Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul vizează pornirea până la finalul lui 2026 a centralei pe gaze de la Iernut de 430 MW, un proiect întârziat de aproape un deceniu, după ce Romgaz a preluat direct contractarea lucrărilor și anunță accelerarea șantierului începând de săptămâna viitoare, potrivit Agerpres.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Târgu Mureș, că obiectivul este punerea în funcțiune a centralei de la Iernut până la sfârșitul acestui an, după „eșecurile” de finalizare din perioada 2016–prezent. El a spus că Romgaz a închis diferendele cu „constructorii spanioli”, iar proiectul este acum contractat direct de companie.
„Lucrările practic vor începe în creștere începând de săptămâna viitoare și până la sfârșitul acestui an avem ca obiectiv punerea în funcțiune a acestei centrale importante pentru România.”
Conform declarațiilor premierului interimar, elementul-cheie este mutarea execuției într-un cadru contractual gestionat direct de Romgaz, după blocajele anterioare. În acest context, ritmul lucrărilor ar urma să crească de săptămâna viitoare.
Bolojan a precizat că centrala de la Iernut are o capacitate de 430 MW.
Bolojan a legat finalizarea Iernut de echilibrarea Sistemului Energetic Național, afirmând că, împreună cu centrala de la Mintia, ar urma ca „începând de anul viitor” România să aibă „o producție de energie în bandă” suficient de puternică pentru echilibrare. În limbajul sectorului, „energie în bandă” înseamnă producție relativ constantă, utilă pentru stabilitatea rețelei.
În același context, premierul interimar a descris proiectul drept „unul dintre cele mai importante” din energie.
Recomandate
Ana Birchall cere implicarea Parchetului General și a DNA pentru a verifica blocajele repetate din marile proiecte energetice , pe care le leagă de un tipar ce poate afecta investițiile și securitatea energetică, potrivit Economedia . Fostul consilier prezidențial și fost ministru al Justiției susține, într-o postare pe Facebook, că România ajunge recurent în situația în care identifică resurse strategice, atrage investitori și cheltuiește ani și bani, iar apoi apar modificări legislative, blocaje administrative sau contestații care amână proiectele și, uneori, duc la retragerea investitorilor. „România identifică o resursă strategică. Găsește investitori. Cheltuiește bani. Investește ani de muncă. Proiectul înaintează și ajunge aproape de momentul în care ar trebui să producă energie, venituri și securitate pentru țară. Apoi, brusc, «ceva» se întâmplă.” Exemplele invocate și miza pentru investiții Birchall indică drept exemple gazele de șist (și retragerea Chevron), proiectul Neptun Deep și hidrocentrale începute, dar rămase ani de zile fără să fie puse în funcțiune. În cazul Neptun Deep, ea amintește că ExxonMobil a fost implicată în descoperirea resurselor din Marea Neagră, înainte de a-și vinde participația către Romgaz, după ani de incertitudine legislativă și întârzieri. „Este bine că statul român participă astăzi direct la proiect. Dar trebuie să avem curajul să ne întrebăm de ce a fost nevoie de atâția ani, de o schimbare fundamentală a formulei și de plata a peste un miliard de dolari pentru preluarea participației companiei americane.” Suma menționată, „peste un miliard de dolari”, înseamnă aproximativ peste 4,6 miliarde lei (conversie orientativă). Ipoteza influențelor externe, fără acuzații fără probe Birchall ridică ipoteza unei posibile intervenții externe în blocarea unor proiecte strategice, dar precizează explicit că nu are dovezi și că nu pot fi formulate acuzații fără probe. În același timp, argumentează că energia este un domeniu cu mize economice și geopolitice ridicate, iar o Românie mai independentă energetic ar putea schimba raporturi de putere în regiune. „Nu știm dacă a existat o asemenea intervenție externă. Nu avem dreptul să formulăm acuzații fără probe. Dar nici nu avem dreptul să excludem din start această ipoteză.” Totodată, ea avertizează că această ipoteză nu trebuie folosită pentru a acoperi probleme interne, indicând drept vulnerabilități schimbarea regulilor „în timpul jocului”, politizarea instituțiilor, lipsa de continuitate și teama funcționarilor de a lua decizii. Ce cere concret instituțiilor statului Birchall solicită investigații privind deciziile care au dus la întârzieri și cere verificarea existenței unor tipare comune. Întrebările pe care le formulează vizează, între altele: cine a schimbat regulile înaintea unor decizii de investiții; cine a întârziat avizele și autorizațiile; cine ar fi beneficiat economic sau politic de retragerea unor investitori; cine răspunde pentru proiectele construite în proporții foarte mari, dar rămase nefuncționale. În final, ea spune că este un „grav semn de întrebare” faptul că, până acum, Parchetul General și DNA nu s-ar fi autosesizat sau nu ar fi fost sesizate oficial în legătură cu aceste situații. [...]
Guvernul pregătește un mecanism de „oprire controlată” a consumului industrial în criză , printr-o hotărâre care ar urma să permită Transelectrica să deconecteze mari consumatori industriali de la Sistemul Energetic Național, cu scopul de a proteja alimentarea populației și a infrastructurii critice, potrivit Ziarul Financiar . Măsura vine în contextul în care Guvernul a adoptat joi „ Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice ”, act normativ care stabilește procedurile aplicabile în cazul unei crize, iar vineri ar urma să aprobe hotărârea care operationalizează posibilitatea de deconectare a unor mari consumatori, „în anumite condiții”, conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan. Ce se schimbă pentru companiile mari consumatoare de energie Transelectrica va putea pune în aplicare măsurile prevăzute de actul normativ cu o notificare prealabilă de 24 de ore. Din perspectivă operațională, asta înseamnă că, într-un scenariu de criză energetică sau de forță majoră, unele unități industriale pot fi obligate să își reducă sau să își oprească temporar consumul, prin deconectare de la rețea. Bolojan a precizat că România „nu se află deocamdată într-o situație atât de gravă”, iar mecanismele aprobate sunt gândite ca proceduri pentru o eventuală criză. Cine este protejat de la deconectare Guvernul susține că populația și consumatorii esențiali nu intră în această logică de întrerupere. Premierul interimar a spus: „Cetăţenii, locuinţele, consumatorii casnici nu vor fi deconectaţi. Sunt exceptaţi. Inclusiv spitale, sanatorii, staţii care alimentează unităţi de gaze, de ţiţei nu vor fi incluse în act.” Orizontul de timp și costurile: fără compensatorii, cel puțin în prima fază Ilie Bolojan a afirmat că estimează că „5-7 zile nu vom avea consumatori industriali afectaţi”. Tot el a adăugat că, dacă se ajunge la măsuri de limitare, „nu se pune problema acordării de compensatorii” în acea perioadă. Premierul a legat necesitatea acestor măsuri de condițiile de funcționare ale sistemului, menționând că „atâta timp cât Reactorul 2 de la Cernavodă funcționează și importurile la ore de seară continuă” nu ar fi nevoie de aplicarea lor. [...]
România a rămas temporar fără producție nucleară, dar exportă energie pe fondul consumului scăzut , potrivit Economica , după ce Unitatea 2 de la Cernavodă a fost deconectată dimineață, iar Unitatea 1 fusese scoasă din sistem la finalul lunii trecute. Motivul invocat este debitul prea mic al Dunării, care nu mai asigură răcirea. Cele două unități sunt cele mai mari grupuri de generare din Sistemul Energetic Național (SEN), cu 700 MW fiecare . Publicația notează că nu există o dată certă pentru revenirea lor: programările indică orientativ 23 august pentru Unitatea 1 și 30 august pentru Unitatea 2, însă repunerea în funcțiune depinde de evoluția debitului Dunării. De ce exportă România fără nuclear Datele aproape în timp real citate de Economica arată că, în momentul respectiv, România avea export net de 327 MW , în condițiile unui consum redus și ale unei producții ridicate din alte surse. Printre factorii menționați: autoconsumul prosumatorilor, care reduce cererea din rețea; producție fotovoltaică mare, de peste 2.200 MW (cea mai mare sursă la acel moment); producție eoliană de circa 700 MW ; centrale pe gaze cu aproape 1.000 MW ; cărbune sub 700 MW . Pe interconexiuni, România exporta către Serbia, Ungaria și Republica Moldova și importa din Bulgaria , conform aceleiași surse. Riscul se mută în vârful de seară Economica subliniază că intervalele sensibile pentru SEN sunt cele din vârful de seară, când fotovoltaicele nu mai produc, capacitatea de stocare rămâne încă limitată, iar consumul crește. Pentru ziua respectivă, prognoza indica un consum la vârf de aproximativ 7.000 MW , iar lipsa Unității 2 ar urma să fie compensată cel puțin parțial de producția eoliană, însă „sistemul va trece oricum pe import”. Pentru context suplimentar, publicația trimite la analiza e-nergia.ro privind acoperirea deficitului și la materialul Economica despre rolul stocării: „Bateriile de stocare a energiei din România contează din ce în ce mai mult…” . [...]
Guvernul mizează pe importuri și rezerve interne ca să evite un deficit de energie după oprirea controlată a Unității 2 de la CNE Cernavodă, programată să înceapă de joi, pe fondul scăderii debitelor Dunării, potrivit news.ro . Executivul spune că estimările indică acoperirea integrală a consumului național din surse alternative și importuri, dar reia apelul la consum responsabil, mai ales seara. Oprirea Unității 2 este justificată de „condițiile hidrologice actuale”, iar Guvernul afirmă că Sistemul Electroenergetic Național are „mai multe resurse” pentru a compensa deficitul de producție, care vor fi folosite în funcție de evoluția reală a sistemului și de condițiile din perioada următoare. Ce resurse sunt luate în calcul pentru compensare În comunicatul citat, Executivul indică mai multe opțiuni pe care Dispecerul Energetic Național le poate utiliza, fără a anticipa „în acest moment” activarea tuturor capacităților de rezervă: producție eoliană: pentru următoarele 7 zile, o medie estimată de 525 MW, cu un maxim de 1.560 MW și un minim de 100 MW, în funcție de condițiile meteo; Grupul energetic Rovinari 4 ( Complexul Energetic Oltenia ), cu o putere instalată de 330 MW, aflat în rezervă; minimum 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, „în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile”; importuri, pe fondul unei capacități transfrontaliere de aproximativ 4.000 MW. Guvernul mai arată că prognozele pentru weekend indică o posibilă îmbunătățire a condițiilor hidrologice, iar măsurile vor fi ajustate în funcție de debitul Dunării, producție și consum. De ce revine apelul la „consum responsabil” Ministerul Energiei menține recomandarea de reducere a consumului în orele de vârf, în special între 19:00 și 23:00, pentru a diminua presiunea asupra sistemului. În paralel, autoritățile spun că operatorii de transport și sistem din Europa sunt coordonați în contextul unei „crize energetice regionale” asociate condițiilor meteorologice, iar Dispecerul Energetic Național evaluează permanent situația. [...]
NEPI Rockcastle începe să reducă vârfurile de consum din mall-uri prin reglaje la climatizare , într-un moment în care sistemul energetic românesc este sub presiune, potrivit Economedia . Primele măsuri au fost aplicate la Promenada București și Mega Mall, unde funcționarea instalațiilor de climatizare a fost ajustată în funcție de disponibilitatea energiei pe parcursul zilei. Compania spune că urmărește o utilizare mai echilibrată a energiei și reducerea consumului în intervalele de vârf, fără să afecteze confortul clienților. Temperaturile din interior sunt monitorizate permanent, iar intervențiile sunt adaptate fiecărei proprietăți. Efectul operațional: minus 4 MW pe zi la Mega Mall, prin mutarea consumului spre orele cu solar La Mega Mall, optimizarea consumului ar fi redus solicitarea rețelei cu aproximativ 4 MW pe zi, prin corelarea consumului cu intervalele în care producția de energie solară este mai ridicată. „NEPI Rockcastle implementează, în centrele comerciale din portofoliul local, măsuri de optimizare a consumului de energie, adaptate fiecărei proprietăți”, transmite compania. De ce contează: stres în sistem, importuri și limitări pe producția internă Măsurile de reducere sau decalare a consumului în orele de vârf sunt prezentate ca relevante în contextul unei perioade de stres pentru sistemul energetic, pe fondul temperaturilor ridicate, al consumului crescut pentru climatizare și al producției hidro afectate de nivelul foarte scăzut al Dunării. În acest cadru, reducerea consumului în anumite intervale poate diminua presiunea asupra rețelei, mai ales atunci când diferența dintre consum și producția internă este acoperită prin importuri. Extindere și legătura cu investițiile în energie regenerabilă NEPI Rockcastle spune că va extinde măsurile în funcție de profilul de consum al fiecărei proprietăți, de capacitatea sistemelor tehnice și de disponibilitatea energiei regenerabile. Inițiativa este susținută și de investițiile în infrastructură proprie de energie regenerabilă, inclusiv instalarea de panouri fotovoltaice la centrele comerciale. Într-un interviu anterior pentru Economedia, compania a descris și primul parc fotovoltaic amenajat lângă Chișineu-Criș (județul Arad), o investiție de 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei), cu alte două proiecte planificate în județul Prahova, destinate consumului propriu al mall-urilor. NEPI Rockcastle are un portofoliu de aproximativ 8,2 miliarde de euro (aprox. 41 miliarde lei), cu 60 de proprietăți în opt țări din Europa Centrală și de Est, România și Polonia fiind cele mai mari piețe ale grupului. [...]
Oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă devine probabilă până la final de august , după ce debitul Dunării a coborât la un nou minim istoric, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns la minus 233 cm, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională pentru Sistemul Energetic Național: reducerea treptată a puterii și scoaterea din funcțiune a unui reactor de peste 700 MW, în plină secetă hidrologică. Datele din programul Transelectrica indică faptul că reducerea puterii Unității 2 va începe joi, 13 august, la ora 8:00, și se va face treptat timp de trei ore, înainte de desincronizarea de la rețea. Cum se reduce puterea și când se deconectează reactorul Conform graficului publicat de Transelectrica, scăderea puterii active este planificată în trei pași: 08:00–09:00: de la 678 MW la 420 MW 09:00–10:00: de la 420 MW la 200 MW 10:00–11:00: de la 200 MW la 50 MW La ora 11:00 este programată desincronizarea Unității 2 de la Sistemul Energetic Național. În tabelul Transelectrica pentru grupuri energetice de peste 100 MW, reactorul 2 apare ca fiind oprit din 13 august, ora 11:00, până în 30 august, ora 23:59 . Unitatea 2 are putere instalată de 706,5 MW , iar „puterea maximă disponibilă netă” menționată în document este de 650 MW . De ce contează: seceta limitează răcirea și forțează opriri planificate Oprirea este legată de seceta hidrologică severă , care a redus debitul și nivelul Dunării sub valorile necesare pentru alimentarea cu apă tehnologică folosită la sistemele de răcire. În ziua de miercuri, cota Dunării la Cernavodă era de minus 233 cm , cu 4 cm mai mică decât în ziua precedentă. La intrarea în România, debitul Dunării a coborât marți la aproximativ 1.370 metri cubi pe secundă , nivel descris ca nou minim istoric . Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că oprirea controlată este menită să evite stres suplimentar asupra centralei și asupra Sistemului Energetic Național și a precizat că nu este vorba despre o problemă de securitate nucleară. „Nu vorbim de probleme de securitate nucleară, nu suntem în avarie, nu suntem în urgență. Pur și simplu oprim pentru că funcționarea la parametri nominali, producere 700 MW, nu mai este posibilă cu acest debit de răcire.” Acesta a mai spus că repornirea, atunci când nivelul Dunării o permite, este o procedură standard și durează între 24 și 48 de ore . Context: Unitatea 1 a fost deja oprită, iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră Seceta a dus deja la oprirea controlată a Unității 1 , iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră pentru unele contracte de livrare, motivând că debitul și nivelul fluviului au coborât sub valorile necesare pentru alimentarea în condiții de securitate nucleară cu apă tehnologică și de răcire. [...]
