Banca Mondială estimează o creștere de 24% a prețurilor la energie în 2026 - Impactul conflictelor din Orientul Mijlociu asupra economiei globale și inflației

Banca Mondială vede un nou șoc al energiei în 2026, cu prețuri mai mari cu 24% , pe fondul riscurilor de aprovizionare generate de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media . Estimarea este condiționată de un scenariu în care cele mai acute perturbări s-ar încheia în mai, dar instituția avertizează că o escaladare ar putea împinge cotațiile și mai sus. Ce înseamnă prognoza pentru costuri și inflație Raportul Băncii Mondiale indică o transmitere în lanț a scumpirilor: energie, apoi alimente, apoi inflație mai ridicată, cu efecte asupra dobânzilor și costurilor de finanțare. Economistul-șef al instituției, Indermit Gill, avertizează că șocul va lovi cel mai puternic populația săracă și va amplifica dificultățile țărilor în curs de dezvoltare. „Războiul lovește economia mondială în valuri cumulate: prima dată prin prețurile mai ridicate la energie, apoi prețurile mai ridicate la alimente și, în final, o inflație mai ridicată, care va determina majorarea dobânzilor și majorarea costurilor de împrumut.” În scenariul de bază, Banca Mondială estimează că inflația medie în economiile dezvoltate ar ajunge la 5,1% în 2026, de la 4,7% anul trecut. Pentru țările în curs de dezvoltare, instituția indică un nivel de 5,8% dacă războiul se prelungește. Petrolul și Strâmtoarea Ormuz , punctul critic al scenariului Banca Mondială leagă riscul de preț de atacarea infrastructurii energetice și de perturbarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz, despre care spune că a produs „cel mai mare șoc înregistrat vreodată” al aprovizionării cu petrol. Scenariul de bază presupune o revenire graduală, până în octombrie, aproape de nivelurile de dinaintea războiului pentru volumele tranzitate prin Strâmtoarea Ormuz, însă cu riscul unor prețuri mai ridicate. Pentru țițeiul Brent, referința globală, instituția estimează: 86 dolari/baril (aprox. 395 lei) în 2026, față de 69 dolari/baril (aprox. 320 lei) în 2025; un posibil vârf de 115 dolari/baril (aprox. 530 lei) dacă facilitățile de gaze și petrol sunt afectate suplimentar și exporturile își revin lent. Efecte secundare: îngrășăminte mai scumpe și presiune pe alimente Banca Mondială anticipează și o scumpire a îngrășămintelor, cu impact indirect asupra costurilor din agricultură și, ulterior, asupra prețurilor alimentelor. Instituția estimează că prețurile îngrășămintelor ar urma să crească cu 31% în 2026 , pe fondul unui avans de 60% al prețului la uree , evoluții care ar putea eroda veniturile fermierilor și ar putea amenința randamentele viitoarelor culturi. Creștere economică mai slabă în economiile emergente Pe fondul acestor presiuni, Banca Mondială estimează că țările în curs de dezvoltare ar urma să înregistreze o creștere economică de 3,6% în 2026 , sub estimarea anterioară de 4% . [...]