu rețeaua a avut loc în jurul orei 01:00, iar în cursul dimineții centrala livra aproape 1.000 MW. Impact operațional: producția nucleară revine după o perioadă dificilă Repunerea ambelor unități în funcțiune încheie, potrivit informațiilor prezentate, o perioadă de peste trei luni și jumătate în care România nu a mai avut energie nucleară în sistem, pe fondul opririlor succesive ale celor două unități. Unitatea 2 a fost conectată la Sistemul Energetic Național miercuri, iar joi a ajuns la puterea nominală de 700 MW. Ce a dus la opriri și ce schimbări au fost anunțate Unitatea 1 fusese oprită neplanificat la începutul acestei săptămâni, la trei zile după o reconectare anterioară, din cauza unei defecțiuni identificate la partea nenucleară a instalației, mai notează Mediafax. În urma acestei defecțiuni, directorul Nuclearelectrica a anunțat schimbări în managementul tehnic al centralei, inclusiv înlocuirea directorului tehnic începând cu 1 decembrie 2026. Oprirea inițială a Reactorului 1 a avut loc pe 28 iulie, pe fondul secetei și al nivelului scăzut al Dunării , care nu permitea asigurarea apei necesare răcirii instalațiilor. Unitatea 2 a fost oprită la rândul ei pe 13 august. [...]

Oprirea accidentală a Unității 1 de la Cernavodă a scos din sistem circa 600 MW și a împins România spre importuri mai scumpe , cu efecte în prețul energiei, în timp ce autoritățile verifică inclusiv o posibilă eroare de mentenanță, potrivit Digi24 . Unitatea 1 s-a decuplat de la Sistemul Energetic Național luni, la ora 17:57, după apariția unei defecțiuni tehnice. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a spus că problema a fost localizată la un ejector – echipament care asigură vidul necesar funcționării condensatorului turbinei – iar în paralel se analizează dacă a existat și o neglijență umană în procesul de mentenanță. „Se analizează dacă a fost și o neglijență umană, a factorului uman, în acest proces de mentenanță.” Impact în sistem: 600 MW lipsă, acoperiți inclusiv din import Potrivit oficialului, oprirea Unității 1 a însemnat că Dispeceratul Energetic Național a rămas fără aproximativ 600 MW pe care îi avea în calcul pentru acoperirea consumului. Energia neprodusă la Cernavodă a fost înlocuită inclusiv prin importuri, cumpărate la prețuri mai mari, ceea ce ar fi contribuit la dezechilibre și la creșterea prețului energiei electrice. În mod obișnuit, cele două reactoare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, conform aceleiași surse. Ce urmează: repornirea Unității 2 și intervenții la Unitatea 1 Nițulescu a anunțat că procedurile de repornire a Unității 2 ar urma să înceapă în cursul nopții, în jurul orei 4:00, iar reactorul ar urma să ajungă la puterea nominală în 24–48 de ore de la începerea manevrelor. În paralel, echipele continuă lucrările de remediere la Unitatea 1, iar oficialul și-a exprimat speranța că ambele unități vor reveni în funcțiune în cel mult 48 de ore, urmând să furnizeze împreună 1.300–1.350 MW. Totuși, Digi24 notează că această estimare este mai optimistă decât calendarul comunicat de Nuclearelectrica : compania a indicat că Unitatea 2 ar urma să fie sincronizată cu Sistemul Energetic Național pe 11 noiembrie și să atingă puterea nominală pe 12 noiembrie. Pentru Unitatea 1, articolul citat este trunchiat și nu include integral intervalul comunicat de companie, astfel că termenul exact nu poate fi redat din textul disponibil. [...]

Reactorul 1 de la Cernavodă a fost deconectat din nou de la SEN, la trei zile de la repornire, iar Nuclearelectrica anunță schimbări de management tehnic la nivelul centralei, potrivit Adevărul . Compania spune că oprirea a fost provocată de o defecțiune în „partea clasică” (nenucleară) a unității și că nu există impact asupra securității nucleare. Deconectarea Unității 1 a avut loc în seara zilei de 9 noiembrie 2026, iar incidentul a fost „gestionat conform procedurilor de operare aflate în vigoare”, conform raportării transmise pieței de capital. Nuclearelectrica afirmă că echipele tehnice lucrează la remedierea problemei și la repornirea reactorului „în cel mai scurt timp”. Ce spune Ministerul Energiei despre incident Ministerul Energiei a transmis că monitorizează permanent situația de la CNE Cernavodă și că defecțiunea nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul. În comunicarea citată, ministerul precizează că deconectarea a fost cauzată de o problemă în partea clasică a unității și că procedurile de repunere în funcțiune și reconectare la Sistemul Energetic Național vor continua „în perioada imediat următoare”, cu respectarea cerințelor de securitate nucleară. „Defecțiunea de la Reactorul 1 al CNE Cernavodă nu afectează securitatea nucleară.” Schimbare la vârful tehnic al centralei, de la 1 decembrie Pe lângă intervenția tehnică, Nuclearelectrica anunță măsuri la nivel managerial, vizând zona responsabilă de „disponibilitatea echipamentelor necesare operării” Unității 1. Compania precizează că, începând cu 01.12.2026, directorul tehnic al CNE Cernavodă va fi înlocuit, iar „cauza de profunzime” a incidentului va face obiectul unui raport ulterior. În paralel, specialiștii centralei desfășoară lucrări atât pentru Unitatea 1, cât și pentru Unitatea 2, cu obiectivul reconectării la SEN „în cel mai scurt timp”. Nuclearelectrica mai arată că va informa investitorii și publicul cu privire la orice evoluție relevantă, în linie cu obligațiile unei companii listate la Bursa de Valori București . [...]

Vizita premierului și a ministrului Energiei la Cernavodă vine pe fondul repornirii Unității 1 , un pas cu miză operațională pentru revenirea producției nucleare în Sistemul Energetic Național, potrivit Digi24 . Prim-ministrul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, merg sâmbătă la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, unde au programată o vizită și o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica , pe tema activității curente și a proiectelor strategice, conform Agerpres. Contextul imediat al deplasării este reconectarea Unității 1 la rețea, după o perioadă de oprire. Agerpres arată că procedurile de pornire au fost demarate miercuri, „în urma întrunirii condițiilor minime necesare”, iar Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național vineri după-amiază. De ce contează: revenirea treptată a producției nucleare Oprirea Unității 1 a fost decisă controlat la 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării, care a afectat asigurarea apei necesare pentru răcire; ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2, potrivit Agerpres. În acest context, repornirea Unității 1 este relevantă pentru stabilitatea producției interne, în condițiile în care energia nucleară este o sursă dispecerizabilă (poate fi programată și controlată în funcție de necesarul din sistem). Agerpres precizează că centrala operează două unități de câte 700 MWe, care folosesc uraniu natural drept combustibil și apă grea ca moderator și agent de răcire. Cu ambele unități în funcțiune, Nuclearelectrica acoperă aproximativ 20% din producția cu unități dispecerizabile din România. Ce urmează La finalul vizitei sunt așteptate declarații de presă, conform informațiilor publicate de Adevărul. În lipsa altor detalii în materialul Digi24, nu este clar dacă autoritățile vor anunța un calendar pentru revenirea completă a producției de la Cernavodă sau măsuri pentru reducerea riscului de opriri similare în perioade cu debite scăzute ale Dunării. [...]

Repornirea Unității 1 de la Cernavodă reduce presiunea pe Sistemul Energetic Național , după ce reactorul a fost resincronizat vineri, 6 noiembrie, și a început să livreze din nou electricitate, potrivit Profit . Unitatea 1 generează energie de la ora 16:23, la o putere de circa 40 MW. Nuclearelectrica a transmis că resincronizarea la Sistemul Energetic Național (SEN) a avut loc în după-amiaza zilei de 6 noiembrie 2026, în linie cu un raport curent emis pe 4 noiembrie. Compania precizează că manevrele de pornire „nu au avut impact asupra securității nucleare, personalului și populației” și au fost realizate conform procedurilor. Ce urmează operațional: creșterea treptată a puterii Manevrele de repornire au început în aceeași zi, iar sincronizarea fusese programată inițial la ora 13. Conform datelor Transelectrica citate în material, reactorul ar urma să ajungă la funcționare normală sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19. Efectul asupra riscului de criză și măsurile de urgență Repornirea vine după o perioadă în care Guvernul a prelungit până la 30 noiembrie măsura ce permite Transelectrica să limiteze consumul marilor consumatori industriali și să oprească exporturile, în caz de criză pe piața de energie. Măsura a fost introdusă pe 7 august (inițial până la 31 august) și prelungită ulterior până la 30 septembrie și apoi până la 31 octombrie, în contextul opririi ambelor reactoare de la Cernavodă din cauza secetei, care a afectat alimentarea cu apă de răcire. În documentul de fundamentare citat în articol, autoritățile indicau un „nivel redus al adecvanței” în SEN și o vulnerabilitate majoră: deficit de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00–21:00), pe fondul limitării importurilor într-un context de criză regională de energie. De ce nu revine automat și Unitatea 2 Nuclearelectrica arată că funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcire, ceea ce duce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. În consecință, pornirea Unității 2 depinde de „o creștere susținută a nivelului Dunării ”; abia după îndeplinirea acestei condiții Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată la SEN. Context: opriri din vară și vizită oficială la centrală Debitului foarte redus al Dunării în iulie–octombrie a dus la oprirea în siguranță a unităților: Unitatea 1 a fost oprită la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, conform procedurilor de siguranță nucleară. Guvernul a anunțat că premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, vor vizita sâmbătă, 7 noiembrie, centrala, urmând să aibă o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica privind activitatea și proiectele strategice, iar la final să susțină declarații de presă. [...]