Știri
Știri din categoria Energie verde

Cele mai mari parcuri solare funcționale din România sunt controlate de investitori străini, iar companiile locale lipsesc din top 10, în condițiile în care capacitatea instalată în fotovoltaic a urcat accelerat în 2026, potrivit unei analize din Ziarul Financiar, bazată pe date Transelectrica.
Datele analizate de publicație arată că patru dintre cele mai mari zece parcuri solare funcționale la 1 septembrie au peste 100 MW, iar șase proiecte din top sunt noi, intrate în funcțiune de la începutul anului. Față de clasamentul din ianuarie 2026, proiectele din lista de la începutul lui septembrie sunt „semnificativ mai mari”, ceea ce indică o schimbare rapidă de scară în piață.
Clasamentul este condus de un parc solar de 135 MW din județul Olt, operat de Grup Blauer București, companie deținută de China Huadian Hong Kong Company Ltd, parte a grupului China Huadian Corporation. ZF notează că prezența acestui investitor arată că China nu este doar furnizor de tehnologie pentru parcurile solare, ci și un cumpărător de active operaționale în expansiunea sa internațională.
Parcul din Olt a fost preluat anul trecut de investitori chinezi și fusese inițial dezvoltat de mai mulți oameni de afaceri români, printre care Bogdan Stelea, fost portar al echipei naționale.
În restul topului 10, proprietarii sunt un „mix de investitori” din:
Deocamdată, companiile românești nu apar în acest top realizat în funcție de puterea instalată.
La 1 septembrie, România ajunsese la o putere instalată în energie solară de 4.394 MW, în creștere față de luna anterioară (4.163 MW), conform datelor Transelectrica citate de ZF.
În același timp, luna trecută au fost retrași din sistem 100 MW pe cărbune, iar puterea netă la început de septembrie a crescut cu circa 131 MW. Pe segmentul de stocare (capacități care pot reține energia și o pot livra ulterior în rețea), puterea instalată a ajuns la 1.161 MW la începutul lui septembrie. Per total, puterea instalată în producția de energie era de 20.337 MW la 1 septembrie, potrivit Transelectrica.
Absența companiilor locale din topul celor mai mari parcuri solare funcționale sugerează că „miza de scară” din fotovoltaic este, în acest moment, câștigată în principal prin capital și consolidare venite din afara României, într-un an în care proiectele noi au intrat în funcțiune într-un ritm accelerat. În paralel, creșterea capacității de stocare indică o schimbare operațională importantă pentru integrarea producției solare în sistemul energetic.
Recomandate

România are aproape 395.000 de prosumatori, dar lipsa bateriilor mută presiunea pe rețea seara , într-un model în care energia solară ieftină de la prânz este injectată masiv, iar consumul scump de seară revine tot din sistem, potrivit Newsweek . La finalul lunii septembrie erau racordați 394.868 de prosumatori, cu o putere instalată totală de 4.389,69 MW, „de peste trei ori” mai mare decât puterea celor două reactoare de la Cernavodă, conform europarlamentarului PNL Virgil Popescu , fost ministru al Energiei. Doar în septembrie s-au adăugat 9.077 de prosumatori față de august. Din total, 357.148 sunt persoane fizice, iar 37.720 sunt companii. Dezechilibrul de sistem: producție la prânz, consum seara Vulnerabilitatea indicată este stocarea: din cei 394.868 de prosumatori, doar 156.548 au baterii, ceea ce înseamnă că peste 60% nu dețin capacități de stocare. În consecință, aproximativ 238.000 injectează energie în rețea la prânz, când oferta este mare și prețul scăzut, apoi o retrag seara, când producția solară dispare, iar energia este mai scumpă, potrivit News.ro (menționat de Newsweek). Popescu leagă creșterea rapidă a prosumatorilor de ordonanța din decembrie 2021, care a introdus compensarea cantitativă pentru instalațiile de până la 200 kW și a ridicat pragul de vânzare a surplusului de la 100 la 400 kW. Ce măsuri sunt invocate: bani pentru baterii și autorizare mai rapidă Pentru reducerea decalajului, sunt menționate două direcții: finanțare suplimentară pentru stocare și simplificarea avizelor. Pe partea de finanțare, programul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru stocare a început cu un buget de 400 de milioane de lei și o finanțare de cel mult 15.000 de lei per sistem. În calculele prezentate, suma ar acoperi „în cel mai bun caz” circa 26.700 de baterii, adică aproximativ una la fiecare nouă prosumatori fără stocare. Pe partea de reglementare, Popescu amintește un acord provizoriu din 18 noiembrie între Parlamentul European și Consiliu pentru accelerarea autorizării proiectelor de energie regenerabilă, rețele și stocare. Potrivit acestuia, pragul de la care o instalație solară mică sau o baterie necesită autorizație ar crește de la 100 la 200 kW, iar racordarea la rețea ar trebui realizată în cel mult trei luni. „Energia produsă acasă contează cu adevărat abia când o putem folosi și seara”, a concluzionat europarlamentarul PNL. [...]

Înscrierile la „ Casa Verde Baterii ” se deschid vineri la 10:00, cu o fereastră limitată până pe 25 noiembrie. Potrivit HotNews , prosumatorii persoane fizice se pot înscrie în program începând de vineri, ora 10:00, iar sesiunea rămâne deschisă până miercuri, 25 noiembrie, ora 23:59. Programul vizează sprijinirea prosumatorilor care vor să își cumpere baterii pentru stocarea energiei produse de panourile fotovoltaice. Finanțarea anunțată este de până la 15.000 de lei per beneficiar, sumă acordată de stat pentru achiziția unei baterii de stocare. Un punct sensibil semnalat anterior de prosumatori este diferența dintre prețurile din piață și ofertele primite de la firmele de instalare: aceștia au acuzat că ofertele sunt „mult mai mari” decât costul echipamentelor disponibile pe piață. În acest context, fereastra scurtă de înscriere și plafonul de finanțare pot influența direct decizia de achiziție și negocierea cu instalatorii. [...]

Bill Gates a ajuns să dețină 38% din Republic Services , o participație evaluată la 29 de miliarde de dolari (aprox. 133 miliarde lei), iar o investigație citată de CNN susține că influența sa nu s-a tradus într-o reducere pe măsura mizei a emisiilor de metan ale companiei, deși gropile de gunoi sunt o sursă majoră de poluare climatică. Unghiul economic este dublu: investiția s-a dovedit extrem de profitabilă, dar presiunea de reglementare și costurile de conformare pot schimba ecuația financiară pentru operatorii de depozite de deșeuri. Potrivit materialului, Gates a investit public în tehnologii „verzi” și a promis că va direcționa cel puțin 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) din banii săi către soluții precum geotermal, reactoare nucleare de nouă generație și tehnologii care „scot” carbonul din aer. În paralel, însă, prin vehiculul său investițional, a acumulat o poziție dominantă în Republic Services, al doilea mare operator de gropi de gunoi din SUA. De ce contează: metanul din gropile de gunoi intră tot mai mult în vizorul autorităților CNN, preluând o investigație ProPublica, arată că oamenii de știință tratează tot mai des gropile de gunoi ca pe o problemă climatică majoră: acestea ar fi responsabile pentru „până la o cincime” din emisiile de metan ale SUA, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt. Compania Republic ar genera, conform propriilor raportări, poluare climatică echivalentă cu cea produsă anual de 3 milioane de mașini pe benzină. În acest context, investigația ProPublica concluzionează că Republic nu ar fi „trăit” la nivelul principiilor climatice promovate public de Gates. Printre elementele invocate: inspectori federali ar fi găsit în mod repetat scăpări de metan peste limitele federale la depozite ale Republic; compania nu ar fi adoptat o țintă de reducere a emisiilor la fel de ambițioasă ca principalul concurent; Republic ar fi făcut lobby împotriva unor politici care ar putea „curăța” industria, inclusiv prin limitarea deșeurilor organice trimise la groapa de gunoi. Gates nu a răspuns solicitărilor repetate de a discuta investițiile în gropi de gunoi, iar ProPublica spune că nu a identificat comentarii publice ale acestuia pe subiect. Miza economică: investiție „sigură”, randament uriaș, dar cu risc de costuri suplimentare Din perspectiva financiară, pariul pe Republic a fost foarte profitabil, potrivit analizei ProPublica citate de CNN. De la finalul lui 1999, când Gates a ajuns să dețină 5% din acțiuni, prețul acțiunilor companiei ar fi crescut de 30 de ori, iar Gates ar fi încasat personal 2,6 miliarde de dolari (aprox. 12 miliarde lei) în dividende, pe baza unei analize a raportărilor către autoritatea de supraveghere a pieței. Investiția inițială este pusă în contextul strategiei de atunci: Gates ar fi cerut administratorului său de avere, Michael Larson, să vândă acțiuni Microsoft și să cumpere active „sigure” și „plictisitoare”, iar gropile de gunoi ofereau venituri recurente – „America va produce mereu gunoi”, notează materialul. Reglementare și operațiuni: captarea metanului poate deveni și sursă de venit, și punct vulnerabil Un element central este tehnologia de captare a gazului de depozit, care poate fi ars sau procesat în „gaz natural regenerabil” (un combustibil echivalent funcțional cu gazul natural, dar obținut din biogaz). În teorie, aceasta transformă o problemă de mediu într-o sursă de venit. Totuși, investigația descrie situații în care conformarea și întreținerea ar fi deficitare. CNN relatează că, în septembrie 2024, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a emis o alertă de aplicare a legii, avertizând că depozite din toată țara ar încălca cerințe de monitorizare și mentenanță. ProPublica spune că a obținut un tabel asociat alertei printr-o solicitare pe baza legislației de acces la informații, iar „o cincime” dintre facilitățile vizate ar aparține Republic. Un exemplu detaliat este depozitul McCarty Road din zona Houston, despre care materialul afirmă că ar fi primit ulterior o constatare formală de încălcare pentru presupusa nereportare sau nedetectare, pe perioade îndelungate, a depășirilor de metan peste limitele federale. Într-o declarație citată, un purtător de cuvânt al Republic, Rob Litt, spune că firma are „sute de manageri de mediu și ingineri” și că, atunci când sunt identificate probleme, compania lucrează pentru a le rezolva. În plus, potrivit ProPublica, din 2020 inspectorii EPA ar fi verificat cu detectoare portabile cel puțin 39 dintre cele aproximativ 200 de depozite ale Republic, documentând peste 1.400 de „puncte cu probleme” care ar fi emis metan în exces, inclusiv situații în care concentrațiile ar fi fost de 100 până la 300 de ori peste limita federală, cu risc de explozie. Ce urmează Din informațiile prezentate, tensiunea principală rămâne între profitabilitate și investițiile necesare pentru reducerea emisiilor. ProPublica notează că, după ce inițiativa Science Based Targets Initiative și-a înăsprit cerințele minime, angajați ai Republic ar fi estimat că alinierea la noul prag ar putea necesita peste 1 miliard de dolari cheltuieli suplimentare (aprox. 4,6 miliarde lei), ceea ce ar reduce spațiul pentru distribuții către acționari. Într-o industrie care intră tot mai mult sub lupa autorităților, costul conformării – și felul în care acționarii majori își folosesc influența – devine o variabilă cu impact direct asupra randamentelor viitoare. [...]

România a conectat rapid noi capacități solare, iar taxarea mai mică a parcurilor fotovoltaice față de Vest împinge investițiile și poate reduce costurile cu energia pentru autorități și consumatori, potrivit Digi24 . În paralel, importurile mari de electricitate rămân un factor care apasă asupra prețului curentului, ceea ce crește miza proiectelor noi de producție locală. În județul Bihor, sunt dezvoltate sau pregătite proiecte de zeci de milioane de euro, inclusiv pe terenuri ale unor foste platforme industriale care urmează să fie transformate în parcuri fotovoltaice. Un exemplu este comuna Sânmartin, de lângă Oradea , care a investit peste 25 de milioane de lei într-un parc fotovoltaic de trei hectare, finalizat anul acesta. Administratorul parcului, Sorin Petre, spune că eficiența este susținută de panouri „de ultimă generație” care recuperează inclusiv reflexia solului, ceea ce ar aduce un aport de putere de 5–10%. Primarul comunei Sânmartin, Cristian Laza, afirmă că investiția a redus cu aproximativ 40% cheltuielile cu electricitatea în comună. De ce „soarele e mai ieftin” în România Explicația ține de regimul de taxare, nu de radiația solară, potrivit președintelui Asociației Prosumatorilor din România , Dan Pîrșan: „Soarele în România este mai ieftin decât soarele din vestul Europei, în sensul în care avem o taxare mai mică asupra parcurilor fotovoltaice față de Spania, față de Germania și Portugalia.” Această diferență de costuri poate face proiectele mai atractive pentru investitori și poate accelera extinderea capacităților, într-un moment în care România încearcă să-și reducă dependența de importuri. Proiecte noi: stocare și injecție în sistemul național La Oradea, municipalitatea pregătește o investiție într-un parc fotovoltaic pe amplasamentul unui fost depozit de cenușă. Consiliul Local a aprobat și achiziționarea unei baterii de stocare, cu un cost de aproape 52 de milioane de lei. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea, Octavian Haragoș, explică faptul că energia produsă va fi injectată în sistemul național, iar „prin mecanismul de compensare” ar urma să reducă facturile plătite de municipalitate. Ritmul de conectare și dimensiunea pipeline-ului În primele nouă luni ale anului, România a conectat la rețea centrale fotovoltaice cu o putere totală de peste 1.000 MW, o capacitate comparabilă cu puterea instalată a unui reactor nuclear de la Cernavodă. La nivel național, peste 1.100 de proiecte fotovoltaice, cu o capacitate cumulată de aproximativ 58.000 MW, sunt în diferite stadii de dezvoltare. Pe lângă Bihor, județele menționate ca atrăgând proiecte mari sunt Arad, Timiș, Dolj și Giurgiu. Cea mai mare investiție fotovoltaică din România este indicată în județul Arad: un proiect dezvoltat de un investitor privat, evaluat la 800 de milioane de euro (aprox. 4,0 miliarde lei), cu o producție care ar urma să acopere consumul a peste 280.000 de locuințe. [...]

HELLENiQ Renewables își concentrează 60% din bugetul regional în România, cu investiții de 1,3 miliarde euro (aprox. 6,5 miliarde lei) până în 2030 , mizând pe proiecte care pot fi efectiv construite și exploatate, nu doar autorizate pe hârtie, potrivit Economedia . Compania spune că a investit deja aproximativ 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) pe piața locală. România este a doua cea mai mare piață a grupului din Europa de Sud-Est, alături de Grecia, iar direcția de dezvoltare vizează noi capacități de producție, proiecte hibride (producție regenerabilă plus baterii) și sisteme de stocare a energiei. De ce contează: investițiile depind de rețea, autorizații și stocare Planul de expansiune vine cu o condiție operațională majoră: racordarea la rețea și autorizarea sunt indicate de companie drept două dintre principalele blocaje în România. Reprezentanții HELLENiQ Renewables spun că, deși autorizarea este mai predictibilă decât în Grecia, au apărut dificultăți legate de capacitatea rețelelor și de lucrări suplimentare necesare pentru întărirea infrastructurii electrice. Aceste lucrări pot aduce costuri suplimentare și întârzieri după investiția inițială în parcurile fotovoltaice. În unele cazuri, producția nu a putut fi injectată din start la capacitate maximă, fiind nevoie de finalizarea infrastructurii de transport și racordare. Compania afirmă că include aceste costuri în estimările financiare pentru proiectele viitoare. Portofoliu aproape de 1 GW și accent pe proiecte „construibile” HELLENiQ Renewables, divizia de energie regenerabilă a grupului grec HELLENiQ ENERGY, afirmă că are în România un portofoliu apropiat de un gigawatt, care include proiecte deja construite și operaționale, aflate în construcție sau în pregătire pentru realizare până în 2030. George Alexopoulos , Deputy CEO al HELLENiQ ENERGY, a spus că grupul urmărește proiecte care pot fi efectiv construite și exploatate, nu acumularea de autorizații și capacități teoretice. În acest context, el a comparat situația cu Grecia, unde există peste 100 GW de proiecte autorizate la nivelul întregii piețe, dar doar o parte ar urma să fie construite. „România este acolo, alături de Grecia, ca o piață foarte importantă pentru noi”, a declarat George Alexopoulos. Bateriile, piesa-cheie pentru evitarea „tăierilor” de producție Compania pune accent pe integrarea stocării în proiectele noi, pe fondul creșterii producției fotovoltaice și al apariției intervalelor cu ofertă concentrată în timpul zilei, când prețurile pot deveni foarte mici sau chiar negative. Stocarea ar permite mutarea unei părți din producție către orele de seară și noapte, când cererea și prețurile pot fi mai ridicate. Reprezentanții companiei afirmă că toate proiectele viitoare sunt hibride și analizează inclusiv adăugarea de capacități de stocare la unele proiecte deja operaționale. În România, HELLENiQ Renewables are deja proiecte hibride fotovoltaice cu sisteme de stocare care pot asigura o fereastră de stocare de aproximativ patru ore și evaluează instalarea bateriilor și la portofoliul existent de aproximativ 211 MW de capacități fotovoltaice operaționale. Context de piață: spațiu de creștere și presiune pe prețuri Compania consideră că România are mai mult spațiu de creștere decât Grecia, inclusiv pentru că penetrarea energiei regenerabile este mai redusă. Cele două piețe au consum anual de electricitate relativ apropiat, de aproximativ 50 TWh fiecare, însă Grecia este mai avansată în integrarea surselor regenerabile. Reprezentanții HELLENiQ Renewables mai susțin că energia regenerabilă contribuie la reducerea costurilor față de un scenariu dominat de centrale pe gaze, dar că în perioadele cu producție redusă din regenerabile gazul continuă să influențeze puternic prețul electricității. Alexopoulos a spus că se așteaptă la o temperare a prețurilor până în vara anului viitor, cu precizarea că estimările depind de ritmul punerii în funcțiune a noilor capacități regenerabile și de evoluția pieței gazelor. [...]

AFM deschide în noiembrie un program de 400 mil. lei pentru baterii la prosumatori , cu finanțare de până la 15.000 lei per proiect, într-o încercare de a reduce consumul din rețea și costurile cu energia pentru gospodăriile care au deja fotovoltaice, potrivit AGRO TV . Programul este lansat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) , prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) , și vizează instalarea sistemelor de stocare a energiei electrice pentru persoanele fizice care au calitatea de prosumator. Calendarul înscrierilor: instalatori întâi, persoane fizice după Conform anunțului citat, programul începe pe 16 noiembrie 2026 cu etapa de validare a instalatorilor. Sesiunea pentru instalatori se desfășoară între 16 și 20 noiembrie. Persoanele fizice pot solicita finanțare începând cu 20 noiembrie 2026, ora 10:00, iar înscrierile sunt programate între 20 și 25 noiembrie 2026. Ambele sesiuni se încheie la ora 23:59 în ultima zi de înscriere. Cum se calculează sprijinul: 75% din proiect, cu plafon și cost eligibil pe kWh Finanțarea poate acoperi maximum 75% din valoarea totală a proiectului, fără a depăși 15.000 de lei (TVA inclusă). Standardul maxim de cost eligibil este de 1.500 lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare instalată. Bugetul total al programului este de 400 de milioane de lei. Documente și depunere: cerere în aplicația AFM Pentru accesarea fondurilor, solicitarea se depune prin aplicația informatică AFM, împreună cu documentele cerute. În lista menționată în articol intră: actul de identitate; certificatele fiscale; contractul de prosumator; certificatul de racordare; o factură de energie electrică emisă în ultimele șase luni. De ce contează: stocarea poate reduce dependența de rețea Obiectivul programului este ca prosumatorii să utilizeze mai eficient energia produsă din surse regenerabile, prin stocarea energiei generate în timpul zilei pentru utilizare ulterioară, inclusiv când panourile nu produc. În consecință, beneficiarii își pot reduce consumul din rețeaua națională, costurile cu electricitatea și dependența de furnizorii de energie. [...]