Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul vizează pornirea până la finalul lui 2026 a centralei pe gaze de la Iernut de 430 MW, un proiect întârziat de aproape un deceniu, după ce Romgaz a preluat direct contractarea lucrărilor și anunță accelerarea șantierului începând de săptămâna viitoare, potrivit Agerpres.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Târgu Mureș, că obiectivul este punerea în funcțiune a centralei de la Iernut până la sfârșitul acestui an, după „eșecurile” de finalizare din perioada 2016–prezent. El a spus că Romgaz a închis diferendele cu „constructorii spanioli”, iar proiectul este acum contractat direct de companie.
„Lucrările practic vor începe în creștere începând de săptămâna viitoare și până la sfârșitul acestui an avem ca obiectiv punerea în funcțiune a acestei centrale importante pentru România.”
Conform declarațiilor premierului interimar, elementul-cheie este mutarea execuției într-un cadru contractual gestionat direct de Romgaz, după blocajele anterioare. În acest context, ritmul lucrărilor ar urma să crească de săptămâna viitoare.
Bolojan a precizat că centrala de la Iernut are o capacitate de 430 MW.
Bolojan a legat finalizarea Iernut de echilibrarea Sistemului Energetic Național, afirmând că, împreună cu centrala de la Mintia, ar urma ca „începând de anul viitor” România să aibă „o producție de energie în bandă” suficient de puternică pentru echilibrare. În limbajul sectorului, „energie în bandă” înseamnă producție relativ constantă, utilă pentru stabilitatea rețelei.
În același context, premierul interimar a descris proiectul drept „unul dintre cele mai importante” din energie.
Recomandate
Ordonanța care ar fi înăsprit regulile pentru avizele de racordare la rețeaua electrică (ATR) nu mai intră, deocamdată, în vigoare , după ce Guvernul a anunțat că actul nu poate fi publicat în Monitorul Oficial dintr-un motiv procedural apărut după demiterea Cabinetului prin moțiune de cenzură, potrivit HotNews . Blocajul contează pentru piața energetică deoarece amână măsuri menite să limiteze comportamentele speculative legate de obținerea și tranzacționarea avizelor tehnice de racordare, într-un moment în care accesul la rețea este un punct sensibil pentru investitori. De ce nu se publică ordonanța și ce înseamnă asta Guvernul a explicat că ordonanța nu poate fi publicată și nu poate intra în vigoare din cauza unui aviz negativ emis de Consiliul Legislativ după ce Executivul fusese deja demis prin moțiune de cenzură. În aceste condiții, actul nu a mai putut fi repus pe ordinea de zi pentru parcurgerea pașilor procedurali necesari. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a detaliat că în timpul ședinței în care ordonanța a fost adoptată au fost adăugate „pe bandă” prevederi privind ATR-urile, ceea ce a declanșat obligația legală de reavizare la Consiliul Legislativ pentru partea nou introdusă. Cum avizul a venit după căderea Guvernului, ordonanța nu a mai fost repusă pe agenda Executivului. Între timp, Guvernul Bolojan are statut interimar, iar un guvern interimar nu poate emite ordonanțe de urgență, putând gestiona doar funcționarea administrativă. Concluzia Executivului: proiectul „trebuie repus pe agenda ședinței Guvernului” când va exista din nou competența de a adopta astfel de acte. Ce prevedea ordonanța: garanție de 30 euro/kW pentru autorizare Ordonanța fusese adoptată marți, cu aproximativ o oră înaintea ședinței Parlamentului în care Guvernul Bolojan a fost demis. Conform noilor reglementări, era introdusă o garanție de 30 de euro per kilowatt instalat , care urma să fie constituită la momentul solicitării autorizației de înființare, ca o condiție pentru obținerea acesteia. Miza declarată: crearea unor „premise mai bune de acces corect” în sistemul energetic și reducerea practicilor speculative legate de ATR-uri. Legătura cu ANRE și regulile de racordare Prevederile privind ATR-urile ar fi trebuit aprobate de ANRE, care are în dezbatere publică (din martie) un proiect de regulament pentru creșterea garanțiilor la racordare. În forma inițială a proiectului ANRE, garanția pentru racordare ar fi crescut de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare. Potrivit articolului, Ilie Bolojan a cerut garanții mai mari, iar Guvernul a venit cu propuneri de modificare a proiectului ANRE. O nouă formă a proiectului a fost publicată pe 27 aprilie pe site-ul ANRE, dar nu fusese aprobată până la momentul adoptării ordonanței în Guvern. Contextul: „băieții deștepți” și rolul Transelectrica În articol se arată că Transelectrica, companie de stat, acordă avizele tehnice de racordare, iar directoratul este condus de Ștefăniță Munteanu. HotNews notează că Bolojan a făcut referire la directorul Transelectrica într-un discurs din ziua moțiunii, iar Ziarul Bursa a scris că Munteanu este finul premierului Marcel Ciolacu. Premierul a susținut în repetate rânduri că există actori care obțin documentații și ATR-uri pentru proiecte pe care nu intenționează să le realizeze, ci să le vândă. Ca exemplu, articolul amintește o tranzacție atribuită lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, menționată în dezvăluiri HotNews din 2024. Ce urmează Din explicațiile Guvernului reiese că ordonanța ar putea intra în vigoare doar dacă va fi repusă pe agenda unui viitor guvern cu puteri depline și va parcurge din nou pașii procedurali, inclusiv pe componenta de avizare care a blocat publicarea. În lipsa acestui demers, măsurile de înăsprire a garanțiilor rămân, deocamdată, la nivel de intenție. [...]
Un demers cu miză de reglementare în energie a fost blocat procedural , după ce avizul Consiliului Legislativ a ajuns „prea târziu”, ceea ce a dus la „la loc comanda” pentru măsura pregătită înainte ca inițiatorul ei, Ilie Bolojan , să fie demis, potrivit Profit . Informația relevantă pentru companii este că intervenția anunțată ca „lovitură” împotriva „ băieților deștepți” din energie nu avansează în forma și calendarul avute în vedere, dintr-un motiv de procedură legislativă: avizul necesar a venit după momentul în care ar fi trebuit folosit pentru a susține demersul. Ce s-a întâmplat și de ce contează Potrivit publicației, blocajul a apărut „exact înainte” ca Bolojan să fie demis, iar avizul Consiliului Legislativ a sosit ulterior, prea târziu pentru a mai produce efect în dinamica deciziei de atunci. Consecința imediată este una de predictibilitate redusă: o măsură cu impact potențial asupra unor interese din sectorul energetic rămâne în așteptare, iar piața nu primește, deocamdată, o clarificare privind aplicarea sau continuarea ei. Ce urmează Din informațiile disponibile în materialul citat nu reiese un nou calendar sau o soluție alternativă pentru deblocarea demersului. În lipsa acestor detalii, rămâne de urmărit dacă inițiativa va fi reluată într-o formă revizuită sau va necesita relansarea procedurilor, inclusiv obținerea avizelor la timp. [...]
Licitația Hidroelectrica pentru baterii la Porțile de Fier II riscă noi întârzieri , după un schimb de contestații între doi ofertanți care și-au disputat pe rând statutul de câștigător, într-un contract de sute de milioane de lei, potrivit Profit . Hidroelectrica urmărește instalarea la CHE Porțile de Fier II a unei unități de stocare în baterii cu putere de 64 MW și capacitate de 256 MWh, care să poată fi calificată drept furnizor de servicii de echilibrare pentru Sistemul Energetic Național (servicii folosite pentru menținerea echilibrului dintre producție și consum). Miza declarată este reducerea sau compensarea parțială a dezechilibrelor generate de producția din surse regenerabile, prin „mutarea” producției hidro în anumite intervale orare. Contractul de lucrări are o valoare estimată de circa 309,7 milioane lei plus TVA, din care 43,3 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul de Modernizare , conform datelor din documentația citată. Ce s-a întâmplat în procedură: câștigător schimbat, apoi contestat din nou Procedura de achiziție a fost lansată vara trecută, iar atribuirea era estimată inițial pentru sfârșitul toamnei 2025, însă termenele de depunere și evaluare au fost prelungite de mai multe ori. Durata contractului este de circa 2 ani. În ianuarie 2026, Hidroelectrica a declarat câștigătoare oferta Electrogrup, însă Synergy Construct (a cărei ofertă fusese respinsă ca neconformă) a depus contestație în februarie. Hidroelectrica a considerat contestația întemeiată, a admis că a greșit și a luat măsuri de remediere fără să mai aștepte decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). După reevaluare, luna trecută a fost desemnat un nou câștigător: Synergy Construct. Acum, această a doua decizie a fost contestată chiar de primul câștigător, Electrogrup, iar contestația „nu a fost încă soluționată”, potrivit informațiilor publicate. Ce include contractul și de ce contează Pachetul scos la licitație acoperă întregul lanț de implementare: proiectare, fabricare, montaj, testare și punere în funcțiune, inclusiv testele pentru racordare la rețea și pentru calificarea ansamblului hidrocentrală–sistem de stocare ca unitate furnizoare de rezerve. Sunt incluse și lucrări de integrare cu instalațiile existente la Porțile de Fier II, precum și lucrări de construcții-montaj. Din perspectivă operațională, disputa în contestații crește riscul de decalare a calendarului pentru un proiect care ar trebui să aducă flexibilitate în funcționarea sistemului energetic, într-un moment în care România încearcă să gestioneze mai bine variațiile de producție ale regenerabilelor. Context: presiune guvernamentală pentru investiții în stocare În același material este menționată și poziția premierului demis și interimar Ilie Bolojan, care a spus că Guvernul nu va aproba bugetul pe 2026 al Hidroelectrica decât dacă în contractele de mandat ale conducerii executive este introdusă obligația de a investi în stocare. „Cât sunt eu premier, nu le va trece bugetul (...) dacă în contractele lor de mandat nu se introduc clauze (...) că trebuie să își facă într-un an, un an și jumătate, 1.500 MWh de stocare”, a declarat Bolojan, conform sursei citate. În paralel cu această presiune, licitația de la Porțile de Fier II rămâne, deocamdată, blocată în etapa de soluționare a contestației depuse de Electrogrup. [...]
Guvernul a adoptat o ordonanță care condiționează eliberarea ATR-urilor de garanții financiare mai dure, o mișcare menită să reducă blocajele speculative din rețea și să deblocheze investițiile reale în producția de energie , potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan a anunțat măsura în timpul dezbaterii moțiunii de cenzură, iar Guvernul a confirmat ulterior că ordonanța a fost adoptată într-o ședință extraordinară de marți dimineață. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Nadina Ioana Dogioiu, a explicat pentru Economedia că ordonanța a fost adoptată „pe bandă”, prin introducerea textului în ședința de Guvern ca anexă la o altă ordonanță de urgență. De ce contează: curățarea „megawaților de pe hârtie” din rețea Miza este una operațională și de reglementare: ATR (Avizul Tehnic de Racordare) este documentul care rezervă capacitate în rețeaua electrică pentru un proiect. Când proiectele nu se mai realizează, capacitatea rămâne blocată, iar investitorii care vor să construiască efectiv nu mai găsesc loc în rețea. Bolojan a susținut că România a ajuns să emită avize mult peste capacitatea reală a sistemului: „Avem 19.000 MW capacitate totală, din care sunt ocupați 9.000 MW, am eliberat ATR pentru 80.000 MW și încă 30.000 MW sunt în lucru.” În aceeași intervenție, premierul a legat problema de comportamente speculative („băieți deștepți”) care ar obține prioritar avize pe care apoi le vând sau le folosesc pentru a bloca accesul altora în sistem. Ce se schimbă în practică: garanții mai mari și termene care pot anula automat avizele În același context, ANRE a publicat un ordin care modifică regulile de racordare la rețelele electrice de interes public, cu accent pe proiectele cu putere aprobată pentru evacuare mai mare de 1 MW, conform unui material Economedia despre ANRE . Principalele schimbări menționate: garanția financiară pentru racordare crește de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare, în anumite situații; pentru proiectele mari, utilizatorii trebuie să obțină autorizația de înființare până la finalizarea contractului de execuție a instalației de racordare, cu un termen maxim de 12 luni de la încheierea contractului de racordare și 18 luni de la emiterea ATR; dacă termenele nu sunt respectate sau autorizația este retrasă de ANRE, ATR-urile și contractele de racordare își încetează valabilitatea automat ; regulile intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial și se aplică imediat contractelor noi; pentru proiectele deja în curs, termenul de 12 luni pentru obținerea autorizațiilor devine obligatoriu. Președintele ANRE, George Niculescu, a argumentat că majorarea garanțiilor vizează în special proiectele fără intenție reală de execuție și a introdus o „măsură de siguranță” prin pierderea ATR-ului dacă autorizația de înființare nu este obținută în termenul stabilit. Ce urmează Bolojan a indicat că Guvernul pregătește un plan „până la final de martie” pentru scăderea prețurilor la energia electrică, iar una dintre direcții este deblocarea capacităților de rețea pentru a permite intrarea investițiilor „cu adevărat” în producție. Din informațiile disponibile în material, detaliile complete ale ordonanței (textul și mecanismele exacte) nu sunt prezentate. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării politica de investiții a Hidroelectrica , susținând că orientarea companiei către profit pe termen scurt și bonusuri de performanță ar fi împiedicat investiții care ar fi putut reduce prețurile energiei cu 20–30% pentru consumatori, potrivit Economedia . Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, este listată la Bursa de Valori București , iar statul deține 80% din acțiuni prin Ministerul Energiei. În acest context, criticile premierului vizează direct modul în care este administrată o companie cu rol major în formarea prețurilor din piață. Ce reproșează premierul conducerii Hidroelectrica Bolojan afirmă că, în ultimii ani, compania „a făcut puține investiții” și „a preferat să facă profituri”, în timp ce conducerea ar fi încasat „bonusuri de performanță de 150.000 – 180.000 de euro” (aprox. 750.000–900.000 lei), pe lângă salarii. „Când Hidroelectrica alege profitul pe termen scurt şi bonusurile în locul investiţiilor strategice, pierd nu doar compania, ci mai ales românii, care ajung să plătească o energie mai scumpă decât ar fi fost necesar.” Investiția invocată și legătura cu prețul energiei Premierul indică drept exemplu instalarea de baterii de stocare lângă baraje (în afara zonei montane), astfel încât energia produsă la prânz să fie stocată și livrată seara. În viziunea sa, o astfel de investiție ar fi avut două efecte: ar fi crescut profiturile Hidroelectrica, prin valorificarea energiei în intervale mai scumpe; ar fi redus prețurile pe piață cu 20–30% pentru cetățeni, prin scăderea cantităților disponibile pentru tranzacționare pe piețe și, implicit, prin diminuarea marjelor pentru actorii care operează pe piețele zilnice. „Dacă [...] am fi montat de un an, doi nişte baterii de stocare [...] ar fi însemnat [...] preţuri cu 20 – 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri.” De ce contează Mesajul premierului ridică o temă de guvernanță corporativă într-o companie controlată majoritar de stat: dacă politica de remunerare și prioritizarea profitului pe termen scurt au afectat investițiile care ar fi putut influența prețul energiei. În același timp, afirmația privind reducerea de 20–30% este prezentată ca o estimare a premierului, fără detalii suplimentare în material despre calcule sau un plan concret de implementare. [...]
Decizia Hidroelectrica de a distribui integral profitul ca dividende, fără alocări pentru investiții, a reaprins disputa dintre nevoia de bani la buget și modernizarea celei mai profitabile companii de stat , după ce premierul Ilie Bolojan a criticat public conducerea companiei pentru „nefăcând investiții”, potrivit HotNews . Bolojan, care asigură interimatul la Ministerul Energiei, a folosit Hidroelectrica drept exemplu de „bani publici” gestionați prost, susținând că în ultimii ani compania ar fi preferat să maximizeze profitul și să evite investițiile, deși are active care necesită modernizare. Profitul merge la stat, nu la dezvoltare Conform documentelor companiei citate în articol, de cel puțin trei ani întregul profit al Hidroelectrica este direcționat către acționari sub formă de dividende, în condițiile în care statul, prin Ministerul Energiei, deține 80% din acțiuni. În ședința AGA din 28 aprilie, compania a decis ca nici din profitul net de aproximativ 3,3 miliarde lei (673 milioane euro) obținut anul trecut să nu fie reținută vreo sumă pentru dezvoltare. Statul ar urma să încaseze peste 2,6 miliarde lei (circa 520 milioane euro), dividendele fiind prezentate ca instrument pentru acoperirea deficitului bugetar. Pe lângă acestea, directoratul a convocat pentru 29 mai o nouă AGA, cu un punct pe ordinea de zi privind distribuirea a încă 1 miliard de lei din rezerve, tot sub formă de dividende. Miza economică: investiții amânate într-o companie cu echipamente îmbătrânite HotNews notează că gradul de uzură al capacităților de producție este ridicat: majoritatea hidroagregatelor (circa 61%) au între 20 și 50 de ani de la punerea în funcțiune, iar doar 15% au fost puse în funcțiune sau retehnologizate după 2006, potrivit raportului pe 2025 al companiei. Hidroelectrica susține că programul de investiții pentru 2025 a fost realizat în proporție de 95% din bugetul alocat, cu investiții de 781 milioane lei (156 milioane euro). Din această sumă, circa 121 milioane lei (25 milioane euro) au mers către proiecte de energie fotovoltaică și stocare. Bolojan: stocarea ar fi putut reduce prețurile cu 20–30% În interviul acordat Rock FM, premierul a argumentat că instalarea de baterii de stocare lângă baraje ar fi permis mutarea energiei produse la prânz către consumul de seară, ceea ce ar fi însemnat profituri mai mari pentru companie și prețuri mai mici pentru consumatori. „Gândiți-vă că dacă [...] am fi montat [...] niște baterii de stocare [...] ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20 – 30% mai mici pe piața de energie din România”, a spus Bolojan. El a criticat și nivelul bonusurilor de performanță, afirmând că au fost preferate în locul investițiilor. Context: selecția conducerii, din nou sub presiune În paralel, la Hidroelectrica este în derulare un proces de selecție pentru un nou director general și un director financiar. Contractul de recrutare a fost atribuit firmei Pluri Consultants Romania SRL, însă atribuirea a fost contestată, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul București, potrivit informațiilor din articol. Compania neagă influența politică în proces, într-un răspuns transmis publicației. HotNews mai amintește că, în noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a anulat o procedură de numire, chiar dacă asta ar fi însemnat pierderea unor bani din PNRR, iar ulterior l-a numit pe Bogdan Badea director general interimar; surse din companie afirmă că acesta și-a depus candidatura pentru un nou mandat în actuala procedură. Ce urmează Următorul moment-cheie este AGA din 29 mai, unde acționarii ar urma să decidă asupra distribuirii suplimentare a 1 miliard de lei din rezerve. În același timp, selecția noii conduceri rămâne în derulare și este deja contestată în instanță, ceea ce poate prelungi incertitudinea managerială într-o companie aflată între presiunea de a finanța bugetul și nevoia de investiții în capacități vechi. [...]
