Știri
Știri din categoria Energie
Proiectul SMR Doicești intră într-o fază în care licențierea și achizițiile devin critice pentru calendar și costuri, pe măsură ce RoPower Nuclear pregătește trecerea către Etapa 3, care include contracte pre-EPC (înainte de proiectare–achiziții–construcție) și achiziții de materiale cu termen lung de fabricație, potrivit Economedia.
Nuclearelectrica arată, într-un comunicat publicat la Bursa de Valori București, că proiectul se află în etapa premergătoare Etapei 3, cu o listă de activități care urmează să fie derulate de RoPower Nuclear, compania de proiect în care SNN are o participație de 50%.
În perioada curentă, activitățile vizate înainte de Etapa 3 includ:
Miza operațională este că, odată ce proiectul intră în zona de contractare și aprovizionare pentru componente cu timp mare de livrare, riscurile de întârziere și de creștere a costurilor se mută din zona de studii în zona de execuție și piață (furnizori, capacități de producție, condiții contractuale).
Compania reamintește că, prin hotărârea acționarilor SNN din 12 februarie 2026, decizia de investiție (FID) a fost aprobată cu „o serie de condiții suplimentare” menite să creeze un cadru de sprijin și cooperare între parteneri și autorități.
Potrivit comunicatului, echipele RoPower și SNN lucrează la îndeplinirea acestor condiții, unele fiind în sarcina companiilor, iar altele în sarcina autorităților guvernamentale. În practică, această împărțire contează pentru ritmul de avansare: o parte din pașii necesari nu depind exclusiv de compania de proiect.
În spațiul public au apărut recent critici legate de cheltuielile din proiect. Economedia amintește că Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru Hotnews că Nuclearelectrica ar fi cheltuit 240 de milioane de dolari pentru proiect, iar România ar rămâne „cu un teren și niște hârtii”.
Ca reacție, Nova Power & Gas a susținut că tranzacția privind situl energetic de la Doicești a fost realizată în iunie 2025 la o valoare de aproximativ 24 milioane euro (aprox. 120 milioane lei) și a inclus, între altele, 50 de hectare de teren, o stație nouă de transformare 110 kV/MT, linii electrice aeriene de 110 kV, transformatoare și echipamente, clădire de birouri și infrastructură internă.
Nuclearelectrica plasează proiectul într-un calendar mai larg: programul SMR a fost inițiat în 2019, iar proiectul de la Doicești a fost demarat efectiv în septembrie 2022, după selecția tehnologiei și amplasamentului și aprobarea strategiei de implementare de către AGA.
În 2023 și 2024 au fost parcurse etapele FEED 1 și FEED 2 (analize tehnice preliminare), iar compania afirmă că obiectivele FEED 2 au fost finalizate conform graficului și la un buget redus față de cel estimat.
Compania susține, de asemenea, că proiectul ar aduce flexibilitate sistemului energetic și complementaritate cu resursele regenerabile și că, odată implementat, ar putea deveni un reper pentru proiecte similare.
„În acest context, cu accent particular pe cazul României, Proiectul SMR Doicești prezintă un potențial enorm de dezvoltare a industriei nucleare românești, a Nuclearelectrica, a lanțului de furnizare, a sistemului educațional asociat, al atragerii de investiții.”
Următorul reper operațional este închiderea pachetului de activități premergătoare Etapei 3, în special pe două fronturi: avansarea licențierii și închiderea negocierilor pentru pre-EPC și achizițiile de materiale cu termen lung de fabricație. Sursa nu indică termene calendaristice sau valori contractuale pentru aceste etape, astfel că ritmul și costurile rămân, deocamdată, greu de cuantificat public.
Recomandate
Proiectul SMR de la Doicești a consumat peste 240 mil. dolari (aprox. 1,1 mld. lei) fără un rezultat concret , iar România riscă să rămână „cu un teren și cu niște hârtii”, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan , citat de news.ro . Declarația pune presiune pe modul în care sunt selectate și administrate investițiile mari din energie, într-un moment în care statul invocă nevoia de prețuri mai mici și de disciplină în cheltuirea banilor. Bolojan a folosit exemplul proiectului de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești ca ilustrare a risipei și a investițiilor „încheiate în mod prost” sau fără analiză, susținând că astfel de decizii nu se traduc în beneficii pentru populație, inclusiv în facturi mai mici la energie. „Știți cât a consumat nuclear, electric acolo? Peste 240 de milioane de dolari și vom rămâne cu un teren și vom rămâne cu niște hârtii. Întrebarea este: merită asta?” Miza economică: costuri fără efect în piață În intervenția sa, premierul interimar a legat direct administrarea defectuoasă din energie de efecte economice mai largi: dacă accesul în rețele este blocat, „le permiți unora să speculeze să facă bani” în loc să fie reduse prețurile pentru toți consumatorii. În acest context, a invocat și problema ATR-urilor (avize tehnice de racordare), sugerând că „dacă nu faci ordine aici (…) n-ai făcut nimic”, indiferent de eforturile de colectare sau economisire bugetară. Unde este proiectul, oficial În același material este menționat că Nuclearelectrica SA a aprobat în februarie aprobarea finală pentru reactoarele modulare mici de la Doicești, astfel încât proiectul a intrat în a treia etapă de dezvoltare. Obiectivul indicat anterior era ca proiectul să devină operațional la începutul următorului deceniu, cu respectarea aprobărilor corporative și a cadrului de reglementare aplicabil. Declarațiile lui Bolojan introduc însă un semn de întrebare asupra eficienței cheltuielilor deja făcute și asupra modului în care vor fi justificate, mai departe, costurile și pașii următori ai proiectului. [...]
Guvernul vizează pornirea până la finalul lui 2026 a centralei pe gaze de la Iernut de 430 MW , un proiect întârziat de aproape un deceniu, după ce Romgaz a preluat direct contractarea lucrărilor și anunță accelerarea șantierului începând de săptămâna viitoare, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Târgu Mureș, că obiectivul este punerea în funcțiune a centralei de la Iernut până la sfârșitul acestui an, după „eșecurile” de finalizare din perioada 2016–prezent. El a spus că Romgaz a închis diferendele cu „constructorii spanioli”, iar proiectul este acum contractat direct de companie. „Lucrările practic vor începe în creștere începând de săptămâna viitoare și până la sfârșitul acestui an avem ca obiectiv punerea în funcțiune a acestei centrale importante pentru România.” Ce se schimbă operațional la proiect Conform declarațiilor premierului interimar, elementul-cheie este mutarea execuției într-un cadru contractual gestionat direct de Romgaz, după blocajele anterioare. În acest context, ritmul lucrărilor ar urma să crească de săptămâna viitoare. Bolojan a precizat că centrala de la Iernut are o capacitate de 430 MW. De ce contează pentru sistemul energetic Bolojan a legat finalizarea Iernut de echilibrarea Sistemului Energetic Național, afirmând că, împreună cu centrala de la Mintia, ar urma ca „începând de anul viitor” România să aibă „o producție de energie în bandă” suficient de puternică pentru echilibrare. În limbajul sectorului, „energie în bandă” înseamnă producție relativ constantă, utilă pentru stabilitatea rețelei. În același context, premierul interimar a descris proiectul drept „unul dintre cele mai importante” din energie. [...]
Ordonanța care ar fi înăsprit regulile pentru avizele de racordare la rețeaua electrică (ATR) nu mai intră, deocamdată, în vigoare , după ce Guvernul a anunțat că actul nu poate fi publicat în Monitorul Oficial dintr-un motiv procedural apărut după demiterea Cabinetului prin moțiune de cenzură, potrivit HotNews . Blocajul contează pentru piața energetică deoarece amână măsuri menite să limiteze comportamentele speculative legate de obținerea și tranzacționarea avizelor tehnice de racordare, într-un moment în care accesul la rețea este un punct sensibil pentru investitori. De ce nu se publică ordonanța și ce înseamnă asta Guvernul a explicat că ordonanța nu poate fi publicată și nu poate intra în vigoare din cauza unui aviz negativ emis de Consiliul Legislativ după ce Executivul fusese deja demis prin moțiune de cenzură. În aceste condiții, actul nu a mai putut fi repus pe ordinea de zi pentru parcurgerea pașilor procedurali necesari. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a detaliat că în timpul ședinței în care ordonanța a fost adoptată au fost adăugate „pe bandă” prevederi privind ATR-urile, ceea ce a declanșat obligația legală de reavizare la Consiliul Legislativ pentru partea nou introdusă. Cum avizul a venit după căderea Guvernului, ordonanța nu a mai fost repusă pe agenda Executivului. Între timp, Guvernul Bolojan are statut interimar, iar un guvern interimar nu poate emite ordonanțe de urgență, putând gestiona doar funcționarea administrativă. Concluzia Executivului: proiectul „trebuie repus pe agenda ședinței Guvernului” când va exista din nou competența de a adopta astfel de acte. Ce prevedea ordonanța: garanție de 30 euro/kW pentru autorizare Ordonanța fusese adoptată marți, cu aproximativ o oră înaintea ședinței Parlamentului în care Guvernul Bolojan a fost demis. Conform noilor reglementări, era introdusă o garanție de 30 de euro per kilowatt instalat , care urma să fie constituită la momentul solicitării autorizației de înființare, ca o condiție pentru obținerea acesteia. Miza declarată: crearea unor „premise mai bune de acces corect” în sistemul energetic și reducerea practicilor speculative legate de ATR-uri. Legătura cu ANRE și regulile de racordare Prevederile privind ATR-urile ar fi trebuit aprobate de ANRE, care are în dezbatere publică (din martie) un proiect de regulament pentru creșterea garanțiilor la racordare. În forma inițială a proiectului ANRE, garanția pentru racordare ar fi crescut de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare. Potrivit articolului, Ilie Bolojan a cerut garanții mai mari, iar Guvernul a venit cu propuneri de modificare a proiectului ANRE. O nouă formă a proiectului a fost publicată pe 27 aprilie pe site-ul ANRE, dar nu fusese aprobată până la momentul adoptării ordonanței în Guvern. Contextul: „băieții deștepți” și rolul Transelectrica În articol se arată că Transelectrica, companie de stat, acordă avizele tehnice de racordare, iar directoratul este condus de Ștefăniță Munteanu. HotNews notează că Bolojan a făcut referire la directorul Transelectrica într-un discurs din ziua moțiunii, iar Ziarul Bursa a scris că Munteanu este finul premierului Marcel Ciolacu. Premierul a susținut în repetate rânduri că există actori care obțin documentații și ATR-uri pentru proiecte pe care nu intenționează să le realizeze, ci să le vândă. Ca exemplu, articolul amintește o tranzacție atribuită lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, menționată în dezvăluiri HotNews din 2024. Ce urmează Din explicațiile Guvernului reiese că ordonanța ar putea intra în vigoare doar dacă va fi repusă pe agenda unui viitor guvern cu puteri depline și va parcurge din nou pașii procedurali, inclusiv pe componenta de avizare care a blocat publicarea. În lipsa acestui demers, măsurile de înăsprire a garanțiilor rămân, deocamdată, la nivel de intenție. [...]
Un demers cu miză de reglementare în energie a fost blocat procedural , după ce avizul Consiliului Legislativ a ajuns „prea târziu”, ceea ce a dus la „la loc comanda” pentru măsura pregătită înainte ca inițiatorul ei, Ilie Bolojan , să fie demis, potrivit Profit . Informația relevantă pentru companii este că intervenția anunțată ca „lovitură” împotriva „ băieților deștepți” din energie nu avansează în forma și calendarul avute în vedere, dintr-un motiv de procedură legislativă: avizul necesar a venit după momentul în care ar fi trebuit folosit pentru a susține demersul. Ce s-a întâmplat și de ce contează Potrivit publicației, blocajul a apărut „exact înainte” ca Bolojan să fie demis, iar avizul Consiliului Legislativ a sosit ulterior, prea târziu pentru a mai produce efect în dinamica deciziei de atunci. Consecința imediată este una de predictibilitate redusă: o măsură cu impact potențial asupra unor interese din sectorul energetic rămâne în așteptare, iar piața nu primește, deocamdată, o clarificare privind aplicarea sau continuarea ei. Ce urmează Din informațiile disponibile în materialul citat nu reiese un nou calendar sau o soluție alternativă pentru deblocarea demersului. În lipsa acestor detalii, rămâne de urmărit dacă inițiativa va fi reluată într-o formă revizuită sau va necesita relansarea procedurilor, inclusiv obținerea avizelor la timp. [...]
Interceptările dintr-un dosar de corupție indică o tentativă de obținere preferențială a unor informații-cheie despre racordarea la rețeaua electrică , date care pot influența direct valoarea terenurilor și accesul la proiecte de energie regenerabilă, potrivit Adevărul . Anchetatorii susțin că doi procurori din Constanța, Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor, ar fi fost implicați într-un mecanism informal de influențare a unor decizii administrative și de reglementare legate de un proiect de parcuri eoliene și fotovoltaice, prin discuții și intermedieri care vizau Electrica Distribuție și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) . Miza: informații despre capacitatea de racordare, folosite pentru terenuri „avantajoase” Potrivit referatului procurorilor, procurorul Ștefan Gigi Valentin și intermediarul său, Learciu Dumitru Daniel, ar fi încercat să obțină de la conducerea Electrica Distribuție informații confidențiale despre unde există capacitate de racordare la rețeaua electrică. Scopul descris de anchetatori: cumpărarea din timp, la prețuri avantajoase, a unor terenuri care ar urma să fie folosite pentru parcuri eoliene. În interceptări, o reprezentantă a Electrica Distribuție le-ar fi refuzat solicitarea, avertizând că i se cere „o ilegalitate”. Discuția redată în documente include reacții jignitoare la adresa acesteia, după refuz. „E bătută în cap.” „Da, dar e proastă.” Schimbarea strategiei: ținta, conducerea ANRE După refuzul primit de la Electrica Distribuție, anchetatorii arată că cei implicați ar fi decis să caute alte căi pentru a obține sprijin, inclusiv prin acces la conducerea ANRE și la președintele instituției, George Niculescu. În referatul citat, apare și o discuție din 25 februarie 2026 (intervalul 12:09–12:46), în care intermediarul îi relatează procurorului întâlnirea cu o directoare a Electrica Distribuție, căreia i-ar fi cerut să indice unde se pot racorda la rețea pe o suprafață mai mare de teren, pentru a ști „exact unde să cumpere teren”. „Ar fi promis că îi ajută”: intervenții și contacte locale Potrivit referatului de arestare, președintele ANRE, George Niculescu, „ar fi promis că rezolvă situația” proiectului cu eoliene. Într-o discuție din 4 martie 2026 (08:49–09:14), Learciu Dumitru Daniel îi solicită procurorului o nouă intervenție la Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța, pentru ca acesta să discute cu președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, în legătură cu proiectul. Contextul dosarului: acuzații de corupție și abuz în serviciu Cei doi procurori, ambii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, sunt acuzați de fapte grave de corupție și abuz în serviciu. Ei au fost reținuți la 14 mai 2026 și propuși pentru arestare preventivă pentru 30 de zile. În documentele din dosar, anchetatorii invocă și un impact instituțional: astfel de fapte, atribuite unor magistrați, ar afecta credibilitatea sistemului judiciar și ar alimenta percepția că soluțiile pot fi influențate prin bani și relații. [...]
Samsung își aliniază electrocasnicele conectate la un standard voluntar al UE pentru interoperabilitate energetică , mizând pe funcții care mută consumul în afara orelor de vârf și pe integrarea cu sistemele energetice, potrivit Samsung News . Compania anunță că a semnat Codul de Conduită (CoC) al Uniunii Europene privind interoperabilitatea și aparatele electrocasnice inteligente eficiente energetic (Energy Smart Appliances – ESA). Obiectivul inițiativei este accelerarea lansării de aparate conectate care pot funcționa „perfect cu sistemele energetice” și pot ajuta gospodăriile să folosească electricitatea mai eficient. De ce contează: interoperabilitate între branduri și „servicii comune” legate de energie Codul de Conduită este o inițiativă voluntară a UE, dezvoltată împreună cu producătorii de către Centrul Comun de Cercetare și Direcția Generală pentru Energie a Comisiei Europene. Documentul urmărește interoperabilitatea între branduri prin: definirea unor „servicii comune” legate de energie; stabilirea informațiilor necesare pentru activarea acestor servicii; funcționarea inclusiv atunci când sunt folosite protocoale de comunicare diferite. Inițiativa acoperă aparate cu etichetă energetică, inclusiv categorii mari de electrocasnice și sisteme HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat). Ce produse intră deja și ce funcții sunt vizate Samsung precizează că, în linie cu calendarul inițiativei, anumite modele de mașini de spălat rufe și mașini de spălat vase care îndeplinesc cerințele CoC au fost înregistrate în Registrul european al produselor pentru etichetarea energetică (EPREL) ca ESA. Aceste modele acceptă funcția „Optimal Scheduling” din SmartThings Energy , care permite funcționarea în afara orelor de vârf. Separat, SmartThings Energy ar permite utilizatorilor să monitorizeze și să gestioneze consumul de energie prin aplicația SmartThings. „Samsung consideră că electrocasnicele conectate pot juca un rol semnificativ în tranziția energetică, ajutând gospodăriile să utilizeze energia mai inteligent, fără a complica viața de zi cu zi”, a declarat Hyesoon Yang, vicepreședinte executiv al echipei New Biz pentru Digital Appliances (DA) la Samsung Electronics. Ce urmează Compania spune că intenționează să își extindă treptat gama de produse care respectă cerințele CoC, cu obiectivul de a contribui în continuare la utilizarea eficientă a energiei. Samsung nu oferă, în material, un calendar detaliat sau ținte cantitative pentru această extindere. [...]
