Știri
Știri din categoria Energie

Ucraina estimează că are nevoie de 5,4 miliarde de euro (aprox. 27,0 miliarde lei) pentru a-și pregăti sistemul energetic pentru iarnă, în condițiile în care finanțarea promisă până acum acoperă doar o mică parte din necesar, potrivit Kyiv Post. Premierul Denîs Șmîhal, care este și prim-vicepremier și ministru al energiei, a prezentat evaluarea la o conferință a grupului de coordonare energetică desfășurată la Kiev.
Planul anunțat vizează refacerea a 6,5 GW (gigawați) de capacitate: 4,5 GW prin repararea infrastructurii existente și încă 2 GW prin cogenerare distribuită (producție locală combinată de electricitate și căldură) și surse regenerabile.
La reuniune, parteneri internaționali – inclusiv UE, Regatul Unit, Italia și statele nordice și baltice – au promis aproximativ 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru Fondul de Sprijin Energetic al Ucrainei. În același timp, rămâne un deficit de 829 milioane euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru proiecte critice care sunt deja aprobate, conform informațiilor prezentate de Șmîhal.
Șmîhal a spus că prioritatea „numărul unu” este apărarea activă a obiectivelor energetice, menționând nevoia de sisteme Patriot și rachete PAC-3 pentru protecție împotriva amenințărilor balistice rusești.
Totodată, el a indicat că experți ucraineni au identificat echipamente utilizabile în opt centrale termice dezafectate din Europa, care ar fi gata pentru transport fizic către instalațiile avariate din Ucraina.
Pe zona de combustibili, Șmîhal a arătat interes pentru reluarea livrărilor de motorină prin conducta din Ungaria, într-un aranjament care ar implica Ukrtransnafta și compania ungară MOL.
Mobilizarea ajutorului energetic are loc pe fondul aprobării recente a unui împrumut de 90 miliarde euro al UE pentru Ucraina, iar deblocarea acestor fonduri a urmat redeschiderii conductei Drujba pe 22 aprilie, după finalizarea reparațiilor pe un tronson avariat de lovituri rusești, potrivit aceleiași surse.
Recomandate

Reluarea fluxului de petrol prin Drujba devine o monedă de schimb în negocierile UE–Ucraina , după ce segmentul avariat al conductei a fost reparat și poate fi repornit, însă Kievul condiționează redeschiderea de deblocarea sprijinului financiar european, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis marți, pe rețeaua X, că Ucraina a finalizat reparațiile la segmentul conductei petroliere „Drujba ” afectat de un atac rusesc și că „specialiștii noștri au asigurat condițiile de bază pentru repornirea sistemului de conducte și a echipamentelor”. În același mesaj, Zelenski a avertizat că nimeni nu poate garanta că atacurile asupra infrastructurii nu se vor repeta. Condiția pusă de Kiev: împrumutul UE de 90 de miliarde de euro Deși conducta „își poate relua funcționarea”, Zelenski a legat explicit redeschiderea de deciziile europene privind sprijinul financiar pentru Ucraina. „Noi legăm acest lucru de deblocarea pachetului european de asistenţă pentru Ucraina, care a fost deja aprobat de Consiliul European.” Digi24 notează, citând EFE preluată de Agerpres, că este vorba despre un împrumut european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei), pe care Ucraina îl va rambursa doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costurile ar urma să fie acoperite de statele UE, cu excepția Ungariei, Cehiei și Slovaciei. Miza operațională: Ungaria și Slovacia sunt fără petrol pe conductă din 27 ianuarie Ungaria și Slovacia nu mai primesc petrol prin Drujba din 27 ianuarie, după un atac cu drone atribuit Rusiei de către Kiev. Budapesta și Bratislava acuză însă Ucraina că ar fi întârziat intenționat reparațiile, iar premierii Viktor Orban și Robert Fico susțin că situația ar fi fost folosită ca presiune politică, în contextul opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE. Context politic în UE: schimbare la Budapesta, posibilă deblocare După oprirea livrărilor, Viktor Orban a blocat atât pachetul de sprijin financiar pentru Ucraina, cât și noi sancțiuni europene împotriva Rusiei. Între timp, Orban a pierdut alegerile din 12 aprilie în fața conservatorului pro-european Peter Magyar, care ar urma să preia funcția în jurul datei de 10 mai. În acest context, Zelenski a cerut accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la UE și adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, sugerând că Budapesta ar putea debloca în curând ajutorul financiar, pe fondul schimbării politice și al progreselor privind conducta Drujba. [...]

Carburanții au intrat în a treia zi de scumpiri, cu creșteri de până la 20 bani/l , iar pragul de 9 lei/l la motorină mai este coborât doar în stațiile Petrom, potrivit Profit . Scumpirile au fost operate la primele ore ale nopții în toate stațiile de alimentare. Cele mai mari majorări sunt consemnate la Rompetrol , cu 20 de bani/l la benzină și 15 bani/l la motorină, și la MOL, cu 20 de bani/l la motorină și 13 bani/l la benzină. Liderul pieței, OMV Petrom , a majorat acum cu 20 de bani/l prețul motorinei și cu 10 bani/l pe cel al benzinei, conform datelor analizate de publicație. De ce contează: scumpirea recentă s-a acumulat rapid Profit notează că, în urmă cu doar patru zile (marți), diferența față de prețul de pe 1 martie coborâse la mai puțin de 10 bani/l atât la benzină, cât și la motorină. Între timp, prețurile au crescut cu aproximativ 65 de bani/l. Contextul imediat: trei runde succesive de majorări la Petrom/OMV În rețeaua OMV Petrom, scumpirea din această noapte vine după alte două runde recente, menționate de Profit: vineri: +35 bani/l la benzină și +25 bani/l la motorină; joi: alte creșteri de +20 bani/l (în stațiile Petrom și OMV); acum: +20 bani/l la motorină și +10 bani/l la benzină. Publicația nu indică în material o cauză explicită pentru aceste scumpiri (de exemplu, cotații internaționale sau curs valutar), ci descrie evoluția prețurilor și diferențele dintre rețele. [...]

Europa își repoziționează politica energetică, iar energia nucleară revine în prim-plan pe fondul presiunilor de securitate și al obiectivelor climatice, la patru decenii de la Cernobîl, potrivit HotNews . Schimbarea de direcție este vizibilă inclusiv la nivelul Comisiei Europene, care tratează tot mai explicit nuclearul ca parte a „energiei curate”, alături de eolian și solar. La nivel global, peste 400 de reactoare sunt operaționale în 31 de țări, iar alte aproximativ 70 sunt în construcție. Energia nucleară produce circa 10% din electricitatea mondială, echivalentul a aproximativ un sfert din toate sursele de energie cu emisii reduse de carbon, conform datelor citate în material. Pivotul UE: de la retragere la „greșeală strategică” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a recunoscut că reducerea energiei nucleare a fost o „greșeală strategică” și a prezentat inițiative pentru a încuraja construirea de centrale. În Europa, ponderea nuclearului a scăzut de la aproximativ o treime din electricitate în 1990 la circa 15% în prezent, pe fondul deciziilor luate după accidentele de la Cernobîl și Fukushima. În același timp, contextul geopolitic a accelerat reevaluarea: Europa a încercat să reducă dependența de energia rusească după invazia Ucrainei, iar războiul din Orientul Mijlociu a evidențiat vulnerabilitățile legate de hidrocarburi. Cursa globală pentru capacități: SUA, China și Rusia Statele Unite rămân cel mai mare producător de energie nucleară, cu 94 de reactoare operaționale, care reprezintă aproximativ 30% din producția globală de electricitate nucleară. Ținta anunțată este de a cvadrupla capacitatea până în 2050. China operează 61 de reactoare și conduce la capitolul construcții noi, cu aproape 40 de unități în lucru, având ca obiectiv depășirea SUA la capacitate nucleară. Rusia, la rândul ei, joacă un rol important în exportul de tehnologie nucleară, construind 20 de reactoare în diverse țări, potrivit informațiilor din articol. „Reactoarele modulare mici”, pariul UE pentru anii 2030 O direcție centrală pentru UE este dezvoltarea Reactoarelor Modulare Mici (SMR) – unități preconizate să devină operaționale la începutul anilor 2030. Acestea sunt descrise ca fiind mai ieftine, mai rapide de construit și mai flexibile decât reactoarele tradiționale, ceea ce le-ar putea face mai ușor de integrat în planurile de investiții și în sistemele energetice naționale. De ce contează pentru economie și industrie Revenirea nuclearului are implicații directe pentru costul și stabilitatea alimentării cu electricitate, în special într-o perioadă în care cererea crește, iar decarbonizarea (reducerea emisiilor) rămâne o țintă politică majoră. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a indicat că revenirea energiei nucleare ar urma să fie „foarte puternică” în America, Europa și Asia, fiind percepută ca un sistem sigur de generare. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a legat „impulsul” actual de nevoia de electricitate fiabilă, cu emisii reduse de carbon, pentru a acoperi cererea în creștere la nivel mondial. Contextul de securitate: lecțiile Cernobîl și riscurile actuale Materialul amintește că Ucraina se bazează în continuare pe energia nucleară pentru aproape jumătate din producția de electricitate, iar centralele au avut un rol important după invazia Rusiei din 2022. Forțele ruse au capturat centrala Zaporojie , iar Kievul a acuzat Rusia de un atac cu drone asupra structurii de protecție care acoperă reactorul avariat de la Cernobîl. În Japonia, 15 reactoare au fost repornite după reevaluări post-Fukushima, iar alte 10 sunt în curs de obținere a aprobării pentru repornire. În Africa, Africa de Sud are singura centrală nucleară funcțională, în timp ce Rusia construiește una în Egipt, iar alte state africane explorează tehnologia. „Cred că a fost o greșeală strategică din partea Europei să întoarcă spatele unei surse fiabile și accesibile de energie cu emisii reduse. În ultimii ani, asistăm la o renaștere globală a energiei nucleare. Iar Europa vrea să facă parte din ea”, a declarat Ursula von der Leyen. [...]

Electrificarea flotei de camioane de mare tonaj ar putea reduce cu peste 400 de milioane de dolari pe an (aprox. 1,8 miliarde lei) factura de combustibil a Fortescue , într-un moment în care volatilitatea prețurilor la energie crește riscul operațional pentru companiile mari consumatoare de motorină, potrivit Electrek . Actualizarea publicată pe 26 aprilie 2026 precizează că estimarea de 400 de milioane de dolari era „înainte de războiul din Iran”, iar contextul geopolitic – inclusiv închiderea Strâmtorii Hormuz , pe fondul atacurilor ordonate de președintele SUA, Donald Trump – a împins costurile globale ale combustibililor în sus „pentru viitorul previzibil”. În acest cadru, trecerea la echipamente electrice nu mai este doar o măsură de reducere a emisiilor, ci o formă de protecție a marjelor împotriva șocurilor de preț și a riscurilor de aprovizionare. De ce contează: combustibilul devine risc de bilanț, nu doar cost Pentru operatori industriali mari, economiile din electrificare se văd direct în profitabilitate, iar „chiar și mici variații” ale prețului combustibilului pot produce efecte de ordinul zecilor de milioane, notează publicația. Electrek argumentează că electrificarea reduce expunerea la: riscuri geopolitice; întreruperi în lanțurile de aprovizionare; șocuri de preț pe care companiile nu le pot controla. În cazul Fortescue, economiile menționate sunt atribuite unui analist și sunt descrise ca fiind „aproape 400 de milioane de dolari” anual doar din combustibil, respectiv „300–400 de milioane de dolari” pe an în varianta inițială a articolului. Ce investește Fortescue: camioane electrice ultra-class și acorduri de miliarde Fortescue își electrifică operațiunile miniere la scară mare, inclusiv prin camioane electrice produse de Liebherr și prin comenzi de echipamente din China. Un punct central este modelul Liebherr T264 , descris ca având: masă proprie de 176 tone; capacitate de transport de peste 240 de tone încărcătură; baterie de 3,2 MWh; încărcare în „puțin peste 30 de minute” cu un încărcător rapid în curent continuu de 6 MW. În plus, potrivit lui Gavin Mooney, director general la platforma australiană de software energetic Kaluza, Fortescue a comandat 360 de camioane electrice T264 într-un acord de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) cu Liebherr pentru electrificarea operațiunilor din minele sale de minereu de fier. Ținta de emisii și implicația operațională Fortescue își propune să elimine emisiile „Scope 1 și 2” din operațiunile terestre din Pilbara până în 2030, ceea ce presupune înlocuirea „a sute de echipamente diesel” la finalul duratei de viață cu alternative cu emisii zero, conform unei declarații a CEO-ului Fortescue Metals, Dino Otranto, citată în articol. Publicația mai notează că vehiculele electrice pe baterii au mutat „milioane de tone” de material în minele Fortescue în ultimii doi ani, sugerând că electrificarea este deja în utilizare, nu doar în fază de plan. Context de piață: costul anual al motorinei la un singur camion Electrek citează o estimare IDTechEx potrivit căreia un camion de transport de 150 de tone poate consuma combustibil de peste 850.000 de dolari într-un an (aprox. 3,9 milioane lei). În anumite utilizări, camioanele electrice pot reduce semnificativ costul energiei prin frânare regenerativă (recuperarea energiei la frânare), iar întreținerea și timpii de nefuncționare mai mici față de diesel pot îmbunătăți costul total de operare. Limitare: articolul nu detaliază metodologia calculelor pentru economiile Fortescue și nici nu oferă o defalcare între costul energiei electrice, infrastructură și mentenanță; economiile sunt prezentate ca estimări/observații din analiză și din declarații citate. [...]

Revenirea energiei nucleare capătă greutate economică în Europa , pe fondul presiunii pentru electricitate stabilă și cu emisii reduse, iar Comisia Europeană își recalibrează poziția după decenii de retragere, potrivit Libertatea . La nivel global, peste 400 de reactoare nucleare sunt operaționale în 31 de țări, iar alte 70 sunt în construcție. Energia nucleară asigură aproximativ 10% din electricitatea mondială, echivalentul unui sfert din producția de energie cu emisii reduse de carbon, în condițiile în care modernizările succesive au îmbunătățit siguranța și au redus costurile de construcție și operare. Europa: de la retragere la relansare, cu miză pe securitatea energetică În anii ’90, energia nucleară furniza circa o treime din electricitatea Europei, dar ponderea a coborât la 15%. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a numit reducerea energiei nucleare o „greșeală strategică”, argumentând că dependența de combustibili fosili importați dezavantajează regiunea. „Cred că a fost o greșeală strategică pentru Europa să se îndepărteze de o sursă fiabilă, accesibilă și cu emisii reduse de carbon.” În acest context, Uniunea Europeană ia în considerare dezvoltarea reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – unități mai compacte, prezentate ca mai ieftine și mai rapide de construit decât reactoarele tradiționale – care ar putea deveni operaționale până în 2030, conform articolului. SUA și China accelerează, iar Rusia își extinde influența prin proiecte externe Statele Unite rămân cel mai mare producător de energie nucleară, cu 94 de reactoare operaționale, care generează aproximativ 30% din energia nucleară globală. Guvernul american își propune să-și cvadrupleze capacitatea nucleară până în 2050. „Lumea nu poate susține industriile, cerințele inteligenței artificiale sau viitorul energetic fără energia nucleară.” China are 61 de reactoare operaționale și aproape 40 în construcție, cu obiectivul de a depăși SUA la capacitate nucleară. În paralel, Rusia operează 34 de reactoare și, la nivel internațional, construiește unități în Europa, Africa, Asia și Orientul Mijlociu; articolul menționează și finalizarea primului reactor nuclear pentru Belarus. De ce contează pentru economie: electricitate „de bază” și investiții pe termen lung Mesajul comun al actorilor citați este că energia nucleară revine în discuție ca soluție pentru electricitate constantă („de bază”), într-un moment în care cererea crește, iar obiectivele de decarbonizare (reducerea emisiilor de carbon) apasă pe mixul energetic. Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, leagă acest impuls de nevoia de electricitate fiabilă și cu emisii reduse de carbon. Pentru Europa, schimbarea de direcție are implicații directe: dacă planurile pentru noi centrale și pentru SMR se concretizează, ele pot redesena lanțurile de investiții, politica industrială și costurile pe termen lung ale energiei, însă calendarul și amploarea depind de deciziile de finanțare și de implementare care urmează. [...]

Guvernul a publicat lista rezervărilor de capacitate în rețea, după ce peste 80.000 MW au fost „blocați” prin avize de racordare fără ca multe proiecte să avanseze , potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și funcționare a pieței: cine ține loc în rețea fără să construiască poate întârzia investiții reale și poate distorsiona planificarea infrastructurii. Datele citate de pe gov.ro , pe baza informațiilor Transelectrica , arată că peste 1.400 de avize tehnice de racordare (ATR) – deținute de mai bine de 1.000 de companii private, firme de stat, municipalități și alte entități – însumează o capacitate planificată de peste 80.000 MW, adică aproape de zece ori necesarul actual de consum al României. În același timp, o parte importantă dintre proiectele pentru care s-a rezervat capacitate nu ar fi făcut pași concreți către implementare. Ce urmărește publicarea listei și ce include Lista publicată are ca scop creșterea transparenței privind rezervările de capacitate în rețea, în contextul reformei procesului de emitere a ATR-urilor. Documentul include doar titularii care cumulează cel puțin 1 MW și acoperă proiecte aflate în stadii diferite, de la avize recent emise până la proiecte în execuție sau deja operaționale. În material este menționat și documentul cu titularii care dețin ATR, disponibil aici: Lista titularilor care dețin ATR . Profilul firmelor din eșantion: multe fără venituri și fără angajați O analiză bazată pe un eșantion aleatoriu de 722 de firme (responsabile pentru circa 72.000 MW din capacitatea aprobată) indică un profil care ridică semne de întrebare privind capacitatea de execuție, potrivit datelor prezentate în articol: Vechime (conform ONRC ): 437 de firme înființate între 2020 și 2023; 105 între 2010–2019; 100 înainte de 2010; 59 după 2024. Activitate economică : 76% aveau cifră de afaceri zero în 2024 ; doar 37 au raportat venituri anuale de peste 100 de milioane de lei. Resurse umane : 78% nu aveau niciun angajat în 2024; doar 15 firme aveau peste 250 de angajați. Capital social : 387 aveau capital sub 10.000 de lei, dintre care 318 sub 1.000 de lei; 101 companii (14%) raportau capital între 100.000 și 1 milion de lei. De ce contează: presiune pentru reguli mai stricte la „rezervarea” rețelei În esență, publicarea listei și datele asociate pun presiune pe reforma ATR-urilor: dacă rezervările de capacitate sunt făcute de entități fără resurse financiare și operaționale, există riscul ca rețeaua să fie ocupată pe hârtie, în timp ce proiectele care pot fi construite efectiv să fie întârziate. Articolul nu detaliază ce măsuri concrete vor urma în reforma ATR-urilor și nici nu cuantifică exact câte proiecte sunt inactive; indică însă că o parte semnificativă dintre rezervări nu s-au transformat în investiții în teren. [...]