Știri
Știri din categoria Energie
Franța rămâne liderul european la energia nucleară, într-un context în care guvernele europene evaluează riscurile pentru aprovizionarea cu energie și pentru prețurile combustibililor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Euronews România. Impactul unor eventuale atacuri asupra Iranului și al posibilelor represalii ar depinde, în mare măsură, de mixul energetic al fiecărei țări.
În Uniunea Europeană, 12 state membre produc în prezent energie nucleară. Comisia Europeană amintește că blocul comunitar nu favorizează o tehnologie anume, iar decizia privind sursele de energie rămâne la nivel național.
„Uniunea Europeană rămâne neutră din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește sursele de energie, ceea ce înseamnă că fiecare stat decide singur de unde își asigură energia”, arată Comisia Europeană.
În 2024, cele 12 țări au produs 649.524 GWh de electricitate din nuclear, cu 4,8% peste nivelul din 2023, al doilea an consecutiv de creștere după scăderea din 2022 (609.255 GWh). Totuși, datele Eurostat arată o tendință de fond descendentă: producția nucleară a scăzut cu 20% între 2014 și 2024 și cu 30% între 2004 și 2024.
La nivelul mixului energetic al UE în 2024, petrolul și produsele petroliere au avut cea mai mare pondere (38%), urmate de gazul natural (21%), energia regenerabilă (20%), energia nucleară (12%) și combustibilii solizi (10%). Structura diferă însă semnificativ între state, iar țările cu ponderi mai mari de regenerabile și nuclear sunt considerate mai bine protejate față de șocuri pe piața energiei decât cele dependente de gaz.
În 2024, Franța a avut de departe cea mai mare pondere a energiei nucleare în mixul energetic (40,3%). Alte țări cu ponderi ridicate au fost:
Germania a renunțat complet la energia nucleară, 2023 fiind ultimul an cu producție, iar în 2024 nivelul a fost zero.
Ponderea nuclearului este mai mare dacă analiza se face strict pe producția de electricitate: în UE, energia nucleară a reprezentat 23,4% din producția de electricitate în 2025, potrivit organizațiilor Ember și Energy Institute. Franța (69%) și Slovacia (66,4%) sunt cele mai dependente, iar România își acoperă aproximativ 20,5% din necesarul de electricitate din nuclear. În paralel, UE rămâne puternic dependentă de importuri: în 2024 a produs 43% din energia consumată, iar 57% a fost importată, potrivit Comisiei Europene.
Recomandate
Ponderea regenerabilelor în producția de electricitate din UE rămâne dominantă, dar scăderea ușoară a volumelor și creșterea producției pe fosili indică o tranziție încă volatilă , potrivit Economedia , care citează date Eurostat preluate de Agerpres . În 2025, sursele regenerabile au asigurat 47,2% din producția totală de electricitate a Uniunii Europene. Regenerabilele au generat 1,33 milioane GWh, în ușoară scădere (minus 0,5%) față de 2024, în timp ce producția de electricitate din combustibili fosili a crescut cu 3,2% și a ajuns la 0,83 milioane GWh, adică 29,6% din total. Energia nucleară a contribuit cu 0,65 milioane GWh (23,2% din total), în creștere cu 0,2% față de anul anterior. Ce semnal transmit datele pentru piața energiei Dincolo de menținerea regenerabilelor pe primul loc, combinația dintre scăderea ușoară a producției „verzi” și avansul producției pe fosili sugerează că mixul energetic rămâne sensibil la factori precum disponibilitatea resurselor (de exemplu, hidro), cererea și condițiile de piață. În paralel, datele preliminare indică o creștere a aprovizionării cu gaze naturale și energii regenerabile în UE față de 2024, în timp ce aprovizionarea cu cărbune și produse petroliere a continuat să scadă. Aprovizionarea cu energie: gaze și regenerabile în creștere, cărbune în recul istoric Aprovizionarea cu gaze naturale a crescut pentru al doilea an consecutiv, după declinul sever din 2023. În 2025, a urcat cu 2,3% față de 2024, până la aproximativ 13,1 milioane terajouli (TJ). Aprovizionarea cu energii regenerabile a crescut cu 1,4% față de 2024, până la 11,5 milioane TJ, chiar dacă generarea de energie hidro a scăzut. A crescut și aprovizionarea cu energie nucleară, cu 0,2%, la 650.648 GWh. Pe partea de cărbune, declinul a continuat și a atins noi minime în seriile statistice: aprovizionarea cu lignit a scăzut cu 7,7%, la 184,741 milioane tone, iar cea cu huilă a coborât cu 3,2%, la 107,072 milioane tone — cele mai reduse niveluri de când se publică datele (1990). La produse petroliere, aprovizionarea a totalizat 448,656 milioane tone, în scădere cu 2,8% față de 2023. [...]
Comisia Europeană vrea să transforme ETS într-un motor de investiții pentru industrie, cu o „bancă” de 100 mld. euro, în paralel cu un plan de accelerare a electrificării , potrivit Mediafax . Miza declarată este dublă: reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili și creșterea competitivității economiei europene, pe fondul șocurilor geopolitice care au împins în sus prețurile la energie pentru gospodării și companii. În prezent, circa 70% din energia electrică din UE provine din surse curate autohtone, însă electrificarea cererii de energie a stagnat la 23% în ultimul deceniu, sub nivelurile raportate în China, Coreea sau Japonia (peste 30%). Comisia spune că electrificarea trebuie accelerată în special în industrie, transporturi și clădiri și va evalua un obiectiv indicativ de 46% până în 2040, în cadrul pachetului privind uniunea energetică post-2030. Ținta de electrificare și impactul economic invocat Executivul european susține că atingerea obiectivului indicativ de 46% electrificare până în 2040 ar putea reduce factura UE la importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro pe an până în 2040. În argumentația Comisiei, electrificarea ar aduce beneficii prin scăderea prețurilor la energie, creșterea competitivității și consolidarea securității energetice. Comisia indică și exemple de economii la nivel de consumator: utilizarea unui vehicul electric cu baterii ar putea reduce costurile cu până la 78% față de o mașină echivalentă pe combustibili fosili; trecerea de la centrale pe gaz la pompe de căldură ar reduce factura medie de încălzire a gospodăriilor din UE cu până la 60%. În același timp, Bruxellesul recunoaște barierele: energia electrică este „adesea de trei ori mai scumpă decât gazul”, conectarea la rețea poate dura ani, iar multe tehnologii inovatoare nu ajung la scară comercială. ETS revizuit: reguli mai graduale și accent pe investiții Comisia prezintă schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) drept un instrument care, de la lansarea din 2005, a generat venituri de peste 270 de miliarde de euro reinvestite în inovare, decarbonizare industrială și modernizarea sistemului energetic. Totodată, ETS ar fi contribuit la reducerea emisiilor cu 50% în sectoarele acoperite. Revizuirea propusă urmărește să adapteze ETS la „realitățile globale în schimbare” și la presiunile asupra industriei UE. Printre elementele menționate: actualizarea factorului liniar de reducere (LRF) la 3,7% pentru 2031–2035 și 1,7% pentru 2036–2040, pentru o traiectorie mai treptată; posibilitatea utilizării a până la 2% credite internaționale „de înaltă calitate” pentru finanțarea proiectelor de decarbonizare în afara UE, ca spațiu de manevră în 2036–2040. Piesa centrală din perspectiva finanțării este „Banca pentru decarbonizarea industrială”, cu o finanțare de 100 de miliarde de euro, iar o primă fază a stimulării investițiilor ar urma să fie disponibilă înainte de 2030. Ce se schimbă pentru industrie și statele membre, inclusiv România Comisia menține ideea de „solidaritate” în ETS și notează că Fondul pentru modernizare , de care beneficiază 12 state, inclusiv România, va continua să sprijine modernizarea sistemelor energetice și transformarea industrială în țările cu venituri mai mici. În arhitectura ETS revizuit, Comisia mai indică: obligația statelor membre de a cheltui 50% din veniturile naționale din ETS pentru investiții în decarbonizarea sectoarelor ETS (peste 100 de miliarde euro investiții înainte de 2030, potrivit Comisiei); continuarea alocării gratuite pentru companii și după 2030, mai strâns legată de investițiile în decarbonizare în Europa; o propunere separată privind indicii de referință pentru creșterea alocării gratuite pentru industrie cu 6 miliarde de euro în perioada 2026–2030; pentru sectoarele acoperite de mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), încetinirea reducerii alocării gratuite și prelungirea eliminării treptate până în 2038. Comisia mai propune reformarea rezervei pentru stabilitatea pieței, pentru stabilitate și previzibilitate investițională, menținerea lichidității și reducerea volatilității excesive a prețurilor. Planul de electrificare: reducerea diferențialului de preț și accelerarea rețelelor Pe partea de electrificare, Comisia spune că planul vizează reducerea decalajului de preț dintre electricitate și combustibili fosili și stimularea adoptării tehnologiilor electrice (pompe de căldură, vehicule electrice, baterii). O propunere privind „facturile la energie electrică adaptate exigențelor viitorului” ar permite statelor membre să reducă taxele de rețea pentru anumite grupuri de consumatori și impozitele pentru întreprinderile mari consumatoare de energie și urmărește ca electricitatea să nu fie impozitată mai mult decât gazul. Executivul european insistă și pe accelerarea implementării rețelelor, menționând că adoptarea rapidă a pachetului privind rețelele propus anul trecut, până la finalul anului, ar fi „esențială” pentru accelerarea electrificării. În paralel, Comisia leagă electrificarea de investiții în competențe și de potențialul de creare de locuri de muncă, afirmând că tranziția ar putea genera „sute de mii” de joburi de calitate, fără a detalia o estimare numerică. [...]
Raportul Corpului de Control indică un transfer de valoare către privat în proiectul SMR Doicești , după ce terenul necesar investiției a fost cumpărat inițial cu circa 2,8 milioane euro și revândut companiei de proiect cu 46,39 milioane euro, printr-un mecanism care ar fi redus protecțiile legale ale acționarului de stat, potrivit Economedia . Investigația Corpului de Control al Prim-Ministrului la Societatea Națională „Nuclearelectrica” (SNN) descrie o cronologie în care partenerul privat, Nova Power & Gas, ar fi vândut către RoPower (companie de proiect deținută 50/50 de SNN și Nova) terenul de la Doicești la un preț de 16 ori mai mare decât cel de achiziție, fără o justificare economică solidă pentru această creștere. Teren de 52 de hectare, de la 2,8 milioane euro la 46,39 milioane euro Conform raportului, în decembrie 2021 Nova Power & Gas a plătit efectiv aproximativ 2,8 milioane euro pentru circa 52 de hectare. În iunie 2025, aceeași suprafață a fost transferată către RoPower pentru 46,39 milioane euro (cu TVA), sumă formată din: preț de vânzare: 24,34 milioane euro; „acord de refacturare”: 22,05 milioane euro. Documentul mai notează că amplasamentul de la Doicești a fost, potrivit consultantului american, pe locul al doilea din 9 amplasamente evaluate în final. Cum ar fi fost evitată evaluarea independentă prevăzută de Legea 31/1990 Una dintre concluziile majore este legată de modul în care ar fi fost ocolită expertiza independentă obligatorie în cazul unui aport în natură la capitalul social. Raportul arată că, dacă terenul ar fi fost adus ca aport în natură, Art. 44¹ din Legea 31/1990 ar fi impus evaluatori numiți de Registrul Comerțului, tocmai pentru a preveni supraevaluarea. În schimb, partenerii ar fi ales vânzarea terenului către RoPower la 7 zile după expirarea termenului de 2 ani de la înființarea societății, moment după care restricțiile legale de protecție a acționarilor „nu mai sunt la fel de stricte”. Raportul reține explicit că această strategie „a scos SNN de sub protecția legii”. „Refacturarea” și costurile excluse de evaluator, dar incluse în preț Raportul descrie și un „acord de refacturare” folosit pentru a urca prețul peste valoarea de piață. Evaluatorul independent KPMG a stabilit valoarea de piață a amplasamentului la 24,45 milioane euro, excluzând cheltuieli de aproximativ 19,1 milioane euro care, în opinia experților, nu adăugau valoare terenului (de exemplu dobânzi la capitalul propriu sau renovări de clădiri). Totuși, Nova ar fi refacturat către RoPower costuri excluse, în valoare de 19,49 milioane euro (fără TVA), inclusiv 5,44 milioane euro reprezentând „dobândă pe capitalul propriu Nova” și lucrări executate de Electrogrup (companie din același grup cu Nova). Concluzia raportului este că, astfel, statul ar fi ajuns să plătească din împrumuturi inclusiv profitul și dobânzile partenerului privat. Praguri de aprobare ridicate înainte de tranzacție Documentul indică și modificări ale pragurilor de aprobare cu 7 zile înainte de semnarea contractului: pragul de la care era necesară aprobarea Adunării Generale a RoPower a fost ridicat de la 5 milioane euro la 50 milioane euro. În această configurație, tranzacția de circa 46 milioane euro a putut fi aprobată doar de Consiliul de Administrație, fără a mai trece printr-un nivel de aprobare care ar fi implicat un mandat formal pentru decizia SNN. Finanțare majoritară de la Nuclearelectrica, beneficii împărțite 50/50 Până în martie 2026, cheltuielile totale ale proiectului Doicești au ajuns la 275,8 milioane dolari (aprox. 1,25 miliarde lei). Cea mai mare parte ar fi fost finanțată de Nuclearelectrica prin împrumuturi de acționar, de aproximativ 228,6 milioane dolari (aprox. 1,04 miliarde lei). Raportul mai consemnează că Nova Power & Gas deține 50% din companie, dar contribuția sa financiară ar fi fost limitată la capitalul social (aproximativ 4 milioane euro, adică aprox. 20 milioane lei), restul „aportului” fiind, în esență, terenul vândut la un preț considerat supraevaluat, tot din banii împrumutați de SNN. „Asocierea în cote egale nu a avut «o justificare logică sau economică» (…) riscurile, obligațiile și drepturile nu au fost stabilite echilibrat între compania de stat și Nova”, reține Corpul de Control în concluzii, potrivit documentului citat. [...]
Raportul Corpului de Control indică o achiziție de teren supraevaluată și ocolirea unor protecții legale în proiectul SMR de la Doicești , cu finanțarea suportată integral de Nuclearelectrica, potrivit Economica , care publică sinteza verificărilor Corpului de Control al Prim-Ministrului. Controlul, finalizat la 10 iunie 2026 după verificări derulate între octombrie 2025 și martie 2026, vizează activitatea Societății Naționale Nuclearelectrica în implementarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) din România, derulat prin compania de proiect RoPower Nuclear , deținută 50%-50% de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas (grupul E-Infra). Miza economică: terenul pentru componenta nucleară, cumpărat la un preț mult peste reperele de piață Constatarea centrală a raportului este că dobândirea amplasamentului de la Doicești a presupus plata unei sume care „depășește semnificativ” prețul de piață, prin includerea unor costuri refacturate pe care evaluatorul le-a exclus din valoarea de piață. Pentru suprafața aferentă proiectului nuclear (aprox. 52 ha), raportul reține un preț al achiziției de circa 46 milioane euro (aprox. 230 milioane lei), comparativ cu: valoarea de piață stabilită de evaluatorul independent (membru ANEVAR) la 24,45 milioane euro (fără TVA); circa 2,8 milioane euro, cât ar fi costat aceeași parte pe Nova, potrivit cronologiei prezentate în sinteză. Tranzacția din 5 iunie 2025 a fost structurată ca „vânzare + refacturare”: contract de vânzare de 24,34 milioane euro (fără TVA) și un acord de refacturare de 19,49 milioane euro (fără TVA), totalul ajungând la peste 46 milioane euro cu TVA (aprox. 44 milioane euro fără TVA). Cum a fost construită tranzacția și ce reproșează raportul Raportul descrie o succesiune de decizii care, în interpretarea Corpului de Control, au creat „aparența” unei tranzacții la preț de piață și au redus protecțiile legale pentru Nuclearelectrica. Printre elementele evidențiate: selectarea amplasamentului : studiul Sargent & Lundy (finalizat la 19 mai 2022) a clasat Doicești pe locul 2 din 9 amplasamente (1091 puncte vs. Iernut 1099), iar decizia de selecție ar fi fost luată fără analiză comparativă; asocierea 50/50 cu Nova (septembrie 2022) a fost justificată prin deținerea terenului și experiența grupului E-Infra, însă raportul concluzionează că „niciunul nu justifică o asociere”; terenul nu a fost adus ca aport în natură , deși, potrivit logicii invocate în raport, acesta ar fi trebuit să fie contribuția care să justifice participația de 50%; în schimb, terenul a fost vândut ulterior companiei de proiect; clauza inițială privind cumpărarea la valoarea contabilă ar fi fost contrară art. 44¹ din Legea nr. 31/1990 și cerințelor din Codul fiscal privind tranzacțiile între părți afiliate (preț de piață); raportul susține că respectarea dispozițiilor a fost „ocolită” în trei pași: valoare contabilă → „valoare de piață plus refacturare” → amânarea tranzacției până după împlinirea a doi ani, ceea ce „a scos SNN de sub protecția legii”. Separat, sinteza notează că, pe 29 mai 2025, RoPower a modificat pragurile interne de aprobare a contractelor (de la 5 milioane euro la 50 milioane euro pentru aprobarea în adunarea acționarilor), cu șapte zile înainte de tranzacție. Totodată, raportul indică faptul că acordul de refacturare ar fi necesitat aprobarea Consiliului de Administrație al RoPower, demers care nu s-a realizat. Finanțarea: Nuclearelectrica a suportat integral achiziția terenului Potrivit sintezei, Nuclearelectrica a devenit finanțatorul companiei de proiect printr-un contract-cadru de împrumut (august 2023), al cărui plafon a fost majorat până la 243 milioane dolari (aprox. 1,1 miliarde lei). Până în trimestrul I 2026, din linia de credit ar fi fost trase 228,6 milioane dolari. Pentru achiziția terenului, raportul reține că Nuclearelectrica a finanțat integral cumpărarea din împrumutul de acționar, iar Nova nu ar fi contribuit financiar, deși Acordul investitorilor ar fi prevăzut că Nova va acorda împrumut pentru achiziție. La 31 martie 2026, cheltuielile cumulate ale proiectului sunt prezentate la circa 275,8 milioane dolari (aprox. 1,25 miliarde lei), cu următoarea structură: inginerie și costuri tehnice: ~208,4 milioane dolari (75,6%); amplasament (achiziție + refacturare + taxe): ~50,5 milioane dolari (18,3%); funcționare (OPEX): ~16,9 milioane dolari (6,1%). Ce include refacturarea de 19,49 milioane euro (fără TVA) Sinteza detaliază principalele categorii de costuri refacturate către RoPower, între care: curățarea/dezafectarea rezervoarelor de păcură (BS Recycling): 4,54 milioane euro; smulgerea fundațiilor vechi (Novatex): 3,47 milioane euro; lucrări de amenajare a sitului SMR, inclusiv stații de încărcare electrică (Electrogrup, grup E-Infra): 4,81 milioane euro; cheltuieli de funcționare Nova, inclusiv dobândă pe capitalul propriu (~10%): 6,23 milioane euro; renovarea și dotarea clădirii administrative: 0,44 milioane euro. Raportul notează că valoarea refacturării (19,49 milioane euro fără TVA) este chiar mai mare decât costurile pe care evaluatorul le-a exclus din valoarea terenului (~19,1 milioane). Documentul oficial Sinteza acțiunii de control este publicată de Corpul de Control al Prim-Ministrului și poate fi consultată pe site-ul instituției, la Corpul de Control al Prim-Ministrului . [...]
Senatul a avizat o „acciză dinamică” care ar reduce automat taxarea carburanților când prețurile cresc , o schimbare cu impact direct asupra veniturilor bugetare și asupra modului în care statul intervine în piață, potrivit Ziarul Financiar . Comisia economică a Senatului a dat aviz favorabil, luni, proiectului de lege privind reducerea prețului carburanților. Forma proiectului ar fi fost convenită după discuții între ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , și fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, astfel încât în Parlament să ajungă „o singură inițiativă legislativă”. Cum ar funcționa noua formulă și cine o aplică Măsura introduce, potrivit ministrului interimar al Finanțelor, o „acciză dinamică”, adică o ajustare a accizei în funcție de evoluția prețului la pompă. „Este pentru prima oară când introducem o formă de acciză dinamică. Forma de acciză dinamică înseamnă că, în funcţie de creşterea preţului, aceasta poate să scadă între 5 şi 25%.” Nazare a mai spus că mecanismul ar urma să fie operat prin hotărâre de Guvern, iar Ministerul Finanțelor ar analiza nivelul accizei la fiecare două săptămâni. Impact bugetar și constrângeri: deficitul și ratingul Ministrul a indicat un impact bugetar estimat, dar dependent de condițiile de piață și de amplitudinea scumpirilor. „Probabil că discutăm de un impact de în jur de 100 de milioane pe lună. Dar acest impact depinde foarte mult de condiţiile de piaţă şi de cât de mult vor creşte preţurile.” În același context, Nazare a afirmat că Ministerul Finanțelor va evalua costurile măsurii astfel încât ținta de deficit bugetar să poată fi respectată până la finalul anului. Totodată, el a salutat eliminarea propunerii privind reducerea TVA, despre care a spus că nu era compatibilă cu legislația europeană și ar fi putut afecta evaluările agențiilor de rating, menționând raportul Fitch așteptat în această săptămână și raportul Moody’s așteptat săptămâna viitoare. Calendar și riscuri operaționale în piață Potrivit ministrului, măsura ar putea fi aplicată timp de trei luni de la promulgarea legii, cu posibilitatea de prelungire. El a avertizat însă că orice măsură de plafonare poate genera riscul apariției unei penurii de carburanți. Următorul pas este votul din Parlament, după avizul Comisiei economice a Senatului; aplicarea efectivă depinde de adoptarea și promulgarea legii și de deciziile ulterioare ale Guvernului privind ajustarea accizei. [...]
Prăbușirile repetate ale rețelei electrice împing Cuba spre o criză economică și socială mai adâncă , pe fondul lipsei de combustibil și al imposibilității de a repara centralele vechi, relatează Adevărul . În ultimele zile, sistemul energetic național s-a prăbușit de trei ori în 10 zile, iar întreruperile locale, deja cronice, se suprapun peste penele la nivel național. Insula, cu o populație de 9,5 milioane de locuitori, se confruntă de șase luni cu un „blocaj petrolier” impus de Statele Unite, descris ca parte a unei campanii de presiune asupra guvernului comunist. În paralel, vulnerabilitatea energetică este alimentată de degradarea infrastructurii: potrivit cercetătorului Jorge Piñon (Universitatea din Texas), „coloana vertebrală” a sistemului o reprezintă centralele mari, însă acestea sunt „vechi, defecte și epuizate”. Lipsa de combustibil și piese de schimb blochează intervențiile Guvernul cubanez susține că marja de manevră este redusă. Ministrul energiei, Vicente de la O Levy , invocă două constrângeri: deficitul de combustibil și accesul limitat la componente pentru unitățile termoelectrice. În teren, efectele sunt imediate: curentul revine „sporadic”, iar întreruperile scurte fac dificilă funcționarea serviciilor de bază, de la pomparea apei până la încărcarea telefoanelor, pe fondul temperaturilor de vară și al umidității ridicate menționate în articol. Efecte în lanț: tensiuni sociale, servicii publice slăbite și plecarea firmelor Penele de curent se suprapun peste o economie deja fragilizată, statul cubanez fiind descris ca slăbit încă din perioada pandemiei, inclusiv prin hiperinflație. În acest context, articolul notează: proteste de tip „cacerolazos” (bătăi în oale și tigăi), ca formă de exprimare a nemulțumirii; degradarea serviciilor publice; creșterea infracționalității, cu violențe și tâlhării, în condițiile în care poliția ar ajunge mai greu la intervenții (informație atribuită în text publicației The Guardian); presiune asupra activității economice, inclusiv prin plecarea unor companii străine (operatori hotelieri, companii aeriene, firme miniere și de transport maritim), pe fondul sancțiunilor. Un exemplu de blocaj logistic menționat este cel al unui importator de mașini electrice, care afirmă că are containere blocate în Kingston și în China, fără o estimare privind livrarea. Ce urmează: reforme anunțate, dar fără efect imediat Pe partea de politici economice, guvernul cubanez a anunțat 176 de măsuri „încă neaplicate”, menite să extindă sectorul privat și să atragă investiții. Departamentul de Stat al SUA le-a respins însă ca fiind „simple semnale de fum superficiale”, potrivit articolului. În lipsa unei stabilizări a aprovizionării cu combustibil și a accesului la piese pentru centrale, riscul operațional rămâne același: întreruperile repetate ale alimentării cu energie continuă să afecteze direct economia și funcționarea serviciilor esențiale, amplificând tensiunile sociale. [...]
