Războiul din Iran stimulează recordurile Chinei în exporturile de tehnologie energetică

Blocada Strâmtorii Hormuz a împins importatorii de energie spre alternative, iar China a ajuns la exporturi record de tehnologie verde , cu vârfuri la panouri solare, baterii și vehicule electrice, potrivit WinFuture . Contextul este escaladarea militară din Iran, care a amplificat volatilitatea prețurilor la petrol și incertitudinea pe piețele energetice, accelerând investițiile în surse regenerabile în special în Asia. Șocul de pe piața energiei: Hormuz, punctul de declanșare Evoluția este legată de blocarea Strâmtorii Hormuz după lovituri aeriene ale SUA și Israel asupra unor ținte iraniene. Prin această rută trece aproximativ o cincime din oferta globală de petrol și gaze, iar restricționarea traficului a dus la fluctuații puternice ale prețului petrolului și la creșterea riscului perceput în aprovizionarea cu energie. În acest context, statele asiatice dependente de importurile din Orientul Mijlociu au reacționat simultan prin măsuri de economisire și prin accelerarea investițiilor în surse alternative. Exporturi record: solar, baterii și vehicule electrice Conform think tank-ului Ember, China a exportat doar în martie tehnologie solară echivalentă cu 68 GW putere instalată, un nivel record. Volumul este cu 50% peste precedentul maxim, potrivit CNN, citat în material. În total, 50 de țări au înregistrat importuri record de tehnologie solară din China, mai ales în Asia și Africa. Cererea a crescut puternic și pentru celelalte două componente ale „noilor trei” industrii (solar, baterii, vehicule electrice): exporturile acestor sectoare au urcat cu 70% față de anul anterior; exporturile de baterii au ajuns la circa 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei ), cu cerere ridicată în Europa, Australia și India; exporturile de mașini electrice și hibride au crescut cu 140% . De ce contează: crizele fosile accelerează tranziția și repoziționează lanțurile de aprovizionare Experții citați în material vorbesc despre un „schimb structural” accelerat: crizele repetate ale piețelor de combustibili fosili (după efectele războiului Rusiei în Ucraina, acum tensiunile din Iran) cresc presiunea pentru reducerea dependenței de petrol și gaze. În paralel, tranziția energetică capătă greutate politică, fiind asociată tot mai mult cu securitatea aprovizionării. China este prezentată ca beneficiar major al acestei dinamici: prin investiții masive ale statului, și-a redus dependența de importuri energetice și s-a poziționat ca furnizor global de tehnologii verzi. Ca exemplu, WinFuture menționează Pakistanul, care ar fi redus costurile energiei prin importuri de panouri solare mai ieftine din China. Ce urmează depinde de durata restricțiilor din Hormuz și de persistența volatilității la petrol; materialul indică însă că, pe fondul incertitudinii, tot mai multe state își cresc ritmul de achiziții și investiții în regenerabile pentru a-și limita expunerea la șocuri geopolitice. [...]