Știri
Știri din categoria Energie
Franța rămâne liderul european la energia nucleară, într-un context în care guvernele europene evaluează riscurile pentru aprovizionarea cu energie și pentru prețurile combustibililor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Euronews România. Impactul unor eventuale atacuri asupra Iranului și al posibilelor represalii ar depinde, în mare măsură, de mixul energetic al fiecărei țări.
În Uniunea Europeană, 12 state membre produc în prezent energie nucleară. Comisia Europeană amintește că blocul comunitar nu favorizează o tehnologie anume, iar decizia privind sursele de energie rămâne la nivel național.
„Uniunea Europeană rămâne neutră din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește sursele de energie, ceea ce înseamnă că fiecare stat decide singur de unde își asigură energia”, arată Comisia Europeană.
În 2024, cele 12 țări au produs 649.524 GWh de electricitate din nuclear, cu 4,8% peste nivelul din 2023, al doilea an consecutiv de creștere după scăderea din 2022 (609.255 GWh). Totuși, datele Eurostat arată o tendință de fond descendentă: producția nucleară a scăzut cu 20% între 2014 și 2024 și cu 30% între 2004 și 2024.
La nivelul mixului energetic al UE în 2024, petrolul și produsele petroliere au avut cea mai mare pondere (38%), urmate de gazul natural (21%), energia regenerabilă (20%), energia nucleară (12%) și combustibilii solizi (10%). Structura diferă însă semnificativ între state, iar țările cu ponderi mai mari de regenerabile și nuclear sunt considerate mai bine protejate față de șocuri pe piața energiei decât cele dependente de gaz.
În 2024, Franța a avut de departe cea mai mare pondere a energiei nucleare în mixul energetic (40,3%). Alte țări cu ponderi ridicate au fost:
Germania a renunțat complet la energia nucleară, 2023 fiind ultimul an cu producție, iar în 2024 nivelul a fost zero.
Ponderea nuclearului este mai mare dacă analiza se face strict pe producția de electricitate: în UE, energia nucleară a reprezentat 23,4% din producția de electricitate în 2025, potrivit organizațiilor Ember și Energy Institute. Franța (69%) și Slovacia (66,4%) sunt cele mai dependente, iar România își acoperă aproximativ 20,5% din necesarul de electricitate din nuclear. În paralel, UE rămâne puternic dependentă de importuri: în 2024 a produs 43% din energia consumată, iar 57% a fost importată, potrivit Comisiei Europene.
Recomandate
Guvernul pune pe masă 349,98 milioane lei pentru închiderea minelor din Valea Jiului , însă finanțarea nu acoperă integral planul agreat cu Comisia Europeană , ceea ce lasă deschisă discuția despre alocări bugetare suplimentare în anii următori, potrivit Digi24 . Banii sunt destinați continuării procesului de închidere, punere în siguranță și ecologizare a minelor de huilă Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, administrate de Complexul Energetic Valea Jiului . Alocarea pentru 2026 face parte dintr-un ajutor de stat autorizat de Comisia Europeană pentru implementarea etapizată a planului de închidere a exploatărilor miniere necompetitive din Valea Jiului. Măsura este prevăzută în Ordonanța de urgență nr. 13/2025 și urmărește închiderea în condiții de siguranță și reducerea impactului asupra mediului, în linie cu regulile europene privind ajutoarele de stat în sectorul minier. Cum se împart fondurile în 2026 Conform documentului aprobat de Guvern, sumele sunt direcționate astfel: 278,9 milioane lei pentru lucrări de siguranță în subteran; 35 milioane lei pentru reabilitarea fostelor exploatări miniere; 25 milioane lei pentru recultivarea terenurilor afectate; 10 milioane lei pentru plăți compensatorii destinate personalului disponibilizat; 1 milion lei pentru programe de reconversie profesională. Ce înseamnă pentru buget: urmează alocări suplimentare Executivul a precizat că suma aprobată pentru 2026 nu acoperă integral necesarul de finanțare pentru implementarea completă a planului autorizat de Comisia Europeană. „Diferența urmează să fie asigurată prin alocări ulterioare, în funcție de disponibilitățile bugetare”. În ansamblu, ajutorul total aprobat de Comisia Europeană pentru perioada 2023–2032 se ridică la aproximativ 3,93 miliarde de lei , sub formă de granturi. [...]
Europa ia din nou în calcul energia nucleară ca „poliță de asigurare” împotriva șocurilor de aprovizionare , dar miza economică vine cu o problemă practică: reactoarele se construiesc greu și scump, iar beneficiile apar pe termen lung, potrivit unei analize preluate de Antena 3 . Închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, pe fondul războiului dintre SUA și Iran, a expus vulnerabilitatea Europei la întreruperi ale importurilor de energie. În acest context, șeful Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, a spus anterior pentru CNBC că energia nucleară va primi un „impuls” din cauza crizei de aprovizionare și a cerut guvernelor să își întărească reziliența prin surse alternative. De ce contează: securitate energetică, dar cu costuri inițiale mari Argumentul central pentru nuclear, în logica analiștilor citați, este reducerea dependenței de importuri și stabilitatea producției: centralele nucleare emit semnificativ mai puțin decât combustibilii fosili, ocupă spațiu redus și pot funcționa fiabil indiferent de vreme. Chris Seiple, vicepreședinte în cadrul Wood Mackenzie (divizia energie și regenerabile), spune pentru CNBC că energia nucleară „trebuie să joace un rol major” în rezolvarea problemei securității energetice în Europa. Michael Browne, strateg global de investiții la Franklin Templeton, punctează însă compromisului economic: energia nucleară este „scumpă, dar foarte eficientă”, iar în exemplul invocat, prețurile energiei în Franța sunt „semnificativ mai mici decât în Germania”. Franța, reperul european, dar extinderea nu se face rapid Franța este prezentată drept exemplu de succes: peste 60% din necesarul său de energie este acoperit de energia nucleară. Analiștii citați consideră că tot mai multe țări ar putea fi tentate să urmeze acest model, inclusiv state care au dezafectat reactoare timp de decenii, precum Regatul Unit sau Germania. Totuși, ritmul de implementare rămâne principalul obstacol operațional. Exemplele din analiză arată că proiectele nucleare se întind pe perioade foarte lungi: Hinkley Point C (Regatul Unit) a început în 2016 și este așteptat să fie finalizat spre sfârșitul deceniului; ar urma să furnizeze electricitate pentru 6 milioane de persoane și aproximativ 7% din necesarul energetic al țării. Flamanville 3 (Franța), inaugurat în 2024, a avut nevoie de 17 ani pentru a deveni operațional. În paralel, proiectele de energie regenerabilă pot fi implementate mai rapid, avertizează Chris Aylett, citat de CNBC, ceea ce complică decizia de investiție atunci când urgența este securitatea aprovizionării. Unde se blochează ecuația: reglementare, forță de muncă și geopolitică În 2025, energia nucleară reprezintă 11,8% din mixul energetic total al Europei, în timp ce petrolul și gazele depășesc încă o treime, potrivit datelor Eurostat citate în material. Seiple susține că „cheia succesului” pentru proiectele nucleare europene este găsirea unor metode mai ieftine de construcție, inclusiv prin tehnologii mai accesibile din China — o opțiune dificilă politic, în condițiile în care Europa vrea să își reducă dependența de Beijing. Chris Aylett (Chatham House) adaugă că o astfel de colaborare ar putea fi „mai ieftină și mai rapidă”, dar este greu de realizat din motive politice, inclusiv preocupări de securitate și riscul pierderii unor industrii strategice. Seiple mai indică faptul că, în afara SUA și Europei, alte regiuni au găsit modalități de a construi centrale competitive ca preț, iar diferența ține mai degrabă de reglementare și de formarea forței de muncă. Ce urmează: acceptanța publică rămâne o condiție Accidentele de la Cernobîl și Fukushima au afectat puternic percepția publică și au împins politicienii să renunțe la proiecte, însă a doua criză energetică a Europei din ultimii patru ani ar putea schimba această atitudine, potrivit lui Aylett. Adnan Shihab-Eldin (Oxford Institute for Energy Studies) leagă însă viitorul nuclearului de un factor mai puțin tehnic, dar decisiv pentru decizie: educația publicului, astfel încât sprijinul electoral să permită politicienilor să susțină proiecte cu orizont de livrare de ordinul deceniilor. [...]
Ordonanța care ar fi introdus garanții financiare mari pentru noile proiecte energetice, menită să reducă specula cu avize tehnice de racordare (ATR) , nu se mai aplică , iar efectul imediat este că piața rămâne, cel puțin deocamdată, fără un instrument de „curățare” a rezervărilor de capacitate din rețea, potrivit unei analize citate de Economica . România are emise ATR-uri pentru peste 80.000 MW, în condițiile în care necesarul actual de putere este de aproximativ 9.000 MW, iar alte circa 30.000 MW se află în lucru. În acest context, analiza arată că o parte importantă din „piața ATR” funcționează ca o zonă de opțiuni speculative pe capacitate de rețea, nu ca piață de investiții. De ce contează: garanțiile ar fi schimbat costul de intrare și ar fi filtrat proiectele Măsurile propuse de Guvern ar fi introdus garanții financiare de 30 euro/kW instalat pentru proiectele energetice, plus garanții suplimentare pentru participarea la licitațiile de capacitate. Concret, impactul financiar estimat în analiză era: pentru un proiect de 1 MW : 60.000 – 90.000 euro (garanții totale); pentru un proiect de 100 MW : 6 – 9 milioane euro (garanții estimate). Autorul susține că, în principiu, aceste garanții ar fi putut elimina proiectele speculative și ar fi deblocat capacitatea „rezervată artificial” în rețea. În același timp, avertizează că, fără protecții procedurale, ordonanța putea lovi și în investitorii reali, mai ales acolo unde întârzierile sunt generate de instituțiile statului. Cine ar fi fost afectat diferit: mici „speculative”, proiecte blocate administrativ și dezvoltatori mari Analiza descrie efecte distincte în funcție de tipul proiectului: Proiecte speculative mici (circa 1 MW) , fără finanțare, teren sau studii solide: garanțiile de 60.000–90.000 euro ar fi descurajat inițiativele orientate spre revânzarea avizelor. Proiecte reale (circa 10 MW) , avizate, dar blocate în proceduri administrative (de exemplu mediu, CFISD/CSAT): garanțiile de 600.000–900.000 euro ar fi devenit problematice dacă întârzierile nu sunt imputabile investitorilor, cu risc de percepție de „abuz economic” la executarea garanției. Dezvoltatori mari (circa 100 MW) : garanțiile de ordinul a 5–8 milioane euro ar fi fost suportabile pentru fonduri de investiții, dar mai greu de dus de antreprenori locali, cu posibil efect de consolidare și concentrare a pieței. Problema de guvernanță: unde ajung banii din garanții Autorul ridică și întrebarea dacă este „normală” plata unei garanții către o companie privată (operatorul de distribuție), argumentând că acest lucru poate fi acceptabil în infrastructură reglementată, dar numai dacă banii sunt tratați ca instrument reglementat, nu ca venit privat. În analiza citată sunt propuse, ca principiu, soluții precum direcționarea garanțiilor executate într-un cont separat sau fond dedicat dezvoltării rețelei, cu raportare publică și deducere explicită din tarifele viitoare, pentru a evita percepția că „investitorul pierde, operatorul câștigă, statul scapă de responsabilitate”. Context: dimensiunea fenomenului „ATR” și profilul firmelor Într-un eșantion de 722 de firme cu circa 72.000 MW capacitate aprobată, analiza indică următoarele caracteristici: 76% aveau cifră de afaceri zero; 78% nu aveau niciun angajat; peste jumătate aveau capital social sub 10.000 lei . Ce urmează Analiza concluzionează că intervenția asupra modului de alocare și gestionare a ATR-urilor este justificată, dar instrumentele trebuie calibrate astfel încât să reducă specula fără să penalizeze investițiile reale, mai ales când blocajele sunt administrative. În lipsa aplicării ordonanței, problema rezervărilor de capacitate rămâne deschisă, iar presiunea pentru o soluție de reglementare „echilibrată” se menține. [...]
Guvernul vizează pornirea până la finalul lui 2026 a centralei pe gaze de la Iernut de 430 MW , un proiect întârziat de aproape un deceniu, după ce Romgaz a preluat direct contractarea lucrărilor și anunță accelerarea șantierului începând de săptămâna viitoare, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Târgu Mureș, că obiectivul este punerea în funcțiune a centralei de la Iernut până la sfârșitul acestui an, după „eșecurile” de finalizare din perioada 2016–prezent. El a spus că Romgaz a închis diferendele cu „constructorii spanioli”, iar proiectul este acum contractat direct de companie. „Lucrările practic vor începe în creștere începând de săptămâna viitoare și până la sfârșitul acestui an avem ca obiectiv punerea în funcțiune a acestei centrale importante pentru România.” Ce se schimbă operațional la proiect Conform declarațiilor premierului interimar, elementul-cheie este mutarea execuției într-un cadru contractual gestionat direct de Romgaz, după blocajele anterioare. În acest context, ritmul lucrărilor ar urma să crească de săptămâna viitoare. Bolojan a precizat că centrala de la Iernut are o capacitate de 430 MW. De ce contează pentru sistemul energetic Bolojan a legat finalizarea Iernut de echilibrarea Sistemului Energetic Național, afirmând că, împreună cu centrala de la Mintia, ar urma ca „începând de anul viitor” România să aibă „o producție de energie în bandă” suficient de puternică pentru echilibrare. În limbajul sectorului, „energie în bandă” înseamnă producție relativ constantă, utilă pentru stabilitatea rețelei. În același context, premierul interimar a descris proiectul drept „unul dintre cele mai importante” din energie. [...]
Statul pregătește subvenții de 400 milioane lei pentru baterii la prosumatori , o măsură care mută accentul finanțărilor publice de la simpla producție spre echilibrarea rețelei, pe fondul creșterii rapide a numărului de gospodării care injectează energie în sistem, potrivit Profit . Banii apar în draftul de buget pe 2026 al Fondului pentru mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) , sub forma unor credite de angajament de 400 milioane lei, destinate finanțării instalării de baterii de stocare aferente sistemelor de producție ale prosumatorilor, montate prin programele derulate de AFM. De ce contează: presiunea pe rețeaua de distribuție Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a justificat orientarea către stocare prin nevoia de a răspunde „creșterii masive a numărului de prosumatori” și „presiunii puse pe rețeaua națională de distribuție”. „Pentru 2026, punem un accent mai mare pe soluțiile de stocare (baterii), nu doar pe producție. Răspundem astfel creșterii masive a numărului de prosumatori și presiunii puse pe rețeaua națională de distribuție.” Dimensiunea fenomenului, în cifre ANRE Cele mai recente date ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) , citate de publicație, indică: 311.960 de prosumatori în România, la finalul lunii februarie; 81.706 (peste un sfert) aveau și instalații de stocare ; puterea instalată totală a prosumatorilor era de aproape 3.616 MW , „mai mult decât dublă” față de cea a centralei nucleare de la Cernavodă. În forma prezentată, informația vizează alocarea din draftul de buget și direcția de finanțare; detalii despre condițiile concrete de accesare și calendar nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Ordonanța care ar fi înăsprit regulile pentru avizele de racordare la rețeaua electrică (ATR) nu mai intră, deocamdată, în vigoare , după ce Guvernul a anunțat că actul nu poate fi publicat în Monitorul Oficial dintr-un motiv procedural apărut după demiterea Cabinetului prin moțiune de cenzură, potrivit HotNews . Blocajul contează pentru piața energetică deoarece amână măsuri menite să limiteze comportamentele speculative legate de obținerea și tranzacționarea avizelor tehnice de racordare, într-un moment în care accesul la rețea este un punct sensibil pentru investitori. De ce nu se publică ordonanța și ce înseamnă asta Guvernul a explicat că ordonanța nu poate fi publicată și nu poate intra în vigoare din cauza unui aviz negativ emis de Consiliul Legislativ după ce Executivul fusese deja demis prin moțiune de cenzură. În aceste condiții, actul nu a mai putut fi repus pe ordinea de zi pentru parcurgerea pașilor procedurali necesari. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a detaliat că în timpul ședinței în care ordonanța a fost adoptată au fost adăugate „pe bandă” prevederi privind ATR-urile, ceea ce a declanșat obligația legală de reavizare la Consiliul Legislativ pentru partea nou introdusă. Cum avizul a venit după căderea Guvernului, ordonanța nu a mai fost repusă pe agenda Executivului. Între timp, Guvernul Bolojan are statut interimar, iar un guvern interimar nu poate emite ordonanțe de urgență, putând gestiona doar funcționarea administrativă. Concluzia Executivului: proiectul „trebuie repus pe agenda ședinței Guvernului” când va exista din nou competența de a adopta astfel de acte. Ce prevedea ordonanța: garanție de 30 euro/kW pentru autorizare Ordonanța fusese adoptată marți, cu aproximativ o oră înaintea ședinței Parlamentului în care Guvernul Bolojan a fost demis. Conform noilor reglementări, era introdusă o garanție de 30 de euro per kilowatt instalat , care urma să fie constituită la momentul solicitării autorizației de înființare, ca o condiție pentru obținerea acesteia. Miza declarată: crearea unor „premise mai bune de acces corect” în sistemul energetic și reducerea practicilor speculative legate de ATR-uri. Legătura cu ANRE și regulile de racordare Prevederile privind ATR-urile ar fi trebuit aprobate de ANRE, care are în dezbatere publică (din martie) un proiect de regulament pentru creșterea garanțiilor la racordare. În forma inițială a proiectului ANRE, garanția pentru racordare ar fi crescut de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare. Potrivit articolului, Ilie Bolojan a cerut garanții mai mari, iar Guvernul a venit cu propuneri de modificare a proiectului ANRE. O nouă formă a proiectului a fost publicată pe 27 aprilie pe site-ul ANRE, dar nu fusese aprobată până la momentul adoptării ordonanței în Guvern. Contextul: „băieții deștepți” și rolul Transelectrica În articol se arată că Transelectrica, companie de stat, acordă avizele tehnice de racordare, iar directoratul este condus de Ștefăniță Munteanu. HotNews notează că Bolojan a făcut referire la directorul Transelectrica într-un discurs din ziua moțiunii, iar Ziarul Bursa a scris că Munteanu este finul premierului Marcel Ciolacu. Premierul a susținut în repetate rânduri că există actori care obțin documentații și ATR-uri pentru proiecte pe care nu intenționează să le realizeze, ci să le vândă. Ca exemplu, articolul amintește o tranzacție atribuită lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, menționată în dezvăluiri HotNews din 2024. Ce urmează Din explicațiile Guvernului reiese că ordonanța ar putea intra în vigoare doar dacă va fi repusă pe agenda unui viitor guvern cu puteri depline și va parcurge din nou pașii procedurali, inclusiv pe componenta de avizare care a blocat publicarea. În lipsa acestui demers, măsurile de înăsprire a garanțiilor rămân, deocamdată, la nivel de intenție. [...]
