Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul fixează la 50% dividendele Nuclearelectrica, păstrând restul profitului pentru investițiile de la Cernavodă, potrivit Economica. Decizia a fost adoptată prin memorandum, iar Ministerul Energiei va mandata reprezentanții statului în AGA Nuclearelectrica să aprobe repartizarea de dividende în cotă de 50% din profitul repartizabil.
Miza este echilibrul dintre încasările la buget și finanțarea proiectelor mari ale companiei: retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă și dezvoltarea Unităților 3 și 4. Guvernul susține că menținerea cotei de 50% este „esențială” pentru obiectivele pe termen scurt și mediu și pentru planul de investiții inclus în bugetul de venituri și cheltuieli (BVC) pe 2026.
Pentru anul 2025, Nuclearelectrica a raportat un profit net de aproximativ 2,40 miliarde lei. Pe baza situațiilor financiare la 31 decembrie 2025, compania estimează că la o cotă de 50% din profitul distribuibil:
Conform aceleiași surse, suma estimată pentru distribuire este cu 163 milioane lei peste distribuirea conform BVC 2025 rectificat (și cu 135 milioane lei mai mult către bugetul de stat). Profitul nedistribuit este indicat ca sursă de finanțare pentru programul de investiții din 2026–2027, estimat la aproximativ 8,5 miliarde lei cumulat în cei doi ani.
Executivul arată că măsurile sunt aliniate cu O.G. nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la companiile cu capital integral sau majoritar de stat.
În plus, Guvernul invocă Acordul de sprijin dintre statul român și Nuclearelectrica pentru proiectul Unitățile 3 și 4, aprobat prin Legea nr. 74/2023, care prevede obligația statului de a asigura, pe durata proiectului, că profitul contabil rămas după impozitul pe profit se repartizează ca dividende în cuantum de maximum 50%.
În practică, decizia consolidează o regulă de distribuție care lasă companiei o parte semnificativă din câștiguri pentru a-și susține investițiile, în timp ce statul își asigură, totodată, o încasare consistentă din dividende.
Recomandate
Electrica își extinde producția cu o centrală de cogenerare la Craiova, menită să înlocuiască termoficarea pe cărbune pentru circa 53.000 de locuințe , după semnarea contractului pentru noua unitate, potrivit Economica . Miza proiectului este una operațională: asigurarea unei surse alternative pentru încălzirea orașului, într-un context în care actualul CET pe cărbune ar fi trebuit închis, dar funcționarea lui urmează să fie prelungită din lipsă de înlocuitor. Noua centrală este proiectată ca o unitate flexibilă, „pregătită pentru hidrogen” (poate funcționa pe gaz natural, cu posibilitatea utilizării hidrogenului în amestec, pe măsură ce acesta devine disponibil la scară industrială) și cu capacitate de pornire autonomă „din pană” (black-start), adică fără alimentare din exterior, pentru a ajuta la repornirea rețelei în caz de avarie majoră. Ce capacități va avea noua unitate și cum ar trebui să funcționeze Din punct de vedere tehnic, proiectul prevede: putere electrică instalată de circa 82 MW ; capacitate termică de aproximativ 179 Gcal/h (circa 208 MWt ), obținută prin cogenerare de înaltă eficiență, completată de instalații pentru producerea energiei termice de vârf/rezervă; stocare de energie termică , care permite decuplarea producției de căldură de cea de electricitate: motoarele pot rula în orele cu prețuri ridicate la energie, iar căldura produsă simultan este stocată și livrată ulterior, în funcție de cerere. Electrica susține că această arhitectură poate crește eficiența economică a investiției și poate ajuta la menținerea unor costuri competitive ale căldurii în sistemul centralizat al Craiovei. Calendarul de implementare: două etape Proiectul va fi realizat în două etape: montarea cazanelor de apă fierbinte (CAF), pentru asigurarea capacității de producere a energiei termice; punerea în funcțiune a motoarelor de cogenerare, pentru producția simultană de energie electrică și termică. În ceea ce privește funcționarea în sistem, compania arată că unitatea este concepută să atingă puterea maximă în circa două minute de la pornire și să se sincronizeze cu rețeaua în mai puțin de 30 de secunde, ceea ce ar permite participarea la servicii tehnologice de sistem și la piața de echilibrare. Context: investiție aprobată și presiune pe înlocuirea cărbunelui Acționarii Electrica au aprobat săptămâna trecută proiectul unei centrale electrice de termoficare la Craiova, în valoare de 235 milioane euro (aprox. 1,18 miliarde lei) , statul fiind cel mai important acționar, prin Ministerul Energiei . Electrica SA a fost desemnată în iunie câștigătoare la licitația organizată de Municipiul Craiova pentru delegarea prin concesiune a activității de producere de energie termică și electrică în cogenerare și/sau din surse regenerabile; compania a fost singurul ofertant. În paralel, producătorul local Electrocentrale Craiova (companie de stat) este în insolvență, cu pierderi cumulate de peste 1,5 miliarde lei și cu instalații vechi de circa 50 de ani. CET-ul pe cărbune din Craiova ar fi trebuit închis conform PNRR la 31 august, însă autoritățile de la București au anunțat că îi vor prelungi funcționarea, în lipsa unei surse alternative încă disponibile, potrivit unei informații anterioare publicate de Economica (link în materialul sursă). Separat, Electrica intenționează să contracteze un pachet de finanțare de până la 8,7 miliarde lei , conform unei decizii AGA menționate în articol (detaliile finanțării și destinația exactă a sumelor nu sunt dezvoltate în textul citat). [...]
Creșterea prognozată a debitului Dunării reduce presiunea pe răcirea de la Cernavodă, dar nu aduce repornirea imediată a reactoarelor , potrivit Antena 3 . Institutul Național de Hidrologie estimează că debitul la intrarea în România va urca în următoarele zile de la 1.300 la 1.550 metri cubi pe secundă până pe 29 august, însă nivelul rămâne mult sub normalul perioadei, iar Ministerul Energiei nu se așteaptă la o repornire până la finalul lunii. În prezent, la Baziaș, debitul Dunării este de 1.300 mc/s, de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august (3.900 mc/s). Conform prognozei pentru 22–29 august, valorile rămân neschimbate în primele trei zile, apoi cresc treptat până la 1.550 mc/s. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt în general stabile, cu o ușoară creștere în a doua parte a intervalului pe sectorul Gruia–Corabia. Măsuri de urgență: apă suplimentară din Olt și intervenții pe fluviu Pe fondul secetei, autoritățile au început să elibereze suplimentar apă din acumulările de pe Olt pentru a sprijini situația de la Cernavodă. Hidroelectrica asigură timp de cinci zile un debit suplimentar mediu de 50 mc/s, măsură inclusă în intervențiile de urgență aprobate pentru a crește cantitatea de apă disponibilă în zona centralei. Secretarul de stat din Ministerul Energiei Sorin Elisei a confirmat, la Antena 3 CNN, că operațiunea a început deja în zona Izbiceni: „Din perspectiva Ministerului Energiei, ceea ce s-a trasat acolo, vizavi de Hidroelectrica, asigurăm în acest moment un debit suplimentar de 50 m³/s. Deja de pe acumulare, pe partea de Izbiceni de pe Olt, există o destocare, o uzinare de apă și asigurăm acest debit suplimentar.” În paralel, în zona Cernavodă se desfășoară lucrări direct pe Dunăre pentru a direcționa mai eficient apa către priza centralei. Administrația Fluvială a Dunării de Jos și Apele Române continuă dragările, iar pe Dunărea Veche ar urma să fie construit un epiu (lucrare hidrotehnică de deviere a curentului) pentru a împinge o parte din apă spre Canalul Dunăre–Marea Neagră și, mai departe, către sistemele de răcire. La lucrări participă și specialiști ai MApN, inclusiv scafandri militari, iar DSU poate mobiliza pompe de mare capacitate, dacă nivelul apei o va impune. De ce nu se traduce imediat în repornirea reactoarelor Chiar și la 1.550 mc/s, Dunărea ar rămâne la mai puțin de jumătate din media lunii august, iar apa din amonte are nevoie de timp ca să ajungă la Cernavodă. Sorin Elisei a spus că autoritățile urmăresc și un debit mai mare venit din Germania, Austria și Ungaria, dar efectul se propagă în câteva zile. „Până la sfârșitul lunii august eu nu văd un nivel în bazinul de retenție care să permită repornirea unei unități”, a declarat acesta. În plus, folosirea rezervelor din lacurile de acumulare trebuie calibrată: secretarul de stat Cristian Bușoi a avertizat că aceste rezerve nu pot fi consumate fără echilibru, deoarece ar putea fi necesare și în lunile următoare, inclusiv iarna, în condițiile în care nu există garanții privind refacerea stocurilor prin precipitații în toamnă. [...]
Ministerul Energiei spune că industria nu a primit notificări de deconectare , iar mesajele transmise către marii consumatori vizează doar un cadru procedural folosit în situații-limită, potrivit Economedia . Miza pentru companii este una operațională: evitarea panicii și a deciziilor luate pe baza unor informații eronate despre continuitatea alimentării cu energie. Ministerul afirmă că marii consumatori industriali nu au primit „notificări de limitare sau deconectare”, ci o înștiințare că se află „pe un normativ”. Conform comunicatului, doar dacă s-ar ajunge la o „situație limită”, ar urma să fie transmisă o înștiințare de limitare a consumului cu 24 de ore înainte. Ce înseamnă, de fapt, „limitarea” invocată Instituția precizează că o eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții legate de siguranța sistemului, nu echivalează cu deconectarea industriei și nici nu ar indica faptul că România „a rămas fără energie”. În explicația Ministerului, este vorba despre un instrument de echilibrare și protejare a Sistemului Energetic Național , folosit preventiv atunci când apar: vârfuri de consum; indisponibilități de energie din producția internă sau din import. Contextul: secetă, vreme extremă și acuzații de „colaps energetic” Ministerul susține că situația energetică trebuie urmărită „cu maximă atenție” și că industria trebuie protejată în fața unor factori care „perturbă sectorul energetic”, precum seceta și vremea extremă. În același timp, instituția respinge ideea că România ar fi în pragul unui „colaps energetic” și critică dezinformarea din spațiul public, cu atât mai mult cu cât ar proveni de la un fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan (PSD). [...]
România poate acoperi fără sincope oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă , pe baza capacităților interne și a importurilor disponibile, iar autoritățile nu anticipează probleme de alimentare cel puțin în această săptămână, potrivit Economedia . Concluzia a fost prezentată marți, după reuniunea Comandamentului Energetic, desfășurată la sediul Dispecerului Energetic Național și coordonată de secretarul de stat Cristian Bușoi. Evaluarea autorităților are un unghi operațional: dacă sistemul energetic național își poate menține echilibrul producție–consum în condițiile indisponibilizării unei capacități nucleare importante. În analiză au intrat situația curentă a producției și consumului, prognoza pentru următoarele 10 zile, condițiile meteo și riscurile care ar putea afecta funcționarea sistemului. Ce surse compensează lipsa producției nucleare Ministerul Energiei indică faptul că, în acest moment, capacitățile disponibile funcționează la niveluri ridicate și acoperă lipsa producției Reactorului 2 de la Cernavodă. Contribuie mai multe componente: cărbune : au fost repuse în funcțiune grupul 4 de la Rovinari și grupul de rezervă de la Paroșeni, ceea ce a crescut energia disponibilă în sistem; gaze naturale : centralele pe gaze produc la un nivel ridicat; fotovoltaic : vremea favorabilă susține o producție bună din panouri solare; importuri : capacitățile pentru schimburile cu țările vecine sunt, potrivit autorităților, în parametri normali. La ce se uită autoritățile în perioada următoare Pe baza situației actuale și a prognozelor, Ministerul Energiei estimează că România nu va avea, cel puțin în această săptămână, probleme deosebite în asigurarea necesarului de energie electrică. Autoritățile spun că monitorizează permanent producția, consumul și evoluția vremii, iar situația Reactorului 2 rămâne un punct de urmărire. La reuniunea Comandamentului Energetic au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Transelectrica , Dispecerului Energetic Național, producători și distribuitori de energie, precum și ANRE; au fost consultați și reprezentanți ai „Apelor Române” și ai Administrației Naționale de Meteorologie. [...]
Proiectul SMR de la Doicești rămâne în așteptare , deși Rusia și China sunt, deocamdată, singurele țări care operează comercial reactoare nucleare modulare mici (SMR), potrivit unei analize Economedia . Pentru România, miza este una economică și operațională: un proiect de „miliarde de euro” are finanțări identificate, dar a intrat în stand-by după ce Guvernul a cerut Nuclearelectrica să reevalueze fezabilitatea. Cine are SMR-uri în funcțiune și ce înseamnă asta în practică Conform datelor World Nuclear Association citate în analiză, doar două proiecte sunt în exploatare comercială: Rusia – Akademik Lomonosov , o centrală nucleară plutitoare, funcțională comercial din mai 2020 în regiunea Ciukotka, care furnizează electricitate și căldură pentru comunități izolate din zona arctică. China – HTR-PM (Shidao Bay) , conectată la rețea în 2021 și intrată în exploatare comercială completă; folosește un reactor modular de generația IV, răcit cu gaz, cu o capacitate de aproximativ 200 MW . În paralel, există proiecte avansate în licențiere, dezvoltare sau construcție în SUA, Canada, Argentina și încă unul în China, iar planuri concrete sunt menționate și pentru Anglia și Cehia (grupul Rolls-Royce). Doicești: proiect „pe hârtie”, dar cu reevaluare de fezabilitate România are propriul plan, SMR Doicești , realizat în parteneriat cu compania americană NuScale . Deși proiectul are identificate unele surse de finanțare pentru o investiție de miliarde de euro, acesta este „încă în stand-by”, în condițiile în care Guvernul a cerut Nuclearelectrica să reevalueze fezabilitatea. Analiza indică faptul că, în lumea occidentală, SMR-urile comerciale sunt încă în faze de avizare și pregătire a șantierelor, cu termene de punere în funcțiune spre finalul acestui deceniu sau începutul anilor 2030. În SUA și Canada sunt menționate proiecte susținute de companii precum GE Hitachi sau NuScale , însă ar mai fi „cel puțin patru ani (2030)” până la intrarea în funcțiune a unuia dintre ele. De ce contează: costul inițial și riscurile de licențiere pot decide viabilitatea Dincolo de promisiunea tehnologică, analiza punctează că CAPEX-ul (costul inițial de capital) rămâne „extrem de ridicat” pentru primele modele industriale, inclusiv pentru NuScale Doicești, la care se adaugă dependența de combustibil avansat și riscurile de licențiere. Viabilitatea economică ar depinde direct de scalarea producției în serie , astfel încât costul pe MWh să ajungă competitiv. În același timp, SMR-urile sunt prezentate ca o sursă de energie „în bandă” (producție constantă), cu flexibilitate de amplasare pe suprafețe mici, inclusiv pentru înlocuirea centralelor pe cărbune și pentru alimentarea centrelor de date pentru inteligență artificială din proximitate. Comparativ cu eolianul și solarul, necesită investiții mai mari și termene mai lungi de implementare, dar pot susține stabilitatea rețelei fără dependență de vreme. [...]
Ministerul Energiei spune că alimentarea cu electricitate rămâne asigurată în această săptămână , în pofida indisponibilizării reactorului 2 de la CNE Cernavodă , pe fondul funcționării „la capacitate maximă” a altor unități de producție și al menținerii importurilor în parametri normali, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul autorităților are o miză operațională imediată: reducerea riscului de dezechilibre în Sistemul Energetic Național într-o perioadă în care o capacitate majoră (reactorul 2) este scoasă din funcțiune, iar consumul și producția depind puternic de condițiile meteo. Ce măsuri și resurse sunt folosite pentru compensare Ministerul arată că, începând de luni, au fost repuse în funcțiune grupul 4 de la Rovinari și grupul de rezervă de la Paroșeni, ceea ce a dus la creșterea capacităților disponibile pentru producerea de energie electrică. În același timp, producția pe bază de gaze naturale se menține la un nivel ridicat, iar condițiile meteorologice favorabile susțin o producție bună din surse fotovoltaice. Evaluarea pe termen scurt și cine a participat la decizie Potrivit informațiilor transmise, la o reuniune a Comandamentului Energetic au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Transelectrica și ai Dispecerului Energetic Național, alături de reprezentanți ai principalilor producători și distribuitori de energie electrică și ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Au fost invitați și reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” și ai Institutului Național de Meteorologie. În cadrul întâlnirii au fost analizate prognozele meteo pentru următoarele 10 zile, situația capacităților de producție și riscurile care ar putea afecta funcționarea sistemului. Concluzia comunicată de minister este că, „cel puțin pentru această săptămână”, nu sunt anticipate probleme deosebite privind asigurarea aprovizionării cu energie electrică a României. [...]
