Știri
Știri din categoria Energie
Prețurile la carburanți au revenit la nivelul de la mijlocul lui aprilie, după o nouă rundă de scumpiri operată peste noapte de OMV Petrom și Rompetrol, potrivit News. Mișcarea vine după o perioadă de ieftiniri „abrupte”, urmată de creșteri la fel de rapide, cu impact direct în costurile de transport și, implicit, în prețurile din economie.
OMV Petrom a majorat doar motorina, cu 30 de bani pe litru, în timp ce Rompetrol a crescut atât benzina, cât și motorina, cu 15 bani pe litru.
După aceste majorări, prețurile afișate pentru carburanții standard au ajuns la:
Nivelurile sunt prezentate de Profit.ro, citat de News.
Evoluția recentă arată o creștere rapidă într-un interval scurt. În ultimele cinci zile:
News notează că actualele prețuri readuc carburanții la nivelurile din a doua jumătate a lunii aprilie: pe 16 aprilie motorina era la 9,28 lei/l în stațiile Petrom, iar pe 15 aprilie benzina era la 8,72 lei/l.
Recomandate
Carburanții au intrat în a treia zi de scumpiri, cu creșteri de până la 20 bani/l , iar pragul de 9 lei/l la motorină mai este coborât doar în stațiile Petrom, potrivit Profit . Scumpirile au fost operate la primele ore ale nopții în toate stațiile de alimentare. Cele mai mari majorări sunt consemnate la Rompetrol , cu 20 de bani/l la benzină și 15 bani/l la motorină, și la MOL, cu 20 de bani/l la motorină și 13 bani/l la benzină. Liderul pieței, OMV Petrom , a majorat acum cu 20 de bani/l prețul motorinei și cu 10 bani/l pe cel al benzinei, conform datelor analizate de publicație. De ce contează: scumpirea recentă s-a acumulat rapid Profit notează că, în urmă cu doar patru zile (marți), diferența față de prețul de pe 1 martie coborâse la mai puțin de 10 bani/l atât la benzină, cât și la motorină. Între timp, prețurile au crescut cu aproximativ 65 de bani/l. Contextul imediat: trei runde succesive de majorări la Petrom/OMV În rețeaua OMV Petrom, scumpirea din această noapte vine după alte două runde recente, menționate de Profit: vineri: +35 bani/l la benzină și +25 bani/l la motorină; joi: alte creșteri de +20 bani/l (în stațiile Petrom și OMV); acum: +20 bani/l la motorină și +10 bani/l la benzină. Publicația nu indică în material o cauză explicită pentru aceste scumpiri (de exemplu, cotații internaționale sau curs valutar), ci descrie evoluția prețurilor și diferențele dintre rețele. [...]
Prețurile la carburanți au urcat brusc peste praguri psihologice în noaptea de 24 aprilie, cu scumpiri aplicate simultan de mai mulți mari jucători, ceea ce ridică direct costurile de transport pentru companii și consumatori, potrivit Profit . OMV Petrom , Rompetrol , Lukoil și Socar au majorat considerabil prețurile „la prima oră a acestei nopți”, iar în unele stații motorina standard a sărit de 9 lei/l, în timp ce benzina a depășit 8,7 lei/l, conform datelor analizate de publicație. OMV Petrom: creșteri în două etape, în 12 ore Liderul pieței, OMV Petrom, a aplicat o nouă rundă de scumpiri: benzina a fost majorată cu 35 de bani/l, iar motorina cu 25 de bani/l, după ce joi compania efectuase deja alte creșteri de 20 de bani/l, atât în stațiile Petrom, cât și în cele OMV. În intervalul menționat de Profit, în doar 12 ore, prețul benzinei a crescut: în stațiile Petrom: de la 8,07 la 8,62 lei/l; în stațiile OMV: de la 8,18 la 8,73 lei/l. Publicația notează că benzinăriile OMV Petrom au ajuns „unele dintre cele mai scumpe”, deși cu doar 12 ore înainte erau cele mai ieftine, pe baza datelor analizate. De ce contează: presiune imediată pe costurile de transport Trecerea peste 9 lei/l la motorină în unele stații și accelerarea scumpirilor într-un interval foarte scurt se traduc într-o creștere rapidă a costurilor operaționale pentru transportatori și pentru companiile cu flote, cu efecte potențiale în lanț asupra prețurilor bunurilor și serviciilor. În lipsa altor detalii în material despre cauzele scumpirilor, rămâne de urmărit dacă mișcarea se stabilizează sau continuă în zilele următoare. [...]
Atragerea de finanțări de 8,5 miliarde de euro (aprox. 42,3 miliarde lei) pentru proiecte energetice și un proiect major de inteligență artificială a fost principalul bilanț prezentat de fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan , potrivit Agerpres . Suma este invocată ca rezultat al unor contracte deja semnate și al unor noi acorduri de finanțare, cu impact direct asupra ritmului de investiții în infrastructură și tehnologii strategice. Ivan a spus că totalul de aproximativ 8,5 miliarde de euro se împarte între finanțări pentru nuclear și infrastructura de gaze naturale, bani din Fondul pentru modernizare și un proiect denumit „AI Giga Factory”. În detaliu, fostul ministru a indicat următoarea structură a finanțărilor: 3,5 miliarde euro (aprox. 17,4 miliarde lei) pentru nuclear și infrastructura de gaze naturale ; 1 miliard euro (aprox. 5,0 miliarde lei) din Fondul pentru modernizare ; 5 miliarde euro (aprox. 24,9 miliarde lei) pentru proiectul „AI Giga Factory” . „AI Giga Factory”, legată de Cernavodă: selecția operatorului a fost demarată Punctul cu potențial operațional major, în versiunea prezentată de Ivan, este proiectul „AI Giga Factory”, despre care a afirmat că ar urma să fie construit lângă reactorul nuclear de la Cernavodă și că, săptămâna trecută, a fost demarată procedura de selecție a operatorului care va gestiona proiectul. „Va fi cea mai importantă fabrică de inteligență artificială din Europa Centrală și de Est, lucru care ne va poziționa ca o țară strategică pentru orice aliat, dar mai ales pentru Uniunea Europeană și pentru Statele Unite ale Americii.” Ivan a mai precizat că proiectul a fost inițiat în urmă cu un an, pe când era ministru al Economiei și Digitalizării, și a fost continuat ulterior la Ministerul Energiei. Ce rămâne de urmărit Informațiile transmise nu includ calendar, capacitate, costuri detaliate sau criterii de selecție pentru operatorul „AI Giga Factory”. În perioada următoare, relevant pentru piață va fi dacă procedura de selecție se finalizează și în ce condiții contractuale, respectiv cum se transformă acordurile invocate în investiții efective în proiectele din nuclear și gaze. [...]
Recordul de 9 ore cu preț negativ la energia electrică arată o problemă de echilibrare a sistemului , cu costuri directe pentru producători, care ajung să plătească pentru ca energia lor să fie preluată. Potrivit Profit , duminică au fost consemnate 9 ore cu preț negativ pe piața de energie , iar în intervalul 13:00–14:00 prețul a coborât la un minim de -496,8 lei/MWh (echivalentul a -97,5 euro/MWh ). Într-un interval de un sfert de oră, prețul a scăzut și mai mult, până la -508 lei/MWh (aprox. -100 euro/MWh ), ceea ce în practică înseamnă că producătorii au ajuns să „subvenționeze” preluarea energiei, plătind furnizorilor/contrapartidelor din piață pentru a le absorbi excedentul. De ce contează: costuri și semnal de piață pentru producători Episoadele de preț negativ sunt un semnal că, pe anumite intervale, oferta depășește cererea și/sau capacitatea de a gestiona fluxurile din sistem. În astfel de momente, producătorii care nu își pot reduce rapid producția sau nu au contracte care să-i protejeze de volatilitatea pieței pot ajunge să suporte costuri suplimentare, în loc să încaseze venituri din vânzarea energiei. Chiar și așa, pe ansamblul zilei, prețul mediu a rămas pozitiv , la 186,55 lei/MWh , ceea ce indică faptul că șocul a fost concentrat în anumite ore. Ce a împins prețul în jos Profit notează că, deși a fost o zi însorită și cu vânt, producția internă de energie regenerabilă a fost „moderată”: la prânz, atât producția solară, cât și cea eoliană au fost de maximum 1.000 MW fiecare. În aceste condiții, presiunea pe prețuri a venit în principal din importuri (formularea exactă din material indică faptul că excedentul a fost alimentat mai ales de energia regenerabilă din import), care au amplificat surplusul disponibil în orele de vârf din timpul zilei. [...]
Ucraina estimează că are nevoie de 5,4 miliarde de euro (aprox. 27,0 miliarde lei) pentru a-și pregăti sistemul energetic pentru iarnă , în condițiile în care finanțarea promisă până acum acoperă doar o mică parte din necesar, potrivit Kyiv Post . Premierul Denîs Șmîhal , care este și prim-vicepremier și ministru al energiei, a prezentat evaluarea la o conferință a grupului de coordonare energetică desfășurată la Kiev. Planul anunțat vizează refacerea a 6,5 GW (gigawați) de capacitate: 4,5 GW prin repararea infrastructurii existente și încă 2 GW prin cogenerare distribuită (producție locală combinată de electricitate și căldură) și surse regenerabile. Finanțare: promisiuni de 100 milioane euro, dar un deficit pentru proiecte deja aprobate La reuniune, parteneri internaționali – inclusiv UE, Regatul Unit, Italia și statele nordice și baltice – au promis aproximativ 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru Fondul de Sprijin Energetic al Ucrainei. În același timp, rămâne un deficit de 829 milioane euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru proiecte critice care sunt deja aprobate, conform informațiilor prezentate de Șmîhal. Protecția infrastructurii și echipamente din centrale dezafectate Șmîhal a spus că prioritatea „numărul unu” este apărarea activă a obiectivelor energetice, menționând nevoia de sisteme Patriot și rachete PAC-3 pentru protecție împotriva amenințărilor balistice rusești. Totodată, el a indicat că experți ucraineni au identificat echipamente utilizabile în opt centrale termice dezafectate din Europa, care ar fi gata pentru transport fizic către instalațiile avariate din Ucraina. Semnal pe piața combustibililor: interes pentru reluarea livrărilor de motorină din Ungaria Pe zona de combustibili, Șmîhal a arătat interes pentru reluarea livrărilor de motorină prin conducta din Ungaria, într-un aranjament care ar implica Ukrtransnafta și compania ungară MOL. Context: sprijin european și infrastructură de tranzit Mobilizarea ajutorului energetic are loc pe fondul aprobării recente a unui împrumut de 90 miliarde euro al UE pentru Ucraina, iar deblocarea acestor fonduri a urmat redeschiderii conductei Drujba pe 22 aprilie, după finalizarea reparațiilor pe un tronson avariat de lovituri rusești, potrivit aceleiași surse. [...]
Electrificarea flotei de camioane de mare tonaj ar putea reduce cu peste 400 de milioane de dolari pe an (aprox. 1,8 miliarde lei) factura de combustibil a Fortescue , într-un moment în care volatilitatea prețurilor la energie crește riscul operațional pentru companiile mari consumatoare de motorină, potrivit Electrek . Actualizarea publicată pe 26 aprilie 2026 precizează că estimarea de 400 de milioane de dolari era „înainte de războiul din Iran”, iar contextul geopolitic – inclusiv închiderea Strâmtorii Hormuz , pe fondul atacurilor ordonate de președintele SUA, Donald Trump – a împins costurile globale ale combustibililor în sus „pentru viitorul previzibil”. În acest cadru, trecerea la echipamente electrice nu mai este doar o măsură de reducere a emisiilor, ci o formă de protecție a marjelor împotriva șocurilor de preț și a riscurilor de aprovizionare. De ce contează: combustibilul devine risc de bilanț, nu doar cost Pentru operatori industriali mari, economiile din electrificare se văd direct în profitabilitate, iar „chiar și mici variații” ale prețului combustibilului pot produce efecte de ordinul zecilor de milioane, notează publicația. Electrek argumentează că electrificarea reduce expunerea la: riscuri geopolitice; întreruperi în lanțurile de aprovizionare; șocuri de preț pe care companiile nu le pot controla. În cazul Fortescue, economiile menționate sunt atribuite unui analist și sunt descrise ca fiind „aproape 400 de milioane de dolari” anual doar din combustibil, respectiv „300–400 de milioane de dolari” pe an în varianta inițială a articolului. Ce investește Fortescue: camioane electrice ultra-class și acorduri de miliarde Fortescue își electrifică operațiunile miniere la scară mare, inclusiv prin camioane electrice produse de Liebherr și prin comenzi de echipamente din China. Un punct central este modelul Liebherr T264 , descris ca având: masă proprie de 176 tone; capacitate de transport de peste 240 de tone încărcătură; baterie de 3,2 MWh; încărcare în „puțin peste 30 de minute” cu un încărcător rapid în curent continuu de 6 MW. În plus, potrivit lui Gavin Mooney, director general la platforma australiană de software energetic Kaluza, Fortescue a comandat 360 de camioane electrice T264 într-un acord de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) cu Liebherr pentru electrificarea operațiunilor din minele sale de minereu de fier. Ținta de emisii și implicația operațională Fortescue își propune să elimine emisiile „Scope 1 și 2” din operațiunile terestre din Pilbara până în 2030, ceea ce presupune înlocuirea „a sute de echipamente diesel” la finalul duratei de viață cu alternative cu emisii zero, conform unei declarații a CEO-ului Fortescue Metals, Dino Otranto, citată în articol. Publicația mai notează că vehiculele electrice pe baterii au mutat „milioane de tone” de material în minele Fortescue în ultimii doi ani, sugerând că electrificarea este deja în utilizare, nu doar în fază de plan. Context de piață: costul anual al motorinei la un singur camion Electrek citează o estimare IDTechEx potrivit căreia un camion de transport de 150 de tone poate consuma combustibil de peste 850.000 de dolari într-un an (aprox. 3,9 milioane lei). În anumite utilizări, camioanele electrice pot reduce semnificativ costul energiei prin frânare regenerativă (recuperarea energiei la frânare), iar întreținerea și timpii de nefuncționare mai mici față de diesel pot îmbunătăți costul total de operare. Limitare: articolul nu detaliază metodologia calculelor pentru economiile Fortescue și nici nu oferă o defalcare între costul energiei electrice, infrastructură și mentenanță; economiile sunt prezentate ca estimări/observații din analiză și din declarații citate. [...]
