Știri
Știri din categoria Externe
Iran a propus redeschiderea Strâmtorii Hormuz înaintea negocierilor nucleare, dar planul a fost respins de Donald Trump, potrivit Reuters. Miza imediată este fluxul de energie: războiul a provocat, conform sursei, „cea mai mare perturbare de până acum” a aprovizionării globale cu energie.
La patru săptămâni după ce SUA și Israel au suspendat campania de bombardamente împotriva Iranului, nu există încă un acord care să încheie conflictul. Între timp, Iran blochează de peste două luni aproape toate transporturile maritime din Golf, cu excepția celor proprii, iar luna trecută SUA au impus la rândul lor o blocadă asupra navelor care pleacă din porturi iraniene.
Un oficial iranian de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului din cauza caracterului confidențial al discuțiilor, a descris un cadru în care elementele cu impact imediat asupra transportului maritim ar fi fost rezolvate înaintea dosarului nuclear:
Iranul ar fi cerut ca Washingtonul să îi recunoască dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice, chiar dacă ar accepta suspendarea îmbogățirii, potrivit aceleiași surse.
Donald Trump a declarat vineri că nu este „mulțumit” de cea mai recentă propunere a Iranului, fără să detalieze ce elemente respinge. Președintele american a spus reporterilor la Casa Albă:
„Cer lucruri cu care nu pot fi de acord.”
Washingtonul a reiterat, potrivit Reuters, că nu va încheia războiul fără un acord care să împiedice Iranul să obțină vreodată o armă nucleară — obiectivul principal invocat de Trump când a lansat loviturile în februarie, în timpul unor discuții pe tema nucleară. Iranul susține că programul său nuclear este pașnic.
Oficialul iranian a susținut că Teheranul vede amânarea discuțiilor nucleare pentru o etapă ulterioară drept o „schimbare semnificativă” menită să faciliteze un acord. Reuters notează că presa relatase deja în ultima săptămână că Iranul propunea redeschiderea strâmtorii înainte de rezolvarea chestiunilor nucleare, iar oficialul a confirmat că acest calendar a fost inclus într-o propunere formală transmisă SUA prin mediatori.
În lipsa unui acord, blocajele reciproce — ale Iranului asupra transporturilor din Golf și ale SUA asupra navelor din porturile iraniene — rămân principalul factor de risc pentru fluxurile energetice și pentru stabilitatea rutelor maritime din regiune.
Recomandate
Semnele de întrebare din interiorul administrației Trump riscă să fragilizeze calendarul de 60 de zile al negocierilor nucleare cu Iranul , în condițiile în care CIA și o parte dintre principalii miniștri pun la îndoială disponibilitatea Teheranului de a accepta concesiile cerute de SUA, potrivit Antena 3 , care citează Axios. Directorul CIA, John Ratcliffe , l-a avertizat pe președintele Donald Trump și pe alți oficiali de rang înalt că există îndoieli serioase privind șansele ca Iranul să facă concesii pe dosarul nuclear într-un acord final. Conform Axios, Ratcliffe nu este singurul sceptic: secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth și-au exprimat, în discuții private, îngrijorarea față de memorandumul de înțelegere (MOU) anunțat duminică. În același timp, vicepreședintele JD Vance și emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi susținut memorandumul, semnalând o divizare internă asupra fezabilității și conținutului înțelegerii. Ce alimentează scepticismul: discrepanțe în mesajele Iranului Înaintea anunțului de duminică, Trump și consilierii săi au avut mai multe întâlniri la nivel înalt, în care au analizat informații colectate de mai multe agenții. Potrivit a două surse citate de Axios, aceste date ar indica faptul că modul în care oficialii iranieni au discutat acordul între ei nu ar corespunde cu mesajele transmise mediatorilor și Statelor Unite. „Informațiile indică faptul că intențiile Iranului nu se aliniază cu angajamentele sale asumate în temeiul acordului”, a declarat una dintre surse pentru Axios. Miza operațională: 60 de zile pentru un acord mai detaliat Elementele nucleare ale memorandumului depind de negocierea unui acord mai detaliat în următoarele 60 de zile, termen care poate fi prelungit de comun acord. Vance, Witkoff și Kushner urmează să se întâlnească vineri cu președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf , și cu ministrul de externe Abbas Araghchi, împreună cu mediatori din Pakistan și Qatar, pentru a discuta „următoarea fază”. Textul integral al acordului inițial, în 14 puncte, nu a fost publicat. O sursă familiarizată cu documentul a declarat pentru Axios că „iranienii vor câștiga mai mult decât oferă”. Ce ar prevedea memorandumul, potrivit descrierii din surse Conform descrierii citate, memorandumul ar include: angajamentul SUA și Iranului de a „rezolva situația stocurilor de materiale îmbogățite” și de a discuta îmbogățirea viitoare și alte aspecte legate de nevoile nucleare ale Iranului, într-un cadru ce ar urma să fie stabilit în acordul final; menținerea intactă a programului nuclear iranian pe durata negocierilor; absența unor noi sancțiuni americane și a desfășurării de forțe suplimentare în regiune, cât timp negocierile continuă. Dacă se ajunge la un acord final, SUA ar urma să își retragă forțele mobilizate în termen de 30 de zile și să ridice toate sancțiunile împotriva Iranului, conform unui calendar convenit, potrivit aceleiași descrieri. [...]
Ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz fără taxă de trecere reduc riscul de blocaj logistic și de costuri suplimentare în comerțul energetic , într-un moment în care Teheranul și Washingtonul pregătesc semnarea unui protocol de acord vineri, în Elveția, potrivit news.ro . Un adjunct al ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi , a anunțat că blocada „a fost ridicată înaintea semnării oficiale” a protocolului, măsură prezentată drept una dintre cerințele „cruciale” ale Iranului pentru a ajunge la un acord cu Statele Unite. Contextul este cadrul de acord anunțat luni de Teheran și Washington, în vederea opririi războiului declanșat la 28 februarie de Statele Unite și Israel. Acest cadru urmează să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Strâmtoarea Ormuz : redeschidere „completă” și discuția despre taxe Vicepreședintele american J. D. Vance a declarat că se așteaptă ca Iranul să nu aplice o taxă de trecere în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru comerțul global cu petrol brut și gaze naturale lichefiate (GNL). Întrebat dacă redeschiderea fără taxă ar viza doar cele 60 de zile de negocieri care ar urma să înceapă vineri sau o perioadă mai lungă, Vance a indicat o așteptare pe termen lung, subiect ce ar urma să fie abordat în „negocierile tehnice”. La rândul său, președintele american Donald Trump a anunțat că strâmtoarea va fi „redeschisă complet” vineri, în ziua ceremoniei de semnare, și a susținut că „nave, unele încărcate cu petrol, încep să iasă” din Strâmtoarea Ormuz. De ce contează pentru economie și operațiuni În forma prezentată, ridicarea blocadei porturilor iraniene și semnalele privind Ormuz vizează direct riscul de întreruperi în lanțurile de transport maritim și de costuri suplimentare (inclusiv prin eventuale taxe de trecere) pe una dintre cele mai sensibile rute pentru fluxurile de petrol și GNL. Detaliile concrete despre regimul de tranzit și eventualele condiții comerciale rămân însă de stabilit în negocierile tehnice anunțate de partea americană. [...]
Un grup de 30 de state cere redeschiderea urgentă a Strâmtorii Ormuz , considerând-o o condiție pentru stabilizarea economiei globale după anunțul acordului de pace dintre SUA și Iran, potrivit G4Media . Semnatarii spun că sunt pregătiți să sprijine implementarea rapidă a memorandumului de înțelegere și să contribuie la securizarea transportului maritim comercial. În declarația comună, liderii salută semnarea memorandumului dintre SUA și Iran și îi felicită pe mediatori, menționând explicit Pakistanul și Qatarul. Documentul descrie momentul drept unul favorabil „restabilirii stabilității regionale” și „stabilizării economiei globale” și insistă că urmează partea critică: finalizarea negocierilor detaliate și punerea în aplicare „rapid și în mod cuprinzător” a acordului. Strâmtoarea Ormuz, tratată ca prioritate operațională Semnatarii cer „redeschiderea urgentă” a Strâmtorii Ormuz, cu „libertate de navigație necondiționată și fără restricții”. Ei afirmă că se angajează să contribuie la acest obiectiv în limitele constituționale ale fiecărei țări, inclusiv prin: o misiune „strict defensivă și independentă” pentru siguranța transportului maritim comercial; operațiuni de deminare. Condiții pentru dosarul nuclear și sancțiuni Declarația reia poziția că Iranul „nu trebuie să intre niciodată în posesia unei arme nucleare” și afirmă disponibilitatea de a lucra cu SUA, Iranul și AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) . Totodată, semnatarii indică faptul că ar fi pregătiți să ridice „sancțiunile relevante” doar ca răspuns la „măsuri clare și verificabile” ale Iranului privind programul nuclear. Cine semnează și ce mai include documentul Lista statelor menționate în text include Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Japonia, Canada, Australia și mai multe țări europene, între care România. În final, semnatarii își reafirmă sprijinul pentru stabilitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și subliniază importanța unui armistițiu solid. În lipsa unor detalii suplimentare în text despre calendar sau mecanisme concrete de implementare, rămâne de urmărit dacă și când vor fi finalizate negocierile tehnice și cum va arăta, în practică, contribuția statelor la securizarea navigației și la deminare. [...]
Emirul Qatarului a legat acordul SUA–Iran de stabilitatea regională și de miza economică a relației cu Washingtonul , potrivit Al Jazeera , într-o relatare de la o conferință de presă organizată în marja summitului G7 . Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani i-a mulțumit fostului președinte american Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Iranul, pe care l-a descris drept „vital pentru regiune”. Mesajul sugerează că Doha vede o reducere a tensiunilor cu Teheranul ca element-cheie pentru securitatea și predictibilitatea economică din Golf. Pe componenta economică, emirul a spus că schimburile bilaterale sunt pe cale să atingă 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei). În contextul întâlnirii cu Trump, emirul a promovat și investițiile americane, indicând că relația politică este însoțită de o agendă comercială și investițională de amploare. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat pe 16 iunie 2026; Al Jazeera nu oferă în extras detalii despre calendarul sau structura acordului cu Iranul și nici despre perioada la care se referă estimarea de 1,2 trilioane de dolari. [...]
Declarațiile lui Donald Trump de la G7 cresc presiunea diplomatică asupra Israelului și Iranului, într-un moment în care Washingtonul încearcă să securizeze un acord cu Teheranul care să blocheze accesul la arma nucleară , potrivit Al Jazeera . La summitul G7 din Franța , președintele SUA a criticat în termeni neobișnuit de direcți ofensiva militară a Israelului în Liban și i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că „trebuie să fie mai responsabil” în raport cu Libanul. Trump a spus că Israelul se luptă cu Hezbollah „de prea mult timp” și că „prea mulți oameni sunt uciși”. În același context, Trump a criticat explicit amploarea loviturilor, sugerând că nu este justificată distrugerea unor clădiri rezidențiale pentru a viza persoane suspectate de apartenență la Hezbollah. „Nu trebuie să dărâmi un bloc de apartamente de fiecare dată când cauți pe cineva, pentru că sunt mulți oameni în acele apartamente – și nu sunt toți Hezbollah.” Trump a afirmat că a sugerat Israelului „să lase Siria să se ocupe de Hezbollah”, apreciind că „ar face o treabă mai bună”. Totodată, el a reluat nemulțumirea față de un atac israelian asupra Beirutului, despre care a spus că a avut loc cu „două ore” înainte de semnarea acordului cu Iranul, precizând că „nu i-a plăcut deloc” și că a transmis acest lucru părții israeliene. Acordul SUA–Iran: calendar și miza nucleară Trump a susținut că înțelegerea cu Iranul este concepută ca o barieră împotriva obținerii armei nucleare și a avertizat că „iadul se va dezlănțui” dacă Teheranul ar încerca să obțină o astfel de armă. În formularea sa, acordul ar garanta că Iranul „nu poate avea o armă nucleară”. „Acest acord este un zid împotriva unei arme nucleare.” Potrivit informațiilor prezentate, un memorandum de înțelegere între SUA și Iran urmează să fie semnat oficial la Geneva, vineri, după care cele două părți ar avea la dispoziție 60 de zile pentru a negocia un acord final. Trump a spus că a doua fază a negocierilor „ar trebui să fie de fapt mai ușoară”. Iranul, notează publicația, a afirmat în mod repetat de-a lungul anilor că nu intenționează să dezvolte arme nucleare și că activitățile sale nucleare sunt orientate către producția de energie. De ce contează: risc de deraiere a negocierilor din cauza escaladării în Liban Mesajele publice ale lui Trump indică faptul că Washingtonul încearcă să limiteze escaladarea dintre Israel și Hezbollah pentru a proteja fereastra diplomatică deschisă cu Teheranul. Întrebat dacă acordul SUA–Iran poate supraviețui chiar și în cazul unor noi atacuri israeliene în Liban, Trump a răspuns că „poate” și a descris conflictul din Liban drept „războiul minor”, în timp ce „Iranul e cel mare”. Pentru perioada imediat următoare, punctul de referință rămâne semnarea de vineri de la Geneva și apoi negocierile din următoarele 60 de zile, pe fondul tensiunilor regionale care pot complica implementarea politică a înțelegerii. [...]
Parlamentul European a condiționat acordul comercial UE–SUA de o „clauză de expirare” și de reguli pentru reducerea tarifelor la oțel și aluminiu , într-o încercare de a limita riscurile pentru industrie și de a păstra pârghii de reacție dacă Washingtonul menține taxele pe derivate din oțel, potrivit Adevărul . Eurodeputații au dat marți aprobarea finală pentru implementarea acordului convenit în iulie anul trecut cu Donald Trump, pe fondul presiunii unui termen-limită: dacă înțelegerea nu era aprobată până la 4 iulie, exista amenințarea unor tarife majorate, notează The Guardian. Ce condiții a impus Parlamentul European Votul a venit cu două condiții principale: „Clauză de expirare” : acordul încetează să se aplice la 31 decembrie 2029 , dacă nu este reînnoit. „Condiții clare” pentru reducerea tarifelor la produsele care conțin oțel și aluminiu , taxe introduse de Trump invocând legislația de securitate națională. Cum arată, în esență, regimul tarifar din acord Conform înțelegerii: SUA aplică un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor din UE. UE reduce la 0% taxele de import pentru unele bunuri americane, inclusiv anumite produse agricole și o gamă largă de produse din pescuit . Acordul urmează să fie adoptat oficial de liderii UE la reuniunea de joi de la Bruxelles. Pârghii pentru Comisia Europeană și evaluări cerute de Parlament Textul votat prevede că Comisia Europeană poate suspenda preferințele tarifare pentru bunurile americane până la 31 decembrie 2026 , dacă SUA continuă să aplice taxe pe derivatele din oțel. Comisia trebuie să prezinte un raport Parlamentului până la 1 decembrie . Separat, până la 30 iunie 2029 , Comisia este obligată să evalueze impactul asupra industriei UE al tarifelor de 0% pentru bunurile americane din agricultură și asupra întreprinderilor mici și mijlocii . Context: ratificare tensionată și o decizie a Curții Supreme din SUA Procesul a fost suspendat de două ori anul acesta în comisia pentru comerț internațional: o dată în semn de protest față de amenințarea lui Trump de a impune tarife mai mari în ianuarie, și a doua oară din cauza amenințărilor privind preluarea Groenlandei. Deși Curtea Supremă din SUA a decis deja că tariful de 15% aflat la baza acordului este ilegal, UE a acceptat menținerea înțelegerii, în încercarea de a asigura stabilitate pentru mediul de afaceri și industrie, potrivit sursei. [...]
