Știri
Știri din categoria Energie
Statul pregătește subvenții de 400 milioane lei pentru baterii la prosumatori, o măsură care mută accentul finanțărilor publice de la simpla producție spre echilibrarea rețelei, pe fondul creșterii rapide a numărului de gospodării care injectează energie în sistem, potrivit Profit.
Banii apar în draftul de buget pe 2026 al Fondului pentru mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), sub forma unor credite de angajament de 400 milioane lei, destinate finanțării instalării de baterii de stocare aferente sistemelor de producție ale prosumatorilor, montate prin programele derulate de AFM.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a justificat orientarea către stocare prin nevoia de a răspunde „creșterii masive a numărului de prosumatori” și „presiunii puse pe rețeaua națională de distribuție”.
„Pentru 2026, punem un accent mai mare pe soluțiile de stocare (baterii), nu doar pe producție. Răspundem astfel creșterii masive a numărului de prosumatori și presiunii puse pe rețeaua națională de distribuție.”
Cele mai recente date ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), citate de publicație, indică:
În forma prezentată, informația vizează alocarea din draftul de buget și direcția de finanțare; detalii despre condițiile concrete de accesare și calendar nu sunt precizate în materialul citat.
Recomandate
România a trecut de 20.000 MW putere instalată, dar cu o disponibilitate mai volatilă : creșterea accelerată a eolianului și fotovoltaicului ridică ponderea regenerabilelor la circa 70% din total, ceea ce schimbă profilul de funcționare al Sistemului Energetic Național (SEN), potrivit Economica . Conform licențelor ANRE , puterea instalată totală din SEN era de 20.206 MW la 1 august , arată ultimele date Transelectrica citate de publicație. Pragul este atins după câțiva ani în care capacitatea instalată scăzuse, pe fondul retragerii din exploatare a unor grupuri din termocentrale. De ce contează: 20.000 MW instalați nu înseamnă 20.000 MW disponibili Economica notează că o parte importantă din creștere vine din „regenerabil nou” – în special eolian și fotovoltaic – iar acest lucru face ca disponibilitatea efectivă a celor peste 20.000 MW să fie, în medie, mai mică decât în trecut, din cauza variabilității producției (dependența de vânt și soare). Dacă se include și puterea instalată a hidrocentralelor, de aproape 6.700 MW , rezultă că aproximativ 70% din capacitatea instalată în SEN este în regenerabile, „cu avantajele și dezavantajele” aferente, potrivit analizei. Fotovoltaicul, principalul motor al creșterii din ultima lună Cea mai vizibilă evoluție este la fotovoltaic: puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile a depășit 4.000 MW , ajungând la 4.163 MW la 1 august; la 1 iulie erau 3.840 MW , ceea ce înseamnă +323 MW licențiați într-o singură lună; la parcurile dispecerizabile se adaugă capacitatea prosumatorilor, estimată la aproximativ 3.900 MW ; în total, România are circa 8.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri + prosumatori). Eolian în creștere, cărbune în retragere; gaze în așteptarea proiectelor mari În aceeași perioadă, în eolian au apărut peste 100 MW în plus (mai exact 106 MW ), iar în centralele pe gaze s-au adăugat „câteva zeci de MW”, în contextul în care piața așteaptă punerea în funcțiune a centralelor mari de la Mintia și Iernut , care „ar urma” să intre în operare comercială anul viitor. Pe cărbune, scăderea continuă: mai funcționează 10 grupuri , cu o putere licențiată de 1.600 MW . În primele trei luni ale acestui an au ieșit din sistem 335 MW , iar în patru ani puterea instalată în centralele pe cărbune „practic s-a înjumătățit”, pe fondul angajamentelor de decarbonare ale României; teoretic, mai sunt programate retrageri și în acest an. În contextul acestei schimbări de structură, publicația trimite și la un material despre stocare: Capacitatea de stocare a energiei crește rapid. Am ajuns la 2.000 MWh, care sunt acum cele mai mari baterii din România . [...]
Ungaria alocă 868 mld. forinți (1,6 mld. euro, aprox. 8 mld. lei) pentru a reduce dependența de importuri scumpe de electricitate , prin extinderea stocării, modernizarea rețelei și relansarea investițiilor în eolian și geotermal, potrivit Ziarul Financiar . Miza este una economică: Budapesta importă în prezent aproape 20% din consumul de energie, iar în vârfurile de consum importurile devin scumpe, cu potențiale efecte în lanț asupra forintului și inflației. În analiza citată, importurile Ungariei ar proveni preponderent din Cehia și Polonia, unde energia produsă din cărbune are o pondere ridicată în mixul energetic. Dacă situația persistă, analiștii avertizează că una dintre consecințele vizibile ar putea fi deprecierea forintului, ceea ce ar alimenta inflația și ar scumpi și alte importuri. Un factor suplimentar de presiune este producția redusă la centrala nucleară de la Paks , limitată de cotele scăzute ale Dunării. Specialiștii citați în material consideră posibil ca episoadele de secetă să devină mai frecvente în viitorul apropiat, ceea ce ar întări nevoia de capacități noi de producție care să poată fi puse în funcțiune rapid. Ce include planul energetic și cum va fi finanțat Guvernul condus de premierul Peter Magyar a anunțat un plan care vizează, pe scurt: extinderea capacităților de stocare a energiei (înmagazinare); modernizarea rețelei electrice; lansarea de investiții în energie eoliană și geotermală. Pentru atingerea obiectivelor, guvernul intenționează să folosească fonduri interne, fonduri europene și capital privat. Premierul a indicat că sunt pregătite scheme prin care atât statul, cât și localitățile vizate să beneficieze de investiții. Eolianul revine în prim-plan, cu participarea statului O schimbare notabilă față de perioada anterioară este revenirea la proiecte eoliene. Magyar a acuzat guvernările precedente că au împiedicat deliberat construcția de parcuri eoliene și au întârziat dezvoltarea stocării, ceea ce ar fi contribuit la vulnerabilitatea actuală a sistemului. Primele licitații pentru proiecte eoliene urmează să fie anunțate investitorilor pe 31 august, iar proiectele vor necesita participarea statului maghiar. Guvernul spune că urmărește ca și administrațiile locale să aibă beneficii financiare, „spre deosebire de proiectele solare anterioare”. De ce contează pentru economie și pentru comunități În viziunea guvernului, programul ar trebui să aducă localităților nu doar capacități de producție, ci și efecte economice locale: taxe, energie „mai ieftină și mai sigură”, dezvoltarea infrastructurii și venituri bugetare previzibile pe termen lung, care ar putea finanța investiții publice (de la creșe și clinici la drumuri și spații comunitare). Rămâne de urmărit calendarul licitațiilor și condițiile concrete de participare ale statului și ale investitorilor, precum și ritmul în care proiectele de stocare și modernizare a rețelei pot reduce expunerea Ungariei la importuri în perioadele de consum maxim. [...]
Capacitatea de stocare în baterii din România a ajuns la aproape 2.000 MWh , într-un ritm de creștere accelerat care începe să conteze operațional pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național, potrivit unei analize Economica , pe fondul aprobării de noi capacități de producție și stocare și al unei presiuni crescute asupra producției clasice. Datele Transelectrica , valabile la 1 august, indică 989 MW putere instalată și 1.975 MWh capacitate în instalații de stocare a energiei electrice. Deși nivelul rămâne redus raportat la nevoile rețelei și la ce există în Bulgaria, dinamica este relevantă: în aproximativ patru luni, capacitatea ar fi crescut cu circa 900 MWh, de la 1.100 MWh la final de aprilie. Ce înseamnă creșterea rapidă a bateriilor pentru funcționarea sistemului Miza este una operațională: bateriile pot reduce tensiunile din sistem în perioadele în care producția tradițională este afectată, iar consumul are vârfuri greu de acoperit. Analiza notează că aceste evoluții vin „în aceste momente dificile” pentru sistem, în contextul debitului mic al Dunării , care a afectat producția de energie hidro și nucleară . În paralel, România are deja o capacitate solară „semnificativă”, de peste 3.000 MW dispecerizabili (capacitate care poate fi controlată de operator), ceea ce permite încărcarea bateriilor la prânz și descărcarea lor seara, în vârful de consum. Proiecte recente care au împins capacitatea în sus Printre unitățile intrate în operare, Economica menționează: prima baterie a Hidroelectrica de lângă parcul eolian Crucea, de 72 MWh (detalii în e-nergia.ro ); o instalație de stocare de 160 MWh la Izvoarele (Giurgiu), lângă un parc fotovoltaic, realizată de austriecii de la LSG (context în Economica ). Pentru comparația cu pragul anterior, analiza trimite și la un material care consemna depășirea nivelului de 1.000 MWh (link: e-nergia.ro ). Context de reglementare: ANRE schimbă și reguli în sectorul gazelor În aceeași ședință, ANRE a aprobat și un ordin care introduce reguli noi privind accesul la conductele de alimentare din amonte a gazelor naturale. Conform prevederilor, costurile de operare și exploatare ale racordurilor nu vor mai fi percepute printr-un tarif distinct în contractul de racordare, ci vor fi incluse în tariful aferent contractului de acces la conducta de alimentare din amonte. „Prin deciziile adoptate, ANRE sprijină dezvoltarea noilor capacităţi de producţie din surse regenerabile şi de stocare, precum şi aplicarea unor reguli mai clare şi unitare în sectorul gazelor naturale”, susţin oficialii ANRE. [...]
Legea 160/2026 schimbă decontarea prosumatorilor și mută presiunea pe ANRE , prin trecerea la facturare lunară a energiei livrate în rețea și prin extinderea unor drepturi și facilități către instalații mai mari, potrivit Adevărul . Noile reguli se aplică unui segment de peste 320.000 de prosumatori, însă o parte dintre prevederi depind de actualizarea metodologiilor de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) . La 31 martie 2026, România avea 322.001 prosumatori (289.476 persoane fizice și 32.525 persoane juridice), cu o putere instalată cumulată de 3.703 MW, iar 91.216 aveau și sisteme de stocare, conform datelor ANRE citate în articol. Schimbarea-cheie: decontare lunară, fără „credit” pe 24 de luni Cea mai importantă modificare este înlocuirea mecanismului de reportare a surplusului pe o perioadă de până la 24 de luni cu un sistem de facturare și decontare lunară. Practic, în fiecare lună se calculează energia produsă, consumată și livrată în rețea, fără acumularea unor cantități de energie „în cont” pentru perioade viitoare. Extinderea utilizărilor: surplusul poate acoperi și gaze și alte locuri de consum Legea creează cadrul pentru ca valoarea surplusului de energie livrat în rețea să poată fi folosită și la plata facturilor la gaze naturale, nu doar la compensarea consumului de electricitate. Aplicarea efectivă depinde însă de regulile pe care ANRE urmează să le stabilească. În plus, prosumatorii pot utiliza surplusul și pentru alte locuri de consum aflate în proprietatea aceluiași titular (de exemplu, un alt imobil), în condițiile ce vor fi detaliate prin legislația secundară. Praguri mai mari și birocrație redusă pentru instalații de până la 900 kW Noua lege ridică limitele de putere pentru anumite facilități: compensarea cantitativă poate fi solicitată pentru instalații de până la 400 kW (de la 200 kW anterior); exceptarea de la plata dezechilibrelor din rețea se extinde până la 900 kW; plafonul până la care nu există obligația de a emite facturi pentru energia livrată în rețea crește de la 27 kW la 900 kW. Pentru persoanele juridice și instituțiile publice cu instalații între 200 kW și 400 kW, este introdus un mecanism de regularizare financiară între energia consumată și cea livrată în rețea, calculat în funcție de prețul mediu ponderat de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) . Ce urmează: regulile de aplicare, la ANRE Deși Legea nr. 160/2026 a intrat în vigoare la 26 iulie 2026, articolul notează că unele prevederi vor deveni aplicabile doar după ce ANRE modifică metodologia și stabilește procedurile concrete privind compensarea, regularizarea financiară și modul de implementare de către furnizori. În practică, ritmul și forma acestor norme vor determina cât de repede se vor vedea efectele în facturile prosumatorilor. [...]
Guvernul pune 5,1 milioane de lei pe dragarea Dunării pentru a reduce riscul de oprire a reactoarelor de la Cernavodă , într-o intervenție de urgență legată direct de siguranța alimentării cu energie, potrivit Economedia . Decizia urmează să fie luată luni, 10 august, într-o ședință extraordinară a Guvernului, pe fondul secetei hidrologice severe și al scăderii debitelor Dunării. Banii sunt alocați din Fondul de rezervă bugetară și vizează lucrări de dragaj în puncte considerate critice, în paralel cu o intervenție temporară pentru redistribuirea unei părți din debitul brațului Bala către Dunărea Veche. Miza, conform notei de fundamentare, este reducerea riscului ca unitățile CNE Cernavodă să devină indisponibile, cu efecte în lanț asupra Sistemului Electroenergetic Național. Unde se fac lucrările și ce volume sunt vizate Din totalul de 5,1 milioane de lei, câte 2,55 milioane de lei sunt prevăzute pentru fiecare dintre două puncte: Cochirleni (km fluviali 309–304): aproximativ 50.000 metri cubi de dragaj, la un cost de 51 lei/metru cub . Caragheorghe–Turcescu (km fluviali 345–342): aproximativ 50.000 metri cubi de material de dragat, la același tarif de 51 lei/metru cub . Documentul citat de publicație arată că evoluția debitelor și distribuția lor la bifurcația Bala–Dunărea Veche sunt esențiale pentru a asigura nivelurile și debitele necesare în zona Cernavodă, raportat la cerințele de funcționare ale centralei nucleare. Cost total mai mare și finanțări deja aprobate Nota de fundamentare indică un cost total estimat al intervenției de 17,5 milioane de lei , pe baza unei adrese a Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). În această estimare intră: 6,286 milioane de lei pentru servicii necesare redistribuirii de urgență a debitului de la brațul Bala către Dunărea Veche; 5,814 milioane de lei pentru lucrări de dragaj; 5,4 milioane de lei pentru operațiuni de recuperare și demobilizare, în funcție de măsurători topo-hidrografice și de debit, monitorizarea stabilității și evaluarea de mediu. Guvernul alocase deja, printr-o hotărâre adoptată la 31 iulie , 7 milioane de lei pentru intervenția de urgență de redistribuire a debitelor la bifurcația Bala–Dunărea Veche. Context: măsuri excepționale în sistem până la 31 august Alocarea pentru dragaj vine după ce Guvernul a aprobat vineri un set de măsuri excepționale pentru protejarea Sistemului Electroenergetic Național, în același context de secetă și risc la Cernavodă. Actul normativ permite Transelectrica , până la 31 august 2026 , să recurgă, dacă situația se deteriorează, la măsuri precum limitarea exporturilor de energie electrică sau restricționarea etapizată a consumului . Măsurile nu se aplică automat, ci doar în cazul materializării unei situații de criză pe piața energiei, atunci când este amenințată siguranța persoanelor, a instalațiilor sau integritatea Sistemului Electroenergetic Național. [...]
Facturile la energie ar putea urca cu 3–20% în următorul an contractual , pe fondul scumpirii gazelor și al costurilor deja acumulate în piața de electricitate, potrivit scenariilor prezentate de președintele Asociației Energia Inteligentă , Dumitru Chisăliță , în Adevărul . România nu ar urma să intre „neapărat” într-o criză a gazelor în iarna 2026–2027, dar piața ar putea fi mai tensionată decât sezonul trecut, din trei motive invocate de Chisăliță: prognoze de iarnă mai grea decât 2025–februarie 2026, tendință de creștere a prețurilor internaționale (în special pe TTF, indice de referință pentru gazele naturale) și un nivel mai redus al gazelor înmagazinate la nivel global și european. Informațiile sunt relatate de Adevărul, care citează Agerpres. De ce se vede presiunea în ofertele de electricitate În analiza sa, Chisăliță leagă scumpirile probabile de modul în care furnizorii își construiesc ofertele pentru clienți, în contextul în care multe contracte au fost pe un an, după liberalizarea din august anul trecut. El indică trei surse de presiune asupra prețurilor din ofertele noi: evoluția din ultimele șase luni, când România a avut al doilea cel mai mare preț pe PZU (piața pentru ziua următoare) din Europa, după Italia, ceea ce a generat costuri pentru companii; „criza fără precedent” din sistemul energetic, costuri decontate de furnizori, care ar urma să fie recuperate ulterior; o abordare mai prudentă a companiilor, care ar include „prime de risc” în prețuri, pentru a acoperi eventuale episoade similare. Trei scenarii pentru august 2026 – iulie 2027 Președintele AEI spune că o analiză realizată „săptămâna trecută” conturează trei scenarii probabile pentru perioada august 2026 – iulie 2027, cu majorări diferite ale ofertelor: Scenariul optimist: creștere de 3–5% . Scenariul intermediar: o „criză” estimată la circa trei săptămâni , cu cerere mai mare decât oferta și prețuri ridicate pe PZU, ar duce la creșteri de 10–15% . Scenariul pesimist: pe lângă tensiunile din sistemul energetic, apar și probleme legate de depozite de gaze „parțial umplute”, cu ofertă mai mică la gaze și prețuri mai mari, ceea ce ar împinge ofertele cu 15–20% peste nivelul mediu actual. În esență, mesajul pentru consumatori și companii este că riscul de scumpire în sezonul rece nu vine doar din piața gazelor, ci și din costurile deja înregistrate în electricitate și din felul în care acestea se transferă în noile oferte, odată cu reînnoirea contractelor. [...]
