Știri
Știri din categoria Energie verde

Prefectura Buzău investește 520.239 lei în baterii pentru a reduce factura la energie și pentru a folosi local electricitatea produsă de panourile fotovoltaice, în loc să o livreze în rețea și să o compenseze ulterior, potrivit Agerpres.
Proiectul, intitulat „Instalarea de capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile la Instituția Prefectului-Județul Buzău”, este finanțat din Fondul pentru modernizare, prin măsura de sprijin pentru dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei din surse regenerabile pentru entități publice.
Prefectul Leonard Dimian a explicat că instituția avea deja panouri solare și invertor pentru livrare în rețea, iar acum folosește finanțarea europeană pentru a achiziționa elemente de stocare, astfel încât energia produsă să fie utilizată direct de instituție.
Conducerea Prefecturii se așteaptă la reducerea costurilor cu energia electrică și la scăderea amprentei de carbon. Dimian a arătat că, pentru instituție, consumul relevant este în timpul zilei, când se produce și energia fotovoltaică, în timp ce noaptea consumul este redus, deoarece instalațiile sunt închise.
„Nu este avantajos să compensezi ce introduci în rețea, cu ce consumi ulterior din rețea.”
În același context, prefectul a menționat că instituția are costuri ridicate cu energia, inclusiv pe fondul creșterii consumului asociat pompelor de căldură, după trecerea de la încălzirea pe gaze.
Sediul Prefecturii Buzău a fost încadrat în clasa A+ de eficiență energetică după finalizarea reabilitării, în prima parte a anului 2026. Potrivit informațiilor transmise, au fost instalate:
Recomandate

Guvernul deschide o linie de finanțare de 650 milioane euro (aprox. 3,25 mld. lei) pentru ca instituțiile publice să-și producă și să-și stocheze energia , prin două programe din Fondul pentru Modernizare , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a semnat ordinele de lansare, potrivit Antena 3 . Miza economică este reducerea facturilor la energie pentru primării, spitale, școli și alte instituții, dar și scăderea presiunii pe rețea în vârfurile de consum. Cum sunt împărțiți banii și ce se finanțează Pachetul total este structurat în două programe: 500 milioane euro (aprox. 2,5 mld. lei) pentru instalarea de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare . Proiectele pot include și pompe de căldură , iar energia produsă va fi folosită pentru consumul propriu. Bateriile sunt obligatorii și trebuie dimensionate pentru 2–4 ore de funcționare . 150 milioane euro (aprox. 750 mil. lei) pentru instituțiile care au deja instalații de producere a energiei din surse regenerabile , astfel încât să poată monta baterii „în spatele contorului” (adică pe partea de consum intern a instituției), pentru a stoca energia produsă și a o utiliza ulterior tot pentru consum propriu. Cine poate aplica și cât poate primi Eligibile sunt, conform anunțului, primăriile și consiliile județene, spitalele publice, universitățile de stat, centrele sociale și alte instituții publice . Finanțarea poate acoperi până la 100% din cheltuielile eligibile , cu un plafon de 10 milioane euro (aprox. 50 mil. lei) per beneficiar . Calendar: depunere prin AFIR și termen final 2029 Înscrierile se deschid vineri, 11 septembrie . Cererile se depun prin AFIR până la 6 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Evaluarea proiectelor este programată între 9 noiembrie 2026 și 12 februarie 2027 , iar investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune până la 31 decembrie 2029 . De ce contează pentru costurile publice și rețea Bolojan a indicat două efecte urmărite: reducerea facturilor la energie pentru instituțiile publice și folosirea mai eficientă a energiei regenerabile , inclusiv prin stocare, ceea ce ar urma să diminueze presiunea asupra rețelei în perioadele de consum ridicat. „Prin aceste investiții, instituțiile publice își vor putea reduce facturile la energie și vor putea folosi mai eficient energia produsă din surse regenerabile, reducând în același timp presiunea asupra rețelei în perioadele de consum ridicat.” [...]

Ministerul Energiei pune la bătaie 500 mil. euro (aprox. 2,62 mld. lei) pentru fotovoltaice cu stocare destinate autoconsumului în sectorul public , într-un apel finanțat integral din Fondul pentru modernizare , cu depunere „primul venit, primul evaluat”, potrivit Economedia . Miza economică este reducerea facturilor la energie ale instituțiilor și, implicit, a subvențiilor/compensațiilor plătite de stat pentru servicii publice. Apelul se derulează online în sistemul informatic al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), iar cererile de finanțare pot fi depuse din 28 septembrie 2026, ora 10:00, până la 20 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Cum se face selecția și care sunt termenele Ministerul Energiei precizează că selecția proiectelor urmează principiul „primul venit, primul evaluat”, cu respectarea condițiilor din ghid. Calendarul indicat în anunț: Evaluare proiecte: 23 noiembrie 2026 – 2 martie 2027 Contractare: pe măsura aprobării proiectelor, începând cu 8 februarie 2027 Finalizare și punere în funcțiune: până la 31 decembrie 2029 Cine poate cere finanțare Sunt eligibile, între altele, entități publice și organizații care prestează servicii publice, inclusiv: unități administrativ-teritoriale și subdiviziuni; structuri din apărare, ordine publică și siguranță națională, administrația penitenciară; spitale finanțate integral din fonduri publice; instituții publice (în sensul Legii nr. 500/2002); culte recunoscute oficial și unități de cult; universități de stat; institute naționale și alte entități de cercetare-dezvoltare de drept public; asociații de dezvoltare intercomunitară; centre sociale și centre de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice; Agenția Națională pentru Sport și instituții subordonate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român (inclusiv instituții subordonate); Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în anumite condiții legate de ajutorul de stat. Beneficiarii trebuie să demonstreze că investiția va fi folosită pentru reducerea costului energiei necesare serviciului public și că va duce la diminuarea subvenției/compensației plătite de stat. Ce se finanțează și în ce limite Activitățile eligibile includ: achiziția de instalații/echipamente noi pentru capacități de producție din energie solară, cu stocare integrată ; achiziția de pompe de căldură ; lucrări de construcții aferente proiectului; montaj și punere în funcțiune. Finanțarea poate ajunge la maximum 100% din cheltuielile eligibile, în limita a 10 milioane euro (aprox. 52,5 mil. lei) per beneficiar (pentru proiectul propriu și participarea în parteneriate). Plafoanele maxime ale ajutorului nerambursabil solicitat pe MW instalat sunt: 900.000 euro/MW (aprox. 4,72 mil. lei/MW), fără TVA, pentru proiecte fără pompe de căldură; 1.100.000 euro/MW (aprox. 5,77 mil. lei/MW), fără TVA, pentru proiecte care includ și pompe de căldură. [...]

Guvernul deschide o linie de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru panouri fotovoltaice cu baterii destinate autoconsumului în sectorul public , printr-un apel lansat de Ministerul Energiei , potrivit Newsweek . Miza economică este reducerea costurilor cu energia ale instituțiilor finanțate din bani publici și, implicit, presiune mai mică pe subvenții/compensații plătite de stat. Apelul se derulează online în sistemul informatic al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Depunerea cererilor începe pe 28 septembrie 2026, ora 10:00, și se încheie pe 20 noiembrie 2026 sau mai devreme, dacă bugetul se epuizează, în ordinea depunerii. Cum se face selecția și care este calendarul Selecția proiectelor se face după principiul „primul venit, primul evaluat”, cu respectarea condițiilor din ghid, conform Ministerului Energiei. Calendarul indicat: Evaluare proiecte: 23 noiembrie 2026 – 2 martie 2027 Contractare: pe măsura aprobării proiectelor, începând cu 8 februarie 2027 Finalizare și punere în funcțiune: până la 31 decembrie 2029 Cine poate cere finanțare Sunt eligibile, între altele, entități publice și organizații cu finanțare publică, inclusiv: unități administrativ-teritoriale (și subdiviziuni); structuri din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională; administrația penitenciară; spitale finanțate integral din fonduri publice; instituții publice (în sensul Legii nr. 500/2002); culte recunoscute oficial și unități de cult; universități de stat; institute naționale și alte entități publice de cercetare-dezvoltare; Asociații de Dezvoltare Intercomunitară; centre sociale și centre de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice; Agenția Națională pentru Sport (și instituții subordonate); Comitetul Olimpic și Sportiv Român (și instituții subordonate); Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în condițiile în care prestează o misiune de serviciu public, cu finanțare încadrată ca „ajutor existent” în sensul regulilor europene privind ajutorul de stat. Cât se finanțează și ce cheltuieli sunt eligibile Finanțarea este de maximum 100% din cheltuielile eligibile , cu un plafon de 10.000.000 euro (aprox. 50 milioane lei) per beneficiar . Apelul este finanțat integral din fonduri nerambursabile din Fondul pentru modernizare . Beneficiarii trebuie să demonstreze că investiția este folosită pentru reducerea costului energiei necesare serviciului public și că aceasta duce la diminuarea subvenției/compensației plătite de stat. Activități eligibile includ: achiziția de instalații/echipamente noi pentru capacități de producere a energiei din surse solare, cu stocare integrată ; achiziția de pompe de căldură ; lucrări de construcții aferente proiectului; montaj și punere în funcțiune. Plafoanele maxime ale ajutorului nerambursabil pe MW instalat sunt: 900.000 euro/MW (fără TVA) pentru proiecte fără pompe de căldură; 1.100.000 euro/MW (fără TVA) pentru proiecte cu pompe de căldură. De ce contează pentru bugetele publice Schema mută o parte din consumul instituțiilor publice către producție proprie (autoconsum) și stocare, ceea ce poate reduce volatilitatea costurilor cu energia și necesarul de subvenții, în măsura în care proiectele sunt implementate la timp și dimensionate corect. Pentru context suplimentar despre cadrul de reglementare și utilizare, publicația trimite și la materiale despre prevederi din noul Cod al urbanismului pentru proiecte fotovoltaice și despre panouri fotovoltaice la bloc și pașii pentru asociațiile de proprietari . [...]

Panourile solare pe acoperiș nu pot înlocui rapid fermele solare, iar motivul ține mai ales de politici publice și costuri , potrivit unei analize publicate de BGR . Chiar dacă tehnic o locuință poate ajunge să funcționeze 100% pe energie solară, consumatorii mari – în special centrele de date – mențin nevoia de capacități dedicate, la scară industrială. La nivel operațional, comparația de scară rămâne dificilă pentru acoperișuri. BGR notează că o fermă solară de 100 MW poate ocupa 640 de acri (aprox. 259 de hectare), ceea ce ar însemna acoperirea cu panouri a cel puțin aceleiași suprafețe de acoperișuri pentru a o „anula” – și, în practică, chiar mai mult, deoarece instalațiile la scară de utilitate sunt mai eficiente decât panourile montate fragmentat pe proprietăți private. De ce fermele solare rămân relevante: eficiență și consumatori mari Argumentul central este că locuințele nu sunt cei mai mari consumatori de energie. În „era centrelor de date”, necesarul de panouri pentru a alimenta astfel de clădiri arată, în interpretarea publicației, că fermele solare au în continuare un rol puternic în mixul energetic. În plus, eficiența mai bună a proiectelor la scară mare (utility-scale) înseamnă că aceeași cantitate de energie poate fi obținută mai predictibil și mai concentrat decât prin mii sau milioane de instalații mici, dispersate. Ce ar putea schimba ecuația: acoperișuri peste tot, dar cu condiții greu de îndeplinit BGR admite că panourile pot fi instalate pe „aproape orice tip de acoperiș” și că, teoretic, dacă fiecare clădire ar avea panouri, fermele solare ar putea deveni redundante. Ca exemplu de ordinul mărimii, publicația compară cea mai mare fermă solară din SUA , din deșertul Mojave, care acoperă peste 4.600 de acri (aprox. 1.861 de hectare), cu suprafața de teren urban „conveiat sau dezvoltat” din Las Vegas, de 44.000 de acri (aprox. 17.806 hectare). Ideea: la nivel de oraș, există suficientă suprafață construită încât, în scenariul maximal, acoperișurile ar putea face o parte din capacitățile dedicate mai puțin necesare. Principalul blocaj: reglementarea și economia investiției Motivul pentru care nu vedem panouri pe fiecare acoperiș este, în analiza BGR, „lipsa politicilor publice”. Concret, ar fi nevoie de: un cadru reglementat prin care persoanele și companiile să poată transfera energia în exces în rețea; prețuri standardizate pentru servicii și utilități legate de solar. Pe partea economică, fără stimulente guvernamentale, mulți sunt descurajați de costul inițial ridicat și de perioada lungă de recuperare. Publicația menționează un reper: poate dura până la 15 ani până când panourile instalate acasă „se plătesc singure”. În cazul instalațiilor comerciale, recuperarea este de regulă mai rapidă, dar rămâne un efort financiar pe care nu toți vor să și-l asume. În scenariul în care panourile ar deveni obligatorii pentru clădiri rezidențiale și comerciale, BGR subliniază că ar fi necesare și măsuri de eficientizare dificil de generalizat: reducerea umbrelor pe proprietate și baterii pentru stocarea energiei în exces. Concluzia analizei este că aceste condiții nu sunt nici deosebit de dorite, nici practice la scară largă, ceea ce face puțin probabilă, pe termen scurt, „ieșirea din joc” a fermelor solare. [...]

Parcul eolian Green Breeze din Galați a intrat în producție comercială , un pas care aduce în piață energie regenerabilă nouă și consolidează portofoliul operațional al dezvoltatorului suedez OX2 în România, potrivit Profit . Proiectul, situat în principal în comuna Cuca (județul Galați), a primit licență de exploatare comercială de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) după finalizarea lucrărilor de construire și racordare la rețea, precum și a probelor de producție. Lucrările au început la jumătatea lunii noiembrie 2024, iar parcul a fost energizat și conectat la rețea în mai 2026. Green Breeze are 16 turbine Vestas V162-6,2 MW și o producție anuală estimată la aproximativ 312 GWh, suficientă pentru consumul de electricitate a aproape 51.000 de gospodării, conform datelor din articol. Totodată, proiectul ar urma să evite emisii de circa 150.000 de tone de CO₂ pe an. Tranzacția și operarea: OX2 predă proiectul către Nala Renewables OX2 a predat parcul eolian proprietarului său, Nala Renewables, după ce proiectul a fost inițiat de suedezi și vândut ulterior către Nala. Conform informațiilor citate de publicație, Nala Renewables este un joint-venture între grupul Trafigura și fondul de investiții IFM Investors (Melbourne). Prețul de vânzare al proiectului a fost de aproape 214 milioane euro (aprox. 1,07 miliarde lei). Deși a vândut activul, OX2 rămâne implicată în operare: compania a construit parcul și îl operează după finalizare, în baza acordului semnat cu Nala Renewables. Green Breeze este primul proiect al OX2 din România ajuns în faza de operare comercială, iar predarea coincide cu împlinirea a cinci ani de activitate a OX2 pe piața locală. Legătura cu Apple: contract pe 12 ani, dar fără livrare fizică de energie În paralel, proiectul are și o componentă de finanțare/hedging (acoperire a riscului de preț) asociată unui acord pe termen lung cu Apple. Potrivit articolului, Apple a încheiat anul trecut un contract de tip Power Purchase Agreement (PPA) pe 12 ani, care acoperă o proporție semnificativă din producția viitoare a parcului. Publicația precizează însă că este un „PPA pur virtual”, adică un contract strict financiar, fără livrare fizică de energie către Apple: energia este vândută de operator pe piața angro, iar Apple primește certificate care atestă contribuția la dezvoltarea producției de energie regenerabilă, în sprijinul obiectivelor sale de decarbonare. Ce urmează pentru OX2 în România OX2 mai are în România trei proiecte eoliene, cu o capacitate totală de aproximativ 300 MW, aflate în construcție sau care urmează să intre în această etapă în scurt timp. În plus, compania are în dezvoltare proiecte eoliene onshore, sisteme de stocare a energiei în baterii (BESS) și proiecte solare, cu o capacitate totală de 1,2 GW, conform datelor din articol. [...]

Cele mai mari parcuri solare funcționale din România sunt controlate de investitori străini , iar companiile locale lipsesc din top 10, în condițiile în care capacitatea instalată în fotovoltaic a urcat accelerat în 2026, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , bazată pe date Transelectrica . Datele analizate de publicație arată că patru dintre cele mai mari zece parcuri solare funcționale la 1 septembrie au peste 100 MW, iar șase proiecte din top sunt noi, intrate în funcțiune de la începutul anului. Față de clasamentul din ianuarie 2026, proiectele din lista de la începutul lui septembrie sunt „semnificativ mai mari”, ceea ce indică o schimbare rapidă de scară în piață. Cine domină topul și ce spune asta despre piață Clasamentul este condus de un parc solar de 135 MW din județul Olt, operat de Grup Blauer București, companie deținută de China Huadian Hong Kong Company Ltd, parte a grupului China Huadian Corporation . ZF notează că prezența acestui investitor arată că China nu este doar furnizor de tehnologie pentru parcurile solare, ci și un cumpărător de active operaționale în expansiunea sa internațională. Parcul din Olt a fost preluat anul trecut de investitori chinezi și fusese inițial dezvoltat de mai mulți oameni de afaceri români, printre care Bogdan Stelea, fost portar al echipei naționale. În restul topului 10, proprietarii sunt un „mix de investitori” din: Israel Grecia Ucraina Danemarca Deocamdată, companiile românești nu apar în acest top realizat în funcție de puterea instalată. Context: creștere rapidă a solarului și avans pe stocare La 1 septembrie, România ajunsese la o putere instalată în energie solară de 4.394 MW, în creștere față de luna anterioară (4.163 MW), conform datelor Transelectrica citate de ZF. În același timp, luna trecută au fost retrași din sistem 100 MW pe cărbune, iar puterea netă la început de septembrie a crescut cu circa 131 MW. Pe segmentul de stocare (capacități care pot reține energia și o pot livra ulterior în rețea), puterea instalată a ajuns la 1.161 MW la începutul lui septembrie. Per total, puterea instalată în producția de energie era de 20.337 MW la 1 septembrie, potrivit Transelectrica. De ce contează Absența companiilor locale din topul celor mai mari parcuri solare funcționale sugerează că „miza de scară” din fotovoltaic este, în acest moment, câștigată în principal prin capital și consolidare venite din afara României, într-un an în care proiectele noi au intrat în funcțiune într-un ritm accelerat. În paralel, creșterea capacității de stocare indică o schimbare operațională importantă pentru integrarea producției solare în sistemul energetic. [...]