Știri
Știri din categoria Energie
Banca Mondială vede un nou șoc al energiei în 2026, cu prețuri mai mari cu 24%, pe fondul riscurilor de aprovizionare generate de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media. Estimarea este condiționată de un scenariu în care cele mai acute perturbări s-ar încheia în mai, dar instituția avertizează că o escaladare ar putea împinge cotațiile și mai sus.
Raportul Băncii Mondiale indică o transmitere în lanț a scumpirilor: energie, apoi alimente, apoi inflație mai ridicată, cu efecte asupra dobânzilor și costurilor de finanțare. Economistul-șef al instituției, Indermit Gill, avertizează că șocul va lovi cel mai puternic populația săracă și va amplifica dificultățile țărilor în curs de dezvoltare.
„Războiul lovește economia mondială în valuri cumulate: prima dată prin prețurile mai ridicate la energie, apoi prețurile mai ridicate la alimente și, în final, o inflație mai ridicată, care va determina majorarea dobânzilor și majorarea costurilor de împrumut.”
În scenariul de bază, Banca Mondială estimează că inflația medie în economiile dezvoltate ar ajunge la 5,1% în 2026, de la 4,7% anul trecut. Pentru țările în curs de dezvoltare, instituția indică un nivel de 5,8% dacă războiul se prelungește.
Banca Mondială leagă riscul de preț de atacarea infrastructurii energetice și de perturbarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz, despre care spune că a produs „cel mai mare șoc înregistrat vreodată” al aprovizionării cu petrol.
Scenariul de bază presupune o revenire graduală, până în octombrie, aproape de nivelurile de dinaintea războiului pentru volumele tranzitate prin Strâmtoarea Ormuz, însă cu riscul unor prețuri mai ridicate.
Pentru țițeiul Brent, referința globală, instituția estimează:
Banca Mondială anticipează și o scumpire a îngrășămintelor, cu impact indirect asupra costurilor din agricultură și, ulterior, asupra prețurilor alimentelor. Instituția estimează că prețurile îngrășămintelor ar urma să crească cu 31% în 2026, pe fondul unui avans de 60% al prețului la uree, evoluții care ar putea eroda veniturile fermierilor și ar putea amenința randamentele viitoarelor culturi.
Pe fondul acestor presiuni, Banca Mondială estimează că țările în curs de dezvoltare ar urma să înregistreze o creștere economică de 3,6% în 2026, sub estimarea anterioară de 4%.
Recomandate
Hidroelectrica propune dividende totale de 4,3 miliarde lei, mizând pe surplusul de numerar , într-o mișcare care ar crește semnificativ distribuția către acționari fără să afecteze, potrivit companiei, finanțarea investițiilor planificate, arată Profit . Directoratul companiei de stat, controlată de Ministerul Energiei cu peste 80% din capital, le propune acționarilor distribuirea unor dividende speciale de 1 miliard de lei , pe lângă dividendele „uzuale” de 3,3 miliarde lei . Justificarea invocată: „poziția financiară robustă”, „capacitatea susținută de generare a numerarului”, un „profil prudent de îndatorare” și menținerea capacității de finanțare a programului strategic de investiții. De unde ar veni banii pentru dividendele speciale Potrivit informațiilor publicate, dividendele speciale ar urma să fie plătite din rezultatul reportat , reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare . Cum își apără compania decizia, ca emitent listat Conducerea executivă susține că decizia are o logică strict financiară și de guvernanță corporativă, nu una determinată de factori externi. În formularea companiei: „Propunerea este fundamentată exclusiv pe considerente corporative și financiare, în interesul societății ca emitent listat.” „Distribuirea propusă nu rezultă din considerente conjuncturale externe societății, ci din analiza internă a structurii de capital și a capacității de generare sustenabilă de numerar.” În esență, mesajul transmis pieței este că Hidroelectrica consideră că are exces de lichiditate raportat la nevoile curente de capital și la gradul de îndatorare, astfel încât poate crește distribuția către acționari fără să își compromită planurile de investiții. [...]
Prețurile la carburanți au revenit la nivelul de la mijlocul lui aprilie , după o nouă rundă de scumpiri operată peste noapte de OMV Petrom și Rompetrol , potrivit News . Mișcarea vine după o perioadă de ieftiniri „abrupte”, urmată de creșteri la fel de rapide, cu impact direct în costurile de transport și, implicit, în prețurile din economie. OMV Petrom a majorat doar motorina, cu 30 de bani pe litru, în timp ce Rompetrol a crescut atât benzina, cât și motorina, cu 15 bani pe litru. Cât costă acum carburanții standard După aceste majorări, prețurile afișate pentru carburanții standard au ajuns la: Stațiile OMV și Rompetrol: 9,37 lei/l la motorină și 8,83 lei/l la benzină Stațiile Petrom: 9,28 lei/l la motorină și 8,72 lei/l la benzină Nivelurile sunt prezentate de Profit.ro , citat de News. Scumpiri accelerate în ultimele zile Evoluția recentă arată o creștere rapidă într-un interval scurt. În ultimele cinci zile: în stațiile OMV și Petrom , motorina s-a scumpit cu 95 de bani/l , iar benzina cu 65 de bani/l ; în stațiile Rompetrol , ambele tipuri de carburanți s-au majorat cu 50 de bani/l . Revenire la cotațiile din aprilie News notează că actualele prețuri readuc carburanții la nivelurile din a doua jumătate a lunii aprilie: pe 16 aprilie motorina era la 9,28 lei/l în stațiile Petrom, iar pe 15 aprilie benzina era la 8,72 lei/l. [...]
Atragerea de finanțări de 8,5 miliarde de euro (aprox. 42,3 miliarde lei) pentru proiecte energetice și un proiect major de inteligență artificială a fost principalul bilanț prezentat de fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan , potrivit Agerpres . Suma este invocată ca rezultat al unor contracte deja semnate și al unor noi acorduri de finanțare, cu impact direct asupra ritmului de investiții în infrastructură și tehnologii strategice. Ivan a spus că totalul de aproximativ 8,5 miliarde de euro se împarte între finanțări pentru nuclear și infrastructura de gaze naturale, bani din Fondul pentru modernizare și un proiect denumit „AI Giga Factory”. În detaliu, fostul ministru a indicat următoarea structură a finanțărilor: 3,5 miliarde euro (aprox. 17,4 miliarde lei) pentru nuclear și infrastructura de gaze naturale ; 1 miliard euro (aprox. 5,0 miliarde lei) din Fondul pentru modernizare ; 5 miliarde euro (aprox. 24,9 miliarde lei) pentru proiectul „AI Giga Factory” . „AI Giga Factory”, legată de Cernavodă: selecția operatorului a fost demarată Punctul cu potențial operațional major, în versiunea prezentată de Ivan, este proiectul „AI Giga Factory”, despre care a afirmat că ar urma să fie construit lângă reactorul nuclear de la Cernavodă și că, săptămâna trecută, a fost demarată procedura de selecție a operatorului care va gestiona proiectul. „Va fi cea mai importantă fabrică de inteligență artificială din Europa Centrală și de Est, lucru care ne va poziționa ca o țară strategică pentru orice aliat, dar mai ales pentru Uniunea Europeană și pentru Statele Unite ale Americii.” Ivan a mai precizat că proiectul a fost inițiat în urmă cu un an, pe când era ministru al Economiei și Digitalizării, și a fost continuat ulterior la Ministerul Energiei. Ce rămâne de urmărit Informațiile transmise nu includ calendar, capacitate, costuri detaliate sau criterii de selecție pentru operatorul „AI Giga Factory”. În perioada următoare, relevant pentru piață va fi dacă procedura de selecție se finalizează și în ce condiții contractuale, respectiv cum se transformă acordurile invocate în investiții efective în proiectele din nuclear și gaze. [...]
Recordul de 9 ore cu preț negativ la energia electrică arată o problemă de echilibrare a sistemului , cu costuri directe pentru producători, care ajung să plătească pentru ca energia lor să fie preluată. Potrivit Profit , duminică au fost consemnate 9 ore cu preț negativ pe piața de energie , iar în intervalul 13:00–14:00 prețul a coborât la un minim de -496,8 lei/MWh (echivalentul a -97,5 euro/MWh ). Într-un interval de un sfert de oră, prețul a scăzut și mai mult, până la -508 lei/MWh (aprox. -100 euro/MWh ), ceea ce în practică înseamnă că producătorii au ajuns să „subvenționeze” preluarea energiei, plătind furnizorilor/contrapartidelor din piață pentru a le absorbi excedentul. De ce contează: costuri și semnal de piață pentru producători Episoadele de preț negativ sunt un semnal că, pe anumite intervale, oferta depășește cererea și/sau capacitatea de a gestiona fluxurile din sistem. În astfel de momente, producătorii care nu își pot reduce rapid producția sau nu au contracte care să-i protejeze de volatilitatea pieței pot ajunge să suporte costuri suplimentare, în loc să încaseze venituri din vânzarea energiei. Chiar și așa, pe ansamblul zilei, prețul mediu a rămas pozitiv , la 186,55 lei/MWh , ceea ce indică faptul că șocul a fost concentrat în anumite ore. Ce a împins prețul în jos Profit notează că, deși a fost o zi însorită și cu vânt, producția internă de energie regenerabilă a fost „moderată”: la prânz, atât producția solară, cât și cea eoliană au fost de maximum 1.000 MW fiecare. În aceste condiții, presiunea pe prețuri a venit în principal din importuri (formularea exactă din material indică faptul că excedentul a fost alimentat mai ales de energia regenerabilă din import), care au amplificat surplusul disponibil în orele de vârf din timpul zilei. [...]
Ucraina estimează că are nevoie de 5,4 miliarde de euro (aprox. 27,0 miliarde lei) pentru a-și pregăti sistemul energetic pentru iarnă , în condițiile în care finanțarea promisă până acum acoperă doar o mică parte din necesar, potrivit Kyiv Post . Premierul Denîs Șmîhal , care este și prim-vicepremier și ministru al energiei, a prezentat evaluarea la o conferință a grupului de coordonare energetică desfășurată la Kiev. Planul anunțat vizează refacerea a 6,5 GW (gigawați) de capacitate: 4,5 GW prin repararea infrastructurii existente și încă 2 GW prin cogenerare distribuită (producție locală combinată de electricitate și căldură) și surse regenerabile. Finanțare: promisiuni de 100 milioane euro, dar un deficit pentru proiecte deja aprobate La reuniune, parteneri internaționali – inclusiv UE, Regatul Unit, Italia și statele nordice și baltice – au promis aproximativ 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru Fondul de Sprijin Energetic al Ucrainei. În același timp, rămâne un deficit de 829 milioane euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru proiecte critice care sunt deja aprobate, conform informațiilor prezentate de Șmîhal. Protecția infrastructurii și echipamente din centrale dezafectate Șmîhal a spus că prioritatea „numărul unu” este apărarea activă a obiectivelor energetice, menționând nevoia de sisteme Patriot și rachete PAC-3 pentru protecție împotriva amenințărilor balistice rusești. Totodată, el a indicat că experți ucraineni au identificat echipamente utilizabile în opt centrale termice dezafectate din Europa, care ar fi gata pentru transport fizic către instalațiile avariate din Ucraina. Semnal pe piața combustibililor: interes pentru reluarea livrărilor de motorină din Ungaria Pe zona de combustibili, Șmîhal a arătat interes pentru reluarea livrărilor de motorină prin conducta din Ungaria, într-un aranjament care ar implica Ukrtransnafta și compania ungară MOL. Context: sprijin european și infrastructură de tranzit Mobilizarea ajutorului energetic are loc pe fondul aprobării recente a unui împrumut de 90 miliarde euro al UE pentru Ucraina, iar deblocarea acestor fonduri a urmat redeschiderii conductei Drujba pe 22 aprilie, după finalizarea reparațiilor pe un tronson avariat de lovituri rusești, potrivit aceleiași surse. [...]
Electrificarea flotei de camioane de mare tonaj ar putea reduce cu peste 400 de milioane de dolari pe an (aprox. 1,8 miliarde lei) factura de combustibil a Fortescue , într-un moment în care volatilitatea prețurilor la energie crește riscul operațional pentru companiile mari consumatoare de motorină, potrivit Electrek . Actualizarea publicată pe 26 aprilie 2026 precizează că estimarea de 400 de milioane de dolari era „înainte de războiul din Iran”, iar contextul geopolitic – inclusiv închiderea Strâmtorii Hormuz , pe fondul atacurilor ordonate de președintele SUA, Donald Trump – a împins costurile globale ale combustibililor în sus „pentru viitorul previzibil”. În acest cadru, trecerea la echipamente electrice nu mai este doar o măsură de reducere a emisiilor, ci o formă de protecție a marjelor împotriva șocurilor de preț și a riscurilor de aprovizionare. De ce contează: combustibilul devine risc de bilanț, nu doar cost Pentru operatori industriali mari, economiile din electrificare se văd direct în profitabilitate, iar „chiar și mici variații” ale prețului combustibilului pot produce efecte de ordinul zecilor de milioane, notează publicația. Electrek argumentează că electrificarea reduce expunerea la: riscuri geopolitice; întreruperi în lanțurile de aprovizionare; șocuri de preț pe care companiile nu le pot controla. În cazul Fortescue, economiile menționate sunt atribuite unui analist și sunt descrise ca fiind „aproape 400 de milioane de dolari” anual doar din combustibil, respectiv „300–400 de milioane de dolari” pe an în varianta inițială a articolului. Ce investește Fortescue: camioane electrice ultra-class și acorduri de miliarde Fortescue își electrifică operațiunile miniere la scară mare, inclusiv prin camioane electrice produse de Liebherr și prin comenzi de echipamente din China. Un punct central este modelul Liebherr T264 , descris ca având: masă proprie de 176 tone; capacitate de transport de peste 240 de tone încărcătură; baterie de 3,2 MWh; încărcare în „puțin peste 30 de minute” cu un încărcător rapid în curent continuu de 6 MW. În plus, potrivit lui Gavin Mooney, director general la platforma australiană de software energetic Kaluza, Fortescue a comandat 360 de camioane electrice T264 într-un acord de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) cu Liebherr pentru electrificarea operațiunilor din minele sale de minereu de fier. Ținta de emisii și implicația operațională Fortescue își propune să elimine emisiile „Scope 1 și 2” din operațiunile terestre din Pilbara până în 2030, ceea ce presupune înlocuirea „a sute de echipamente diesel” la finalul duratei de viață cu alternative cu emisii zero, conform unei declarații a CEO-ului Fortescue Metals, Dino Otranto, citată în articol. Publicația mai notează că vehiculele electrice pe baterii au mutat „milioane de tone” de material în minele Fortescue în ultimii doi ani, sugerând că electrificarea este deja în utilizare, nu doar în fază de plan. Context de piață: costul anual al motorinei la un singur camion Electrek citează o estimare IDTechEx potrivit căreia un camion de transport de 150 de tone poate consuma combustibil de peste 850.000 de dolari într-un an (aprox. 3,9 milioane lei). În anumite utilizări, camioanele electrice pot reduce semnificativ costul energiei prin frânare regenerativă (recuperarea energiei la frânare), iar întreținerea și timpii de nefuncționare mai mici față de diesel pot îmbunătăți costul total de operare. Limitare: articolul nu detaliază metodologia calculelor pentru economiile Fortescue și nici nu oferă o defalcare între costul energiei electrice, infrastructură și mentenanță; economiile sunt prezentate ca estimări/observații din analiză și din declarații citate. [...]
