Știri
Știri din categoria Energie
Franța rămâne liderul european la energia nucleară, într-un context în care guvernele europene evaluează riscurile pentru aprovizionarea cu energie și pentru prețurile combustibililor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Euronews România. Impactul unor eventuale atacuri asupra Iranului și al posibilelor represalii ar depinde, în mare măsură, de mixul energetic al fiecărei țări.
În Uniunea Europeană, 12 state membre produc în prezent energie nucleară. Comisia Europeană amintește că blocul comunitar nu favorizează o tehnologie anume, iar decizia privind sursele de energie rămâne la nivel național.
„Uniunea Europeană rămâne neutră din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește sursele de energie, ceea ce înseamnă că fiecare stat decide singur de unde își asigură energia”, arată Comisia Europeană.
În 2024, cele 12 țări au produs 649.524 GWh de electricitate din nuclear, cu 4,8% peste nivelul din 2023, al doilea an consecutiv de creștere după scăderea din 2022 (609.255 GWh). Totuși, datele Eurostat arată o tendință de fond descendentă: producția nucleară a scăzut cu 20% între 2014 și 2024 și cu 30% între 2004 și 2024.
La nivelul mixului energetic al UE în 2024, petrolul și produsele petroliere au avut cea mai mare pondere (38%), urmate de gazul natural (21%), energia regenerabilă (20%), energia nucleară (12%) și combustibilii solizi (10%). Structura diferă însă semnificativ între state, iar țările cu ponderi mai mari de regenerabile și nuclear sunt considerate mai bine protejate față de șocuri pe piața energiei decât cele dependente de gaz.
În 2024, Franța a avut de departe cea mai mare pondere a energiei nucleare în mixul energetic (40,3%). Alte țări cu ponderi ridicate au fost:
Germania a renunțat complet la energia nucleară, 2023 fiind ultimul an cu producție, iar în 2024 nivelul a fost zero.
Ponderea nuclearului este mai mare dacă analiza se face strict pe producția de electricitate: în UE, energia nucleară a reprezentat 23,4% din producția de electricitate în 2025, potrivit organizațiilor Ember și Energy Institute. Franța (69%) și Slovacia (66,4%) sunt cele mai dependente, iar România își acoperă aproximativ 20,5% din necesarul de electricitate din nuclear. În paralel, UE rămâne puternic dependentă de importuri: în 2024 a produs 43% din energia consumată, iar 57% a fost importată, potrivit Comisiei Europene.
Recomandate
Ursula von der Leyen afirmă că reducerea energiei nucleare în Europa a fost o „greșeală strategică” , avertizând că decizia a crescut dependența continentului de importurile scumpe de combustibili fosili, într-un moment în care crizele geopolitice afectează piața energetică, potrivit Reuters . Declarația a fost făcută la Paris, în contextul tensiunilor energetice generate de conflictul din Iran și al creșterii prețurilor la petrol și gaze. Președinta Comisiei Europene a subliniat că Europa producea în 1990 aproximativ o treime din electricitate din energie nucleară , însă ponderea a scăzut în prezent la circa 15% , ceea ce a făcut ca statele europene să devină mai dependente de importuri energetice. Potrivit Ursulei von der Leyen, renunțarea treptată la energia nucleară a fost o decizie politică luată de unele state membre, însă consecințele se văd acum în vulnerabilitatea energetică a Europei. Oficialul european consideră că energia nucleară rămâne o sursă stabilă, relativ accesibilă și cu emisii reduse de carbon . Decizia de a renunța la centralele nucleare a fost simbolizată de politica Germaniei, adoptată în timpul cancelarului Angela Merkel după accidentul nuclear de la Fukushima din 2011. Ironia situației este că Ursula von der Leyen făcea parte din guvernul german în momentul adoptării acestei decizii. Poziția șefei Comisiei Europene a fost criticată de ministrul german al mediului, Carsten Schneider, care a calificat strategia drept „retrogradă”. El a susținut că energia din surse regenerabile, precum vântul și energia solară , este mai ieftină și mai sigură și nu produce deșeuri radioactive. Totuși, în interiorul Uniunii Europene se conturează semne ale unei reveniri a interesului pentru energia nucleară . Unele state care se opuneau anterior acestei tehnologii, precum Danemarca și Țările de Jos, și-au flexibilizat poziția pentru a asigura electricitate stabilă pentru industrie. În acest context, Comisia Europeană a anunțat că va oferi o garanție de 200 de milioane de euro pentru investiții private în tehnologii nucleare inovatoare , finanțată din veniturile pieței de carbon a UE. Franța, principalul producător de energie nucleară din Europa, susține această direcție. Președintele Emmanuel Macron a cerut diversificarea furnizorilor de uraniu, având în vedere că o parte importantă a combustibilului nuclear utilizat în Europa provine încă din Rusia. [...]
Comisia Europeană cere statelor membre să înceapă cât mai curând pregătirea stocurilor de gaze , pe fondul volatilității pieței generate de războiul din Orientul Mijlociu, relatează Economedia , citând un comunicat al Executivului comunitar transmis de Agerpres. Comisia susține că, în această etapă, securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii Europene rămâne protejată, invocând dependența limitată de importurile din regiune și faptul că încărcăturile de GNL (gaz natural lichefiat) care au tranzitat Strâmtoarea Ormuz au trecut înainte de izbucnirea conflictului. Totuși, Bruxelles-ul insistă că pregătirile coordonate și făcute la timp sunt necesare pentru reumplerea adecvată a depozitelor înaintea sezonului rece următor, inclusiv prin adaptarea la condițiile de piață și folosirea flexibilităților existente. „Începerea injecţiilor pentru depozitare cât mai curând posibil ar permite să se beneficieze de o perioadă de injectare mai lungă şi să se adapteze la circumstanţele pieţei pentru a atenua presiunea asupra preţurilor şi a evita graba de sfârşit de vară.” Mesajul este transmis într-un context în care UE încearcă să evite repetarea tensiunilor din 2022, când criza energetică a dus la creșteri abrupte de prețuri și la intervenții de urgență. Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jorgensen, afirmă că Uniunea este „mult mai bine pregătită” decât atunci, datorită deciziilor politice comune, diversificării surselor și accelerării producției interne de energie, dar avertizează că expunerea la volatilitatea pieței globale rămâne. Într-o scrisoare adresată miniștrilor Energiei din statele membre, comisarul a reamintit că Regulamentul UE privind înmagazinarea gazelor permite o flexibilitate mai mare în atingerea țintelor de stocare. Potrivit Comisiei, această flexibilitate poate include, în anumite condiții, reducerea obiectivului sau atingerea lui într-un interval mai lung, cu scopul de a diminua cererea în momente de ofertă tensionată și de a limita presiunea asupra prețurilor gazelor în Europa. [...]
Energia nucleară revine pe agenda europeană, dar fără un plan de finanțare. Potrivit Ziarul Financiar , în contextul tensiunilor geopolitice (inclusiv conflictul din Iran), discuția despre relansarea industriei nucleare se intensifică, însă rămâne deschisă problema mecanismelor care să susțină investițiile. Ce înseamnă pentru România: Cernavodă și proiectul de la Doicești România produce circa 20% din energia sa la centrala nucleară de la Cernavodă, iar proiectul de reactoare mici modulare (SMR, adică reactoare construite în module standardizate) de la Doicești este descris ca fiind cel mai avansat la nivel european, notează publicația. Specialiștii citați de ZF spun că optimismul din industrie este mai ridicat decât în anii anteriori, dar avertizează că acesta trebuie susținut de scheme de finanțare „clare”, în condițiile în care proiectele nucleare au avut istoric probleme de respectare a termenelor și bugetelor. Mesajul industriei: tranziția energetică nu se poate baza doar pe surse intermitente Radu Mustață , energy & power development leader la Marsh CEE Central, a argumentat la conferința ZF Power Summit 2026 că energia nucleară este necesară într-o tranziție energetică în care gazele sunt tratate ca „vehicul” temporar. „Zona de gaze a fost desemnată ca vehicul de tranziţie energetică, dar nu poţi face tranziţie energetică fără nuclear, bazându-te doar pe trecerea la vânt şi soare şi la surse de producţie intermitente.” În același context, Mustață a invocat exemplul Germaniei, care a închis capacități nucleare și a rămas mai dependentă de producția din surse regenerabile variabile, potrivit relatării ZF. Rolul Marsh și legătura cu sectorul nuclear românesc Marsh este prezentă în România din 1995 și este implicată în procesul de asigurare a Unității 1 de la Cernavodă, consemnează publicația. Compania este descrisă drept lider global în brokerajul de asigurări corporate și activă „în toate verticalele” din energie. În acest cadru, mesajul transmis la ZF Power Summit 2026 a fost că revenirea nuclearului în Europa are nevoie nu doar de decizie politică și proiecte, ci și de arhitectură financiară care să reducă riscurile tipice ale investițiilor nucleare. Principalele idei din material Din informațiile prezentate de ZF, punctele-cheie sunt: energia nucleară a urcat pe agenda europeană, pe fondul tensiunilor geopolitice; lipsește încă un plan coerent de finanțare pentru revenirea industriei; România are deja o pondere importantă a nuclearului în producția de energie (circa 20% prin Cernavodă); proiectul SMR de la Doicești este prezentat ca fiind cel mai avansat din Europa; industria cere scheme de finanțare previzibile, având în vedere istoricul depășirilor de termene și bugete la proiectele nucleare. Ce urmează și de ce contează Miza pentru România este dublă: pe de o parte, menținerea și extinderea unei surse de producție stabilă (care nu depinde de vânt sau soare), iar pe de altă parte, capacitatea de a atrage finanțare într-un sector cu risc ridicat și cicluri lungi de investiții. În lipsa unor mecanisme de finanțare bine definite, relansarea nuclearului riscă să rămână la nivel de intenție, chiar dacă interesul european pentru acest tip de energie este în creștere, reiese din materialul ZF. [...]
Rusia propune să vândă energie electrică Ucrainei de la centrala nucleară Zaporojie , deși Moscova insistă că instalația va rămâne sub controlul companiei de stat Rosatom, o idee care riscă să amplifice tensiunile într-unul dintre cele mai sensibile subiecte ale negocierilor de pace, potrivit Energy News . Declarația a fost făcută de directorul Rosatom, Alexei Likhachev , după o întâlnire la Moscova cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi . Oficialul rus a afirmat că, „în anumite condiții”, Moscova ar putea discuta furnizarea de electricitate către Ucraina, dar a subliniat că Rosatom va continua să opereze centrala și să asigure funcționarea acesteia . Un punct major de conflict în negocierile de pace Centrala nucleară Zaporojie , cea mai mare din Europa, a fost ocupată de armata rusă în primele săptămâni ale invaziei din 2022. De atunci, toate cele șase reactoare au fost oprite, însă instalația are în continuare nevoie de alimentare externă pentru răcirea materialelor nucleare și pentru a evita riscul unui accident. Ucraina consideră controlul rus asupra centralei ilegal și respinge orice scenariu în care Moscova ar administra instalația. Kievul a propus un model alternativ de gestionare, în care centrala ar fi administrată în comun de Ucraina și Statele Unite , cu un manager american la conducere. Rusia a respins însă această variantă. În paralel, fostul președinte american Donald Trump a sugerat că firme din SUA ar putea participa la administrarea sau chiar deținerea unor centrale nucleare ucrainene, inclusiv Zaporojie, în cadrul unui posibil acord de pace. Planuri pentru relansarea producției Potrivit lui Likhachev, Rusia a obținut deja licențe de operare pe 10 ani de la autoritatea nucleară rusă pentru două dintre cele șase reactoare ale centralei, iar o a treia licență ar urma să fie acordată în curând. Centrala are o capacitate instalată de aproximativ 6 gigawați , suficientă pentru a alimenta milioane de locuințe. Oficialul rus a sugerat că energia ar putea fi folosită inclusiv pentru centre de date de mare consum , menționând că ar putea apărea „noi parteneri”, inclusiv din Statele Unite . Riscuri de securitate în jurul centralei Șeful AIEA, Rafael Grossi , a avertizat însă că reluarea producției nu este posibilă în viitorul apropiat. Potrivit acestuia, o centrală nucleară nu poate funcționa în condiții de conflict militar activ . La rândul său, directorul Rosatom a vorbit despre creșterea riscurilor militare în jurul centralei, menționând intensificarea atacurilor cu drone, artilerie și mortiere în zonă. În ultimele luni, infrastructura energetică a centralei a fost afectată de mai multe ori. În februarie 2026, o linie de alimentare a fost avariată, lăsând instalația să funcționeze temporar cu o singură conexiune externă , o situație considerată extrem de vulnerabilă de experții nucleari. Controlul asupra centralei Zaporojie rămâne astfel unul dintre cele mai disputate subiecte ale conflictului, fiind comparat de diplomați cu disputele teritoriale în negocierile dintre Moscova și Kiev. [...]
Șoferii europeni ar putea plăti cu circa 220 de euro pe an mai mult la carburanți , potrivit The Guardian , pe fondul scumpirii petrolului asociate războiului din Iran. Estimarea pornește de la un scenariu în care prețul petrolului rămâne susținut la 100 de dolari pe baril, nivel atins luni, ceea ce ar însemna că automobiliștii din Uniunea Europeană ar plăti cu aproximativ 55 de miliarde de euro în plus într-un an, potrivit calculelor think tank-ului Transport & Environment (T&E). Media de 220 de euro este raportată per șofer, iar cei care conduc mai mult ar suporta creșteri mai mari. T&E spune că evaluarea a fost făcută prin compararea datelor din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a împins cotațiile spre 100 de dolari pe baril, cu perioada 2017–2019. În Marea Britanie, Energy and Climate Intelligence Unit (ECIU) estimează că un petrol la 100 de dolari pe baril ar însemna pentru șoferii care parcurg 8.000 de mile pe an o creștere a costurilor anuale cu carburantul de 140 de lire, calculată prin raportare la prețurile de la începutul lunii martie, înainte ca SUA și Israel să atace Iranul. În același timp, diferența de cost de utilizare dintre mașinile electrice și cele pe benzină sau motorină s-ar adânci. ECIU arată că, în Marea Britanie, economia anuală pentru alimentarea unui vehicul electric era deja de 870 de lire, dar ar urca la peste 1.000 de lire pe an dacă petrolul ar rămâne la 100 de dolari pe baril. În UE, cele 7,7 milioane de mașini electrice aflate deja pe șosele reduc consumul de petrol, iar la un preț de 100 de dolari pe baril șoferii europeni de vehicule electrice ar economisi aproximativ 40 de milioane de euro pe zi, potrivit T&E. The Guardian notează că petrolul Brent era la 91 de dolari miercuri dimineață, iar evoluția viitoare depinde de durata întreruperilor de aprovizionare. T&E avertizează că dependența Europei de petrol importat adaugă un „cost geopolitic” în perioade de volatilitate globală și cere accelerarea electrificării transportului, a instalării pompelor de căldură și a investițiilor în energie regenerabilă. În paralel, organizația susține că UE ar trebui să fie pregătită să reintroducă rapid reglementarea privind profiturile excepționale (taxarea câștigurilor peste nivelul considerat normal) dacă prețurile ridicate la energie persistă, după ce măsura aplicată în 2022 și 2023 a expirat; în Marea Britanie, o astfel de taxă este încă în vigoare, iar experți o avertizează pe ministra de finanțe Rachel Reeves că relaxarea ei nu ar ajuta consumatorii. [...]
România ar putea aproape să își tripleze capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii 10 ani , potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan , care a prezentat planurile țării la Summitul pentru Energie Nucleară organizat la Paris, informează Bursa . Ministrul a subliniat că energia nucleară devine tot mai importantă în contextul creșterii consumului global de electricitate și al presiunilor pentru reducerea emisiilor de CO₂. În opinia sa, această sursă de energie oferă producție constantă, la scară mare și cu emisii reduse , contribuind la stabilitatea sistemelor energetice. În prezent, energia nucleară asigură aproximativ 20% din consumul de electricitate al României , prin cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă. Potrivit datelor prezentate de ministru, Unitățile 1 și 2 s-au clasat pe locurile 1 și 3 la nivel mondial în indicatorii de performanță pentru anul 2025, conform evaluărilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), cu un factor mediu de capacitate de peste 92% . Strategia energetică a României prevede mai multe proiecte majore în domeniul nuclear: retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă construirea Unităților 3 și 4 la Cernavodă , folosind tehnologie CANDU dezvoltarea primului proiect european de reactoare modulare mici (SMR) la Doicești Autoritățile susțin că aceste investiții ar aduce nu doar producție suplimentară de energie, ci și locuri de muncă, transfer de tehnologie și dezvoltarea lanțurilor industriale locale . Bogdan Ivan a subliniat că securitatea energetică este o temă strategică pentru România, mai ales în contextul poziției geografice la granița estică a Uniunii Europene, într-o regiune în care volatilitatea piețelor energetice și tensiunile geopolitice pot avea efecte rapide asupra economiei. Potrivit ministrului, extinderea capacităților nucleare, alături de dezvoltarea energiilor regenerabile, ar putea contribui la un sistem energetic mai stabil și mai competitiv , capabil să răspundă cererii în creștere din următorii ani. [...]
