Știri
Știri din categoria Energie
Recordul de 9 ore cu preț negativ la energia electrică arată o problemă de echilibrare a sistemului, cu costuri directe pentru producători, care ajung să plătească pentru ca energia lor să fie preluată. Potrivit Profit, duminică au fost consemnate 9 ore cu preț negativ pe piața de energie, iar în intervalul 13:00–14:00 prețul a coborât la un minim de -496,8 lei/MWh (echivalentul a -97,5 euro/MWh).
Într-un interval de un sfert de oră, prețul a scăzut și mai mult, până la -508 lei/MWh (aprox. -100 euro/MWh), ceea ce în practică înseamnă că producătorii au ajuns să „subvenționeze” preluarea energiei, plătind furnizorilor/contrapartidelor din piață pentru a le absorbi excedentul.
Episoadele de preț negativ sunt un semnal că, pe anumite intervale, oferta depășește cererea și/sau capacitatea de a gestiona fluxurile din sistem. În astfel de momente, producătorii care nu își pot reduce rapid producția sau nu au contracte care să-i protejeze de volatilitatea pieței pot ajunge să suporte costuri suplimentare, în loc să încaseze venituri din vânzarea energiei.
Chiar și așa, pe ansamblul zilei, prețul mediu a rămas pozitiv, la 186,55 lei/MWh, ceea ce indică faptul că șocul a fost concentrat în anumite ore.
Profit notează că, deși a fost o zi însorită și cu vânt, producția internă de energie regenerabilă a fost „moderată”: la prânz, atât producția solară, cât și cea eoliană au fost de maximum 1.000 MW fiecare.
În aceste condiții, presiunea pe prețuri a venit în principal din importuri (formularea exactă din material indică faptul că excedentul a fost alimentat mai ales de energia regenerabilă din import), care au amplificat surplusul disponibil în orele de vârf din timpul zilei.
Recomandate
Traian Băsescu a lăudat Romgaz pentru refuzul unei achiziții de GNL , susținând că tranzacția ar fi fost nefavorabilă României, potrivit HotNews . Mesajul pune în prim-plan o decizie cu potențial impact economic în zona aprovizionării cu gaze, într-un context public mai larg, descris de publicație drept „scandalul ambasadoarei americane din Grecia”. Fostul președinte a apreciat explicit compania Romgaz pentru faptul că a refuzat achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL – gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor), argumentând că „afacerea ar fi fost dezavantajoasă pentru România”. Din informațiile disponibile în materialul citat nu reies detalii despre volumul vizat, preț, contraparte sau calendarul tranzacției, astfel că impactul financiar concret al deciziei nu poate fi evaluat pe baza acestui articol. [...]
Olanda cere eliminarea obligației UE de umplere a depozitelor de gaze, după ce a plătit circa 1 miliard de euro (aprox. 5 mld. lei) în 2026 pentru a-și face stocurile , pe fondul unui efect de piață care ar fi împins prețurile în sus, potrivit Focus . Miza este una economică: regulile de stocare, introduse după criza gazelor, ar fi ajuns să schimbe stimulentele comerciale și să transfere costuri către guverne. De ce contestă Olanda regula de stocare Publicația arată că Olanda vrea eliminarea cerințelor privind nivelurile minime din depozite în cadrul unei revizuiri a regulilor UE pentru securitatea aprovizionării cu energie. Conform unei relatări Bloomberg citate de Focus, Olanda a cheltuit în 2026 „circa un miliard de euro” pentru a-și umple rezervele. Regulile UE au fost introduse prin Regulamentul 2022/1032 , ca reacție la criza de aprovizionare cu gaze și la creșterile „fără precedent” ale prețurilor după invazia Rusiei în Ucraina. Ținta stabilită la nivel european este de 90% grad de umplere până la 1 noiembrie, în fiecare an. Olanda susține că, odată cu expirarea actualei obligații, nu ar trebui introduse noi ținte de umplere. Efectul de piață invocat: prețuri mai mari vara, costuri pentru stat Explicația prezentată este legată de modul în care funcționează, în mod obișnuit, comerțul cu gaze: traderii cumpără mai ieftin vara și vând mai scump iarna, când cererea crește. Dacă gazul devine scump vara, acest stimulent dispare, iar depozitele riscă să rămână goale. Focus notează că în 2025 și 2026 s-a întâmplat exact acest lucru: comercianții ar fi ținut prețurile mai sus știind că guvernele europene trebuie să atingă anumite niveluri de stocare la date fixe. În plus, în ambii ani, iar în 2026 „mult mai puternic”, criza cu Iranul ar fi menținut prețurile ridicate. În acest context, guvernul olandez ar fi fost nevoit să suporte costul pentru a umple depozitele într-un ritm suficient. Ce se discută la nivelul UE și ce cere Olanda în plus Un proiect de document văzut de Bloomberg ar indica faptul că Executivul european nu ar intenționa să prelungească obligațiile la nivel UE după expirare. În loc, Comisia ar vrea să comaseze unele reguli existente într-un cadru mai larg pentru securitatea aprovizionării cu gaze și electricitate, iar regula actuală pentru gaze ar urma să fie eliminată. Pe lângă eliminarea țintelor, Olanda mai cere ca firmele să fie obligate să stocheze gaze pentru a-și îndeplini propriile obligații de livrare, inclusiv către „clienți protejați” (de exemplu gospodăriile). Totodată, țara critică faptul că reglementarea UE ar forța guvernele să preia sarcini care, în mod normal, revin utilizatorilor depozitelor (companii care cumpără gaze). Implicații pentru Germania: riscul intervenției și calendarul regulilor Focus menționează că problema nivelurilor de umplere afectează și Germania. În exemplul dat, pentru Germania sunt indicate praguri de 80% la 1 noiembrie și 30% la 1 februarie, iar guvernul german ar fi relaxat deja ușor cerințele inițiale. În prezent, Germania nu ar fi ajuns în situația de a interveni direct, prin instrucțiuni către Trading Hub Europe să cumpere mai mult gaz, însă există temeri în piață. Publicația amintește și un episod recent legat de Sefe, care ar fi arătat cât de repede pot urca prețurile en-gros dacă apare suspiciunea unei implicări guvernamentale — suspiciune care, în acel caz, s-ar fi dovedit nefondată. Pe calendar, Focus notează că reglementarea germană de ajustare a cerințelor pentru depozitele de gaze ar urma să înceteze după 31 martie 2027. Rămâne de văzut, în următoarele luni, dacă eliminarea obligațiilor va face gazul mai ieftin vara — un efect pe care sursa îl prezintă ca incert. [...]
Comisia Europeană pregătește amânarea aplicării regulilor UE pentru emisiile de metan , o decizie care ar relaxa temporar obligațiile de conformare pentru importatorii de gaze și petrol și ar putea influența fluxurile de aprovizionare pe termen scurt, potrivit Agerpres . Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat intenția de a propune amânarea intrării în vigoare a normelor privind emisiile de metan, fără să precizeze durata. Într-un interviu acordat vineri Bloomberg, comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen , a indicat că este analizată o amânare cu un an, în condițiile în care regulile ar fi trebuit să se aplice de la 1 ianuarie 2027. Ce obligații ar fi vizate Regulamentul (UE) 2024/1787 stabilește reguli pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic. Conform cadrului actual, importatorii de gaze și petrol din UE ar urma ca, din ianuarie 2027, să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate aprovizionării lor, cu obiectivul de a limita scurgerile. De ce ia în calcul Bruxelles-ul o pauză Potrivit lui Dan Jorgensen, discuția despre amânare este legată de riscul unei „ierni potențial foarte dificile”, pe fondul incertitudinilor privind situația din Strâmtoarea Ormuz și al prețurilor ridicate la energie. În același context, președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând modificarea unor reglementări europene și solicitând, în mod specific, amânarea cu un an a normelor privind metanul. Presiune externă și relaxări deja operate Regulamentul este contestat de mai multe țări, în special producători de hidrocarburi precum Statele Unite, care îl consideră o constrângere și avertizează că ar putea duce la scăderea exporturilor către UE. Comisia Europeană a relaxat deja în iulie o parte din mecanismul de aplicare, renunțând pentru trei ani la amenzile care ar fi trebuit plătite de companiile de hidrocarburi pentru nerespectarea regulilor. Reacția ONG-urilor de mediu Organizațiile de mediu se opun slăbirii regulamentului. Kim O’Dowd, de la Environmental Investigation Agency, a susținut că amânarea nu va reduce prețurile la energie și că reducerea emisiilor de metan este una dintre cele mai rapide modalități de a limita efectele încălzirii globale. Metanul este al doilea cel mai mare contributor la încălzirea globală, după dioxidul de carbon. În acest moment, Comisia nu a indicat oficial cât ar urma să dureze amânarea, iar calendarul exact rămâne neclar. [...]
Intrarea Capalo AI pe piața locală de echilibrare deschide competiția pentru monetizarea viitoarelor baterii din România. Potrivit Economica , compania s-a înregistrat ca Parte Responsabilă cu Echilibrarea (PRE) la Transelectrica , pas care îi permite să ofere proprietarilor de active energetice servicii complete de acces la piață, tranzacționare și optimizare. Capalo AI are deja licență de furnizare a energiei electrice în România, iar statutul de PRE îi extinde rolul operațional: poate prelua responsabilitatea dezechilibrelor și poate integra activele clienților în strategii de tranzacționare și optimizare. Compania spune că serviciile sale se bazează pe inteligență artificială și vizează atât sisteme independente de stocare (BESS), cât și proiecte hibride, în care bateriile sunt amplasate împreună cu alte surse de producție, în special fotovoltaice. De ce contează: 9 GW în dezvoltare și presiune pe servicii de piață Miza este creșterea rapidă a portofoliului de proiecte de stocare în baterii aflate în dezvoltare în România, care ar fi depășit 9 GW, conform companiei. Din această capacitate, peste 2 GW sunt estimați să devină operaționali până la finalul lui 2026, potrivit datelor ANRE citate de Capalo AI. În acest context, compania afirmă că urmărește să atragă „o parte semnificativă” din capacitatea care va intra în funcțiune către propriile servicii de optimizare și tranzacționare. Pentru dezvoltarea operațiunilor locale, Capalo AI spune că și-a format o echipă în România, cu specialiști în inginerie și dezvoltarea afacerii. Focus pe proiecte hibride: fotovoltaic plus baterii Un element central al strategiei este optimizarea simultană a centralelor fotovoltaice și a bateriilor, pe care compania o descrie ca fiind diferită de tranzacționarea unui BESS independent. Motivul invocat: trebuie gestionate împreună producția regenerabilă, flexibilitatea bateriei, pozițiile de piață și expunerea la dezechilibre. „România este o piață majoră de creștere pentru noi, iar înregistrarea ca Parte Responsabilă cu Echilibrarea la Transelectrica reprezintă o etapă importantă în aducerea serviciilor noastre de optimizare către proprietarii de active din România”, a declarat Joffroy Beckers, Country Manager România al Capalo AI. Context: operațiuni regionale și finanțare pentru extindere Capalo AI operează deja active de stocare și producție regenerabilă în Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania, Polonia și Bulgaria și furnizează servicii de tranzacționare și optimizare în Lituania, Letonia, Finlanda, Suedia, Bulgaria, Grecia și Polonia, urmând să se extindă în România. Compania indică și planuri ulterioare pentru Estonia, Spania și Portugalia. La nivel de capacități, Capalo AI gestionează baterii de 1,7 GW și instalații solare de 460 MWp, dintre care 700 MW și 400 MWp sunt deja operaționale, integrate în tranzacționare și optimizare. Oferta comercială este completată, potrivit companiei, de parteneriatul cu D.TRADING, pentru soluții integrate de preluare și valorificare a energiei în proiecte BESS și hibride. În februarie, compania a anunțat o finanțare de serie A de 11 milioane de euro (aprox. 55 milioane lei), rundă condusă de Heartcore Capital, cu participarea Tesi (vehicul de investiții al statului finlandez) și a investitorilor VentureFriends și PROfounder. Capalo AI a fost înființată în 2022, are o echipă de 48 de persoane și afirmă că în 2025 capacitatea totală contractată a bateriilor a depășit 1 GW, iar veniturile și numărul de angajați au crescut accelerat. Compania menționează că are deschise câteva poziții pentru locuri de muncă remote, cu posibilitatea de relocare în Helsinki. [...]
Serbia a trecut proiectul Porțile de Fier 3 în faza de implementare, iar România intră într-o etapă de coordonare tehnică și de impact transfrontalier odată cu pregătirea documentației pentru hidrocentrala reversibilă Djerdap 3, un proiect care ar putea influența funcționarea Porților de Fier 1 și 2 și navigația pe Dunăre, potrivit Profit . Contractul pentru elaborarea studiului preliminar de fezabilitate, a proiectului general și a planului spațial pentru zona cu destinație specială (inclusiv evaluarea strategică a impactului asupra mediului) a fost semnat cu un consorțiu condus de Institutul de Gospodărire a Apelor „Jaroslav Černi ”, conform datelor analizate de publicație. Licitația fusese lansată în iulie. Ce presupune proiectul și calendarul avansat de Serbia Proiectul vizează construirea etapizată a unei centrale hidroelectrice reversibile (cu acumulare prin pompaj) pe Dunăre, cu două posibile lacuri de acumulare superioare în zona Severni Kučaj și o centrală situată pe malul drept al Dunării, în amonte de CHE „Djerdap 1”. Parametrii inițiali menționați indică: capacitate de până la 1.800 MW; valoare estimată a investiției de circa 2,6 miliarde euro (aprox. 13 miliarde lei). Serbia își propune ca documentația tehnică să fie finalizată cel târziu până la finalul anului 2029, când „ar urma” să înceapă lucrările de construire. Ministerul Energiei și Mineritului din Serbia a transmis că proiectul trece din faza de analiză în cea de implementare concretă. De ce contează pentru România: compatibilitate, zone riverane, navigație Ministerul sârb al Energiei a indicat că, în paralel cu pregătirea documentației, este prevăzută coordonarea cu România, în baza Memorandumului de Înțelegere semnat anterior, și că sunt în curs negocieri cu compania americană Bechtel , ca potențial partener selectat în urma unui apel public (documentul citat în material este disponibil la linkul din sursă). La semnarea Memorandumului, în iulie, premierul Ilie Bolojan a spus că proiectul creează cadrul pentru schimb de informații și pentru evaluarea beneficiilor și a impactului. El a punctat explicit mizele pentru România: compatibilitatea cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier 1 și 2, protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și luarea în calcul a navigației pe Dunăre. Implicarea SUA și selecția de parteneri Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a afirmat că proiectul este elaborat în conformitate cu un acord strategic în domeniul energiei semnat între Serbia și Statele Unite, care ar fi intrat în vigoare în martie 2025. În baza acestui cadru, a fost lansat un apel la propuneri pentru companiile interesate să participe la proiect; șase companii ar fi răspuns, iar evaluarea ofertelor este în curs și „se va finaliza curând”, conform declarațiilor redate în material. [...]
Motorina a ajuns la 10,99 lei/litru în unele stații din București, la un pas de pragul de 11 lei , după o rundă de scumpiri aplicată în lanț de marii distribuitori, potrivit Economica . Mișcarea ridică presiunea pe costurile de transport și logistică, într-un context descris de publicație drept „criză globală de diesel”. Creșterile de astăzi au venit după ce OMV Petrom a majorat ieri prețul motorinei cu 9 bani/litru în stațiile Petrom și OMV, iar legislația permite cel mult o singură majorare de preț pe zi, până cel târziu la ora 12:00. În acest cadru, ceilalți jucători au ajustat prețurile în dimineața de 22 septembrie. Cine a scumpit și cu cât Conform datelor prezentate, majorările au fost: Rompetrol : +9 bani/litru MOL: +9 bani/litru Lukoil: +6 bani/litru SOCAR: +10 bani/litru Unde au ajuns prețurile în vestul Capitalei Economica indică următoarele prețuri la motorină, în stațiile din vestul Bucureștiului (22 septembrie, dimineața): Petrom: 10,91 lei/litru OMV: 10,97 lei/litru Rompetrol: 10,97 lei/litru MOL: 10,97 lei/litru Lukoil: 10,99 lei/litru SOCAR: 10,94 lei/litru În aceste condiții, motorina este la doar 1 ban/litru sub pragul de 11 lei în stațiile Lukoil, ceea ce înseamnă că o nouă scumpire în zilele următoare ar împinge prețul peste acest nivel, pe fondul tensiunilor din piața diesel. Benzina a rămas pe loc, dar aproape de 10 lei/litru Prețul benzinei nu s-a modificat, însă rămâne la o distanță mică de pragul de 10 lei/litru în majoritatea stațiilor. Excepția menționată este Petrom, unde benzina este 9,93 lei/litru. Pentru context privind evoluția comparativă a prețurilor, Economica trimite la o analiză separată despre faptul că scumpirile din benzinării ar fi fost mai reduse decât creșterea cotațiilor internaționale: Economica . [...]
