Știri
Știri din categoria Energie
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării fezabilitatea financiară a proiectului SMR de la Doicești, avertizând că investiția ar necesita „câteva miliarde de euro” pe care România „nu-i are” și că energia produsă ar ieși la un preț peste piață, ceea ce ar afecta rentabilitatea, potrivit Economica. În acest context, Bolojan spune că a informat Ambasada SUA despre problemele proiectului, pentru a evita ridicarea pe agenda bilaterală a unui subiect cu „probleme serioase de fezabilitate”.
În declarațiile la B1TV, Bolojan a indicat că, din fondurile puse la dispoziție de Nuclearelectrica, „peste 240 de milioane de dolari” (aprox. 1,1 miliarde lei) au fost deja cheltuiți, iar rezultatul ar fi, în esență, un teren achiziționat și documentații (inclusiv studiu de fezabilitate). El a susținut că studiul arată atât nevoia unei investiții de ordinul „câtorva miliarde de euro”, cât și un cost al energiei care ar depăși prețul de piață.
„Analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect.”
Mesajul premierului mută discuția din zona de ambiție tehnologică în zona de sustenabilitate economică: dacă energia ar fi mai scumpă decât piața, proiectul ar avea nevoie de o formulă de sprijin sau de contracte care să asigure recuperarea investiției. Într-o declarație anterioară, citată de Economica, Bolojan a făcut referire explicită la întrebarea dacă statul ar garanta un preț minim prin mecanismul „contractelor pentru diferență” (CfD) – adică un instrument prin care, dacă prețul de piață scade sub un nivel agreat, diferența este acoperită pentru a susține investiția.
Tot în intervenția de la B1TV, Bolojan a spus că a informat Ambasada SUA, iar răspunsul ar fi fost că „a luat act de aceste date”, în ideea verificării lor pentru o decizie „corectă”.
Bolojan a acuzat, „în premieră”, conducerea Nuclearelectrica, afirmând că ar fi trebuit să se asigure că proiectul și sumele alocate au un rezultat și că „acele contracte” și modul de derulare sunt „în bună regulă”. În același timp, el a invocat riscul ca banii cheltuiți să nu fie recuperați și a susținut că șansa de a duce proiectul până la capăt este „mică”, din cauza dificultății de finanțare și a costurilor.
Proiectul de la Doicești presupune o centrală modulară cu o capacitate instalată de 462 MWe, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune, folosind tehnologia NuScale Power: șase module de câte 77 MW fiecare. Economica notează că, în februarie, RoPower Nuclear (compania de proiect, cu Nuclearelectrica și Nova Power and Gas în acționariat) a luat o decizie finală de investiție condiționată, care prevede contractarea și amplasarea inițială a unui singur modul de 77 MWe, urmând ca restul să fie achiziționate dacă primul funcționează conform parametrilor.
Conform informațiilor citate, operarea comercială pentru primul modul ar urma să înceapă în iulie 2033, iar pentru întreaga centrală în decembrie 2034, în funcție de acordurile comerciale pentru celelalte cinci module. În plus, sunt menționate măsuri necesare de „prevenire, monitorizare și mitigare” a riscurilor potențial legate de emanarea gazelor naturale identificate în zonă.
În paralel, Bolojan a reiterat că România ar trebui să se concentreze pe proiectele de la Cernavodă: retehnologizarea Unității 1 și finalizarea Unităților 3 și 4.
Recomandate
Proiectul SMR de la Doicești rămâne în așteptare , deși Rusia și China sunt, deocamdată, singurele țări care operează comercial reactoare nucleare modulare mici (SMR), potrivit unei analize Economedia . Pentru România, miza este una economică și operațională: un proiect de „miliarde de euro” are finanțări identificate, dar a intrat în stand-by după ce Guvernul a cerut Nuclearelectrica să reevalueze fezabilitatea. Cine are SMR-uri în funcțiune și ce înseamnă asta în practică Conform datelor World Nuclear Association citate în analiză, doar două proiecte sunt în exploatare comercială: Rusia – Akademik Lomonosov , o centrală nucleară plutitoare, funcțională comercial din mai 2020 în regiunea Ciukotka, care furnizează electricitate și căldură pentru comunități izolate din zona arctică. China – HTR-PM (Shidao Bay) , conectată la rețea în 2021 și intrată în exploatare comercială completă; folosește un reactor modular de generația IV, răcit cu gaz, cu o capacitate de aproximativ 200 MW . În paralel, există proiecte avansate în licențiere, dezvoltare sau construcție în SUA, Canada, Argentina și încă unul în China, iar planuri concrete sunt menționate și pentru Anglia și Cehia (grupul Rolls-Royce). Doicești: proiect „pe hârtie”, dar cu reevaluare de fezabilitate România are propriul plan, SMR Doicești , realizat în parteneriat cu compania americană NuScale . Deși proiectul are identificate unele surse de finanțare pentru o investiție de miliarde de euro, acesta este „încă în stand-by”, în condițiile în care Guvernul a cerut Nuclearelectrica să reevalueze fezabilitatea. Analiza indică faptul că, în lumea occidentală, SMR-urile comerciale sunt încă în faze de avizare și pregătire a șantierelor, cu termene de punere în funcțiune spre finalul acestui deceniu sau începutul anilor 2030. În SUA și Canada sunt menționate proiecte susținute de companii precum GE Hitachi sau NuScale , însă ar mai fi „cel puțin patru ani (2030)” până la intrarea în funcțiune a unuia dintre ele. De ce contează: costul inițial și riscurile de licențiere pot decide viabilitatea Dincolo de promisiunea tehnologică, analiza punctează că CAPEX-ul (costul inițial de capital) rămâne „extrem de ridicat” pentru primele modele industriale, inclusiv pentru NuScale Doicești, la care se adaugă dependența de combustibil avansat și riscurile de licențiere. Viabilitatea economică ar depinde direct de scalarea producției în serie , astfel încât costul pe MWh să ajungă competitiv. În același timp, SMR-urile sunt prezentate ca o sursă de energie „în bandă” (producție constantă), cu flexibilitate de amplasare pe suprafețe mici, inclusiv pentru înlocuirea centralelor pe cărbune și pentru alimentarea centrelor de date pentru inteligență artificială din proximitate. Comparativ cu eolianul și solarul, necesită investiții mai mari și termene mai lungi de implementare, dar pot susține stabilitatea rețelei fără dependență de vreme. [...]
Risc operațional major pentru industrie: deconectările de la rețea pot opri producția și contractele – avertizează Bogdan Ivan , potrivit Mediafax , susținând că primele notificări de limitare a consumului de energie electrică au ajuns deja la companii. Fostul ministru al Energiei afirmă, într-o postare pe Facebook, că „criza a ajuns la poarta fabricilor”, într-un moment în care industria este deja afectată de taxe, costuri ridicate și incertitudine. În acest context, el cere premierului Ilie Bolojan să intervină pentru a evita oprirea producției. Ce spune Bogdan Ivan că se întâmplă în industrie Ivan susține că marile companii au început să primească notificări de la distribuitorii de energie electrică privind deconectarea de la Sistemul Energetic Național, pe fondul crizei energetice. În argumentația sa, fostul ministru insistă asupra efectului imediat al întreruperilor asupra fluxurilor de producție și a obligațiilor comerciale, afirmând că o fabrică „nu se oprește ca un bec”, iar tăierea energiei înseamnă oprirea producției, blocarea contractelor și pierderi care se pot transfera rapid în presiune pe salarii. De ce contează pentru economie: competitivitate și risc de pierderi în lanț Potrivit lui Ivan, reducerea consumului industriei pentru a menține sistemul energetic funcțional nu ar fi o soluție, ci o măsură care ar lovi direct competitivitatea companiilor românești. El susține că nu poți cere industriei să fie competitivă, în timp ce planează riscul ca „mâine s-ar putea să nu aibă energie”. Ivan afirmă că deconectări de câteva ore, repetate pe parcursul mai multor zile, ar putea transforma companii profitabile în companii falimentare și ar putea duce la concedieri masive, menționând „zeci de mii de oameni” ca ordin de mărime al riscului invocat. Ce solicită Guvernului: activarea mecanismului european de solidaritate Fostul ministru îi cere premierului și ministrului Energiei să activeze „mecanismul european de solidaritate”, pe care îl descrie ca drept al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, pentru a limita pierderile pe care le-ar suferi companiile în cazul deconectărilor. În materialul Mediafax sunt indicate și reacții separate: o critică din partea premierului Ilie Bolojan la adresa mesajului lui Bogdan Ivan și o dezmințire a Ministerului Energiei privind „deconectarea sau limitarea consumatorilor industriali”, însă articolul de față redă în principal acuzațiile și solicitările formulate de Ivan. [...]
Vârful solar de 3.174 MW a împins România spre un mix „de prânz” greu de susținut seara , ceea ce readuce în prim-plan nevoia de stocare și de surse controlabile într-un sistem deja tensionat de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare, potrivit Agronet . La prânz, în 17 august, fotovoltaicele au produs 3.174 MW, adică aproximativ 55% din producția internă de electricitate, estimată la circa 5.800 MW. Datele sunt prezentate ca valori instantanee în graficul Sistemului Electroenergetic Național publicat de Transelectrica . Publicația notează că eticheta de „record absolut” nu poate fi preluată cu certitudine: un istoric care monitorizează datele SEN ar indica valori de până la 3.177 MW în 4 august 2026. În lipsa unei confirmări distincte din partea Transelectrica pentru 17 august, cifra de 3.174 MW este prezentată ca un nou vârf, foarte aproape de maximul observat în această lună. Context: nuclear oprit, solarul cântărește mai mult în mix Ponderea neobișnuit de mare a solarului a venit într-un moment în care sistemul energetic era afectat simultan de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare. Nuclearelectrica a început în dimineața zilei de 13 august oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, după scăderea continuă a nivelului Dunării; Unitatea 1 era deja oprită, iar compania a precizat că ambele unități sunt menținute în stare de oprire sigură și vor fi reconectate în funcție de evoluția nivelului fluviului. „Prânz vs. seară”: problema operațională care rămâne Deși producția solară ridicată poate împinge România către export în orele însorite, aportul fotovoltaic scade rapid spre seară și dispare după apus. În lipsa unor capacități suficiente de stocare și a altor surse controlabile, acoperirea consumului revine atunci hidrocentralelor, centralelor pe gaze și cărbune, bateriilor sau importurilor. Aceeași logică se vede și la nivelul fermelor: investițiile în panouri sunt valorificate mai bine când consumurile pot fi suprapuse peste orele de producție solară, de la pomparea apei la răcire, ventilație sau procesare. Cererea pentru astfel de proiecte este deja ridicată: AFIR a primit în ultima sesiune 1.177 de proiecte pentru energie solară în agricultură și industria alimentară, cu solicitări de ajutor nerambursabil de peste 282 de milioane de euro (aprox. 1,41 miliarde lei), față de o alocare de 265 de milioane de euro (aprox. 1,33 miliarde lei). În concluzie, vârful de 3.174 MW din 17 august confirmă ritmul rapid în care energia solară câștigă pondere în SEN, dar mută discuția de la „cât instalăm” la „cât putem consuma direct și cât putem muta prin stocare” către orele în care cererea rămâne ridicată. [...]
Guvernul mizează pe intrarea în sistem a peste 1.500 MW noi la Iernut și Mintia, ca piesă centrală pentru reducerea deficitului de producție și stabilizarea prețurilor , într-un plan pe care premierul Ilie Bolojan îl leagă de un „pact politic” pe energie, potrivit Economica . Bolojan a susținut, într-o declarație citată de Agerpres, că problemele recurente din energie sunt efectul lipsei unei strategii și al subinvestițiilor din anii trecuți, iar corecția ar necesita politici stabile pe termen lung, investiții „serioase” și un cadru predictibil. În viziunea sa, un acord politic ar trebui discutat la începutul sesiunii parlamentare din această toamnă, astfel încât să poată fi adoptate măsuri legislative care să rămână în picioare „cel puțin pe parcursul câtorva ani”. Iernut și Mintia: calendarul anunțat și miza în Sistemul Energetic Național Premierul a indicat finalizarea investițiilor la centralele de la Iernut și Mintia drept o direcție majoră pentru creșterea producției interne. Iernut (Romgaz) : Guvernul a convenit cu conducerea Romgaz ca, „la sfârșitul acestui an”, centrala să injecteze primele cantități de energie în Sistemul Energetic Național. Mintia (proiect privat) : centrala are un grafic de intrare în probe „în perioada următoare”, începând din luna septembrie , etapizat, într-un calendar convenit cu Transgaz (pentru alimentarea cu gaze) și Transelectrica (pentru evacuarea energiei în rețea). Împreună, cele două centrale ar urma să depășească 1.500 MW în producție normală, ceea ce, potrivit premierului, ar însemna peste 20% din necesarul Sistemului Energetic Național. Bolojan a argumentat și rolul centralelor pe gaz în acoperirea vârfurilor de consum seara și în sezonul rece, când flexibilitatea lor devine „vitală”. Contextul imediat: înlocuirea celor 600 MW pierduți la Cernavodă Pe termen scurt, Bolojan a descris măsurile luate pentru funcționarea sistemului „în condiții de criză”, după ce Grupul 2 de la Cernavodă a fost scos din producție, pe fondul scăderii debitelor Dunării. Deficitul de 600 MW ar urma să fie acoperit printr-un mix de: producție din fotovoltaic și eolian ; intrarea în producție, „începând de săptămâna viitoare”, a grupului în rezervă de la Rovinari , care ar acoperi „aproape jumătate” din deficit; importuri ; uzinare suplimentară în hidrocentralele gestionate de Hidroelectrica . Premierul a afirmat că, „din toate datele” disponibile, sistemul nu are probleme de funcționare. Proiectul „Bala 2”, condiție pentru extinderea nucleară Bolojan a legat vulnerabilitatea de la Cernavodă de necesitatea proiectului „Bala 2”, care urmărește creșterea debitului pe Dunărea Veche spre centrală, astfel încât debitul actual să fie „aproape dublat”. El a spus că studiul de fezabilitate este finalizat de opt ani și că proiectul are avizele obținute, inclusiv de mediu, iar indicatorii tehnico-economici ar fi fost aprobați în 2024. În acest context, premierul a susținut că dezvoltarea Unităților 3 și 4 nu poate fi discutată realist fără realizarea acestei lucrări și a menționat că a avut loc prima ședință a unui comitet interministerial de experți care verifică încă o dată proiectul. Ce urmează, din perspectiva Guvernului Din declarațiile premierului, următoarele repere sunt cele mai concrete: discuția despre un „pact politic” pe energie și eventuale modificări legislative la începutul sesiunii parlamentare din toamnă; intrarea în probe la Mintia din septembrie, etapizat; primele injecții de energie la Iernut până la finalul anului. Rămâne neclar, din informațiile disponibile în sursă, ce formă ar lua exact „pactul” (conținut legislativ, termene, obligații) și ce mecanisme de implementare ar garanta continuitatea măsurilor pe mai mulți ani. [...]
Guvernul spune că poate acoperi rapid lipsa a circa 650 MW de la Cernavodă, dar pune pe masă o investiție hidrotehnică pentru a reduce riscul repetării opririlor cauzate de seceta pe Dunăre , potrivit HotNews . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri dimineață că „nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național”, la o zi după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, pe fondul scăderii debitului Dunării. Pe termen scurt, Bolojan a spus că energia nucleară lipsă – „circa 650 MW”, adică „aproape 10% din totalul consumului la nivel național” – este compensată printr-un mix de producție hidro, eoliană, pe cărbune și importuri, în coordonare cu Dispecerul Energetic Național. În același mesaj, premierul a precizat că a notificat Comisia Europeană privind situația de criză și a indicat o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Miza: infrastructură pe Dunăre pentru a evita opriri similare Dincolo de măsurile de echilibrare pe termen scurt, Bolojan a legat episodul de la Cernavodă de o problemă structurală: dependența funcționării reactoarelor de condițiile hidrologice. El a afirmat că situația este „consecința secetei din bazinul Dunării”, dar și rezultatul „multor ani” de „lipsă de viziune, decizii proaste și fuga de răspundere”. În acest context, premierul a indicat drept exemplu lucrările „proiectate și avizate” pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă, despre care susține că au fost amânate, iar dacă ar fi fost prioritizate „am fi avut centrala nucleară în funcțiune”. Proiectul „Bala 2”: grup interministerial și țintă de 3 ani Bolojan a anunțat că a semnat decizia de constituire a unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului „Bala 2”, destinat asigurării debitului necesar funcționării unităților de la Cernavodă. Proiectul include: lucrări hidrotehnice; lucrări de dragare; lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect, investiția ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu „peste un metru” și „aproape o dublare a debitului”. Premierul a mai spus că studiul de fezabilitate a început în urmă cu 10 ani, iar din 2024 proiectul are toate avizele și aprobările, inclusiv hotărârea de guvern privind indicatorii, însă „Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat”. Licitația pentru proiectare și execuție ar urma să fie organizată de Administrația Fluvială de la Galați. „Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările”, a afirmat Bolojan, susținând că astfel ar fi asigurată apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4. Context: oprirea controlată a Unității 2 a fost anunțată anterior de HotNews, într-un material separat despre situația de la Cernavodă, disponibil aici . [...]
Electrica își extinde producția cu o centrală de cogenerare la Craiova, menită să înlocuiască termoficarea pe cărbune pentru circa 53.000 de locuințe , după semnarea contractului pentru noua unitate, potrivit Economica . Miza proiectului este una operațională: asigurarea unei surse alternative pentru încălzirea orașului, într-un context în care actualul CET pe cărbune ar fi trebuit închis, dar funcționarea lui urmează să fie prelungită din lipsă de înlocuitor. Noua centrală este proiectată ca o unitate flexibilă, „pregătită pentru hidrogen” (poate funcționa pe gaz natural, cu posibilitatea utilizării hidrogenului în amestec, pe măsură ce acesta devine disponibil la scară industrială) și cu capacitate de pornire autonomă „din pană” (black-start), adică fără alimentare din exterior, pentru a ajuta la repornirea rețelei în caz de avarie majoră. Ce capacități va avea noua unitate și cum ar trebui să funcționeze Din punct de vedere tehnic, proiectul prevede: putere electrică instalată de circa 82 MW ; capacitate termică de aproximativ 179 Gcal/h (circa 208 MWt ), obținută prin cogenerare de înaltă eficiență, completată de instalații pentru producerea energiei termice de vârf/rezervă; stocare de energie termică , care permite decuplarea producției de căldură de cea de electricitate: motoarele pot rula în orele cu prețuri ridicate la energie, iar căldura produsă simultan este stocată și livrată ulterior, în funcție de cerere. Electrica susține că această arhitectură poate crește eficiența economică a investiției și poate ajuta la menținerea unor costuri competitive ale căldurii în sistemul centralizat al Craiovei. Calendarul de implementare: două etape Proiectul va fi realizat în două etape: montarea cazanelor de apă fierbinte (CAF), pentru asigurarea capacității de producere a energiei termice; punerea în funcțiune a motoarelor de cogenerare, pentru producția simultană de energie electrică și termică. În ceea ce privește funcționarea în sistem, compania arată că unitatea este concepută să atingă puterea maximă în circa două minute de la pornire și să se sincronizeze cu rețeaua în mai puțin de 30 de secunde, ceea ce ar permite participarea la servicii tehnologice de sistem și la piața de echilibrare. Context: investiție aprobată și presiune pe înlocuirea cărbunelui Acționarii Electrica au aprobat săptămâna trecută proiectul unei centrale electrice de termoficare la Craiova, în valoare de 235 milioane euro (aprox. 1,18 miliarde lei) , statul fiind cel mai important acționar, prin Ministerul Energiei . Electrica SA a fost desemnată în iunie câștigătoare la licitația organizată de Municipiul Craiova pentru delegarea prin concesiune a activității de producere de energie termică și electrică în cogenerare și/sau din surse regenerabile; compania a fost singurul ofertant. În paralel, producătorul local Electrocentrale Craiova (companie de stat) este în insolvență, cu pierderi cumulate de peste 1,5 miliarde lei și cu instalații vechi de circa 50 de ani. CET-ul pe cărbune din Craiova ar fi trebuit închis conform PNRR la 31 august, însă autoritățile de la București au anunțat că îi vor prelungi funcționarea, în lipsa unei surse alternative încă disponibile, potrivit unei informații anterioare publicate de Economica (link în materialul sursă). Separat, Electrica intenționează să contracteze un pachet de finanțare de până la 8,7 miliarde lei , conform unei decizii AGA menționate în articol (detaliile finanțării și destinația exactă a sumelor nu sunt dezvoltate în textul citat). [...]
