Știri
Știri din categoria Energie verde

Prefectura Buzău investește 520.239 lei în baterii pentru a reduce factura la energie și pentru a folosi local electricitatea produsă de panourile fotovoltaice, în loc să o livreze în rețea și să o compenseze ulterior, potrivit Agerpres.
Proiectul, intitulat „Instalarea de capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile la Instituția Prefectului-Județul Buzău”, este finanțat din Fondul pentru modernizare, prin măsura de sprijin pentru dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei din surse regenerabile pentru entități publice.
Prefectul Leonard Dimian a explicat că instituția avea deja panouri solare și invertor pentru livrare în rețea, iar acum folosește finanțarea europeană pentru a achiziționa elemente de stocare, astfel încât energia produsă să fie utilizată direct de instituție.
Conducerea Prefecturii se așteaptă la reducerea costurilor cu energia electrică și la scăderea amprentei de carbon. Dimian a arătat că, pentru instituție, consumul relevant este în timpul zilei, când se produce și energia fotovoltaică, în timp ce noaptea consumul este redus, deoarece instalațiile sunt închise.
„Nu este avantajos să compensezi ce introduci în rețea, cu ce consumi ulterior din rețea.”
În același context, prefectul a menționat că instituția are costuri ridicate cu energia, inclusiv pe fondul creșterii consumului asociat pompelor de căldură, după trecerea de la încălzirea pe gaze.
Sediul Prefecturii Buzău a fost încadrat în clasa A+ de eficiență energetică după finalizarea reabilitării, în prima parte a anului 2026. Potrivit informațiilor transmise, au fost instalate:
Recomandate

Ministerul Energiei pune la bătaie 500 mil. euro (aprox. 2,62 mld. lei) pentru fotovoltaice cu stocare destinate autoconsumului în sectorul public , într-un apel finanțat integral din Fondul pentru modernizare , cu depunere „primul venit, primul evaluat”, potrivit Economedia . Miza economică este reducerea facturilor la energie ale instituțiilor și, implicit, a subvențiilor/compensațiilor plătite de stat pentru servicii publice. Apelul se derulează online în sistemul informatic al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), iar cererile de finanțare pot fi depuse din 28 septembrie 2026, ora 10:00, până la 20 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Cum se face selecția și care sunt termenele Ministerul Energiei precizează că selecția proiectelor urmează principiul „primul venit, primul evaluat”, cu respectarea condițiilor din ghid. Calendarul indicat în anunț: Evaluare proiecte: 23 noiembrie 2026 – 2 martie 2027 Contractare: pe măsura aprobării proiectelor, începând cu 8 februarie 2027 Finalizare și punere în funcțiune: până la 31 decembrie 2029 Cine poate cere finanțare Sunt eligibile, între altele, entități publice și organizații care prestează servicii publice, inclusiv: unități administrativ-teritoriale și subdiviziuni; structuri din apărare, ordine publică și siguranță națională, administrația penitenciară; spitale finanțate integral din fonduri publice; instituții publice (în sensul Legii nr. 500/2002); culte recunoscute oficial și unități de cult; universități de stat; institute naționale și alte entități de cercetare-dezvoltare de drept public; asociații de dezvoltare intercomunitară; centre sociale și centre de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice; Agenția Națională pentru Sport și instituții subordonate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român (inclusiv instituții subordonate); Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în anumite condiții legate de ajutorul de stat. Beneficiarii trebuie să demonstreze că investiția va fi folosită pentru reducerea costului energiei necesare serviciului public și că va duce la diminuarea subvenției/compensației plătite de stat. Ce se finanțează și în ce limite Activitățile eligibile includ: achiziția de instalații/echipamente noi pentru capacități de producție din energie solară, cu stocare integrată ; achiziția de pompe de căldură ; lucrări de construcții aferente proiectului; montaj și punere în funcțiune. Finanțarea poate ajunge la maximum 100% din cheltuielile eligibile, în limita a 10 milioane euro (aprox. 52,5 mil. lei) per beneficiar (pentru proiectul propriu și participarea în parteneriate). Plafoanele maxime ale ajutorului nerambursabil solicitat pe MW instalat sunt: 900.000 euro/MW (aprox. 4,72 mil. lei/MW), fără TVA, pentru proiecte fără pompe de căldură; 1.100.000 euro/MW (aprox. 5,77 mil. lei/MW), fără TVA, pentru proiecte care includ și pompe de căldură. [...]

Guvernul deschide o linie de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru panouri fotovoltaice cu baterii destinate autoconsumului în sectorul public , printr-un apel lansat de Ministerul Energiei , potrivit Newsweek . Miza economică este reducerea costurilor cu energia ale instituțiilor finanțate din bani publici și, implicit, presiune mai mică pe subvenții/compensații plătite de stat. Apelul se derulează online în sistemul informatic al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Depunerea cererilor începe pe 28 septembrie 2026, ora 10:00, și se încheie pe 20 noiembrie 2026 sau mai devreme, dacă bugetul se epuizează, în ordinea depunerii. Cum se face selecția și care este calendarul Selecția proiectelor se face după principiul „primul venit, primul evaluat”, cu respectarea condițiilor din ghid, conform Ministerului Energiei. Calendarul indicat: Evaluare proiecte: 23 noiembrie 2026 – 2 martie 2027 Contractare: pe măsura aprobării proiectelor, începând cu 8 februarie 2027 Finalizare și punere în funcțiune: până la 31 decembrie 2029 Cine poate cere finanțare Sunt eligibile, între altele, entități publice și organizații cu finanțare publică, inclusiv: unități administrativ-teritoriale (și subdiviziuni); structuri din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională; administrația penitenciară; spitale finanțate integral din fonduri publice; instituții publice (în sensul Legii nr. 500/2002); culte recunoscute oficial și unități de cult; universități de stat; institute naționale și alte entități publice de cercetare-dezvoltare; Asociații de Dezvoltare Intercomunitară; centre sociale și centre de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice; Agenția Națională pentru Sport (și instituții subordonate); Comitetul Olimpic și Sportiv Român (și instituții subordonate); Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în condițiile în care prestează o misiune de serviciu public, cu finanțare încadrată ca „ajutor existent” în sensul regulilor europene privind ajutorul de stat. Cât se finanțează și ce cheltuieli sunt eligibile Finanțarea este de maximum 100% din cheltuielile eligibile , cu un plafon de 10.000.000 euro (aprox. 50 milioane lei) per beneficiar . Apelul este finanțat integral din fonduri nerambursabile din Fondul pentru modernizare . Beneficiarii trebuie să demonstreze că investiția este folosită pentru reducerea costului energiei necesare serviciului public și că aceasta duce la diminuarea subvenției/compensației plătite de stat. Activități eligibile includ: achiziția de instalații/echipamente noi pentru capacități de producere a energiei din surse solare, cu stocare integrată ; achiziția de pompe de căldură ; lucrări de construcții aferente proiectului; montaj și punere în funcțiune. Plafoanele maxime ale ajutorului nerambursabil pe MW instalat sunt: 900.000 euro/MW (fără TVA) pentru proiecte fără pompe de căldură; 1.100.000 euro/MW (fără TVA) pentru proiecte cu pompe de căldură. De ce contează pentru bugetele publice Schema mută o parte din consumul instituțiilor publice către producție proprie (autoconsum) și stocare, ceea ce poate reduce volatilitatea costurilor cu energia și necesarul de subvenții, în măsura în care proiectele sunt implementate la timp și dimensionate corect. Pentru context suplimentar despre cadrul de reglementare și utilizare, publicația trimite și la materiale despre prevederi din noul Cod al urbanismului pentru proiecte fotovoltaice și despre panouri fotovoltaice la bloc și pașii pentru asociațiile de proprietari . [...]

Bill Gates a ajuns să dețină 38% din Republic Services , o participație evaluată la 29 de miliarde de dolari (aprox. 133 miliarde lei), iar o investigație citată de CNN susține că influența sa nu s-a tradus într-o reducere pe măsura mizei a emisiilor de metan ale companiei, deși gropile de gunoi sunt o sursă majoră de poluare climatică. Unghiul economic este dublu: investiția s-a dovedit extrem de profitabilă, dar presiunea de reglementare și costurile de conformare pot schimba ecuația financiară pentru operatorii de depozite de deșeuri. Potrivit materialului, Gates a investit public în tehnologii „verzi” și a promis că va direcționa cel puțin 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) din banii săi către soluții precum geotermal, reactoare nucleare de nouă generație și tehnologii care „scot” carbonul din aer. În paralel, însă, prin vehiculul său investițional, a acumulat o poziție dominantă în Republic Services, al doilea mare operator de gropi de gunoi din SUA. De ce contează: metanul din gropile de gunoi intră tot mai mult în vizorul autorităților CNN, preluând o investigație ProPublica, arată că oamenii de știință tratează tot mai des gropile de gunoi ca pe o problemă climatică majoră: acestea ar fi responsabile pentru „până la o cincime” din emisiile de metan ale SUA, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt. Compania Republic ar genera, conform propriilor raportări, poluare climatică echivalentă cu cea produsă anual de 3 milioane de mașini pe benzină. În acest context, investigația ProPublica concluzionează că Republic nu ar fi „trăit” la nivelul principiilor climatice promovate public de Gates. Printre elementele invocate: inspectori federali ar fi găsit în mod repetat scăpări de metan peste limitele federale la depozite ale Republic; compania nu ar fi adoptat o țintă de reducere a emisiilor la fel de ambițioasă ca principalul concurent; Republic ar fi făcut lobby împotriva unor politici care ar putea „curăța” industria, inclusiv prin limitarea deșeurilor organice trimise la groapa de gunoi. Gates nu a răspuns solicitărilor repetate de a discuta investițiile în gropi de gunoi, iar ProPublica spune că nu a identificat comentarii publice ale acestuia pe subiect. Miza economică: investiție „sigură”, randament uriaș, dar cu risc de costuri suplimentare Din perspectiva financiară, pariul pe Republic a fost foarte profitabil, potrivit analizei ProPublica citate de CNN. De la finalul lui 1999, când Gates a ajuns să dețină 5% din acțiuni, prețul acțiunilor companiei ar fi crescut de 30 de ori, iar Gates ar fi încasat personal 2,6 miliarde de dolari (aprox. 12 miliarde lei) în dividende, pe baza unei analize a raportărilor către autoritatea de supraveghere a pieței. Investiția inițială este pusă în contextul strategiei de atunci: Gates ar fi cerut administratorului său de avere, Michael Larson, să vândă acțiuni Microsoft și să cumpere active „sigure” și „plictisitoare”, iar gropile de gunoi ofereau venituri recurente – „America va produce mereu gunoi”, notează materialul. Reglementare și operațiuni: captarea metanului poate deveni și sursă de venit, și punct vulnerabil Un element central este tehnologia de captare a gazului de depozit, care poate fi ars sau procesat în „gaz natural regenerabil” (un combustibil echivalent funcțional cu gazul natural, dar obținut din biogaz). În teorie, aceasta transformă o problemă de mediu într-o sursă de venit. Totuși, investigația descrie situații în care conformarea și întreținerea ar fi deficitare. CNN relatează că, în septembrie 2024, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a emis o alertă de aplicare a legii, avertizând că depozite din toată țara ar încălca cerințe de monitorizare și mentenanță. ProPublica spune că a obținut un tabel asociat alertei printr-o solicitare pe baza legislației de acces la informații, iar „o cincime” dintre facilitățile vizate ar aparține Republic. Un exemplu detaliat este depozitul McCarty Road din zona Houston, despre care materialul afirmă că ar fi primit ulterior o constatare formală de încălcare pentru presupusa nereportare sau nedetectare, pe perioade îndelungate, a depășirilor de metan peste limitele federale. Într-o declarație citată, un purtător de cuvânt al Republic, Rob Litt, spune că firma are „sute de manageri de mediu și ingineri” și că, atunci când sunt identificate probleme, compania lucrează pentru a le rezolva. În plus, potrivit ProPublica, din 2020 inspectorii EPA ar fi verificat cu detectoare portabile cel puțin 39 dintre cele aproximativ 200 de depozite ale Republic, documentând peste 1.400 de „puncte cu probleme” care ar fi emis metan în exces, inclusiv situații în care concentrațiile ar fi fost de 100 până la 300 de ori peste limita federală, cu risc de explozie. Ce urmează Din informațiile prezentate, tensiunea principală rămâne între profitabilitate și investițiile necesare pentru reducerea emisiilor. ProPublica notează că, după ce inițiativa Science Based Targets Initiative și-a înăsprit cerințele minime, angajați ai Republic ar fi estimat că alinierea la noul prag ar putea necesita peste 1 miliard de dolari cheltuieli suplimentare (aprox. 4,6 miliarde lei), ceea ce ar reduce spațiul pentru distribuții către acționari. Într-o industrie care intră tot mai mult sub lupa autorităților, costul conformării – și felul în care acționarii majori își folosesc influența – devine o variabilă cu impact direct asupra randamentelor viitoare. [...]

România a conectat rapid noi capacități solare, iar taxarea mai mică a parcurilor fotovoltaice față de Vest împinge investițiile și poate reduce costurile cu energia pentru autorități și consumatori, potrivit Digi24 . În paralel, importurile mari de electricitate rămân un factor care apasă asupra prețului curentului, ceea ce crește miza proiectelor noi de producție locală. În județul Bihor, sunt dezvoltate sau pregătite proiecte de zeci de milioane de euro, inclusiv pe terenuri ale unor foste platforme industriale care urmează să fie transformate în parcuri fotovoltaice. Un exemplu este comuna Sânmartin, de lângă Oradea , care a investit peste 25 de milioane de lei într-un parc fotovoltaic de trei hectare, finalizat anul acesta. Administratorul parcului, Sorin Petre, spune că eficiența este susținută de panouri „de ultimă generație” care recuperează inclusiv reflexia solului, ceea ce ar aduce un aport de putere de 5–10%. Primarul comunei Sânmartin, Cristian Laza, afirmă că investiția a redus cu aproximativ 40% cheltuielile cu electricitatea în comună. De ce „soarele e mai ieftin” în România Explicația ține de regimul de taxare, nu de radiația solară, potrivit președintelui Asociației Prosumatorilor din România , Dan Pîrșan: „Soarele în România este mai ieftin decât soarele din vestul Europei, în sensul în care avem o taxare mai mică asupra parcurilor fotovoltaice față de Spania, față de Germania și Portugalia.” Această diferență de costuri poate face proiectele mai atractive pentru investitori și poate accelera extinderea capacităților, într-un moment în care România încearcă să-și reducă dependența de importuri. Proiecte noi: stocare și injecție în sistemul național La Oradea, municipalitatea pregătește o investiție într-un parc fotovoltaic pe amplasamentul unui fost depozit de cenușă. Consiliul Local a aprobat și achiziționarea unei baterii de stocare, cu un cost de aproape 52 de milioane de lei. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea, Octavian Haragoș, explică faptul că energia produsă va fi injectată în sistemul național, iar „prin mecanismul de compensare” ar urma să reducă facturile plătite de municipalitate. Ritmul de conectare și dimensiunea pipeline-ului În primele nouă luni ale anului, România a conectat la rețea centrale fotovoltaice cu o putere totală de peste 1.000 MW, o capacitate comparabilă cu puterea instalată a unui reactor nuclear de la Cernavodă. La nivel național, peste 1.100 de proiecte fotovoltaice, cu o capacitate cumulată de aproximativ 58.000 MW, sunt în diferite stadii de dezvoltare. Pe lângă Bihor, județele menționate ca atrăgând proiecte mari sunt Arad, Timiș, Dolj și Giurgiu. Cea mai mare investiție fotovoltaică din România este indicată în județul Arad: un proiect dezvoltat de un investitor privat, evaluat la 800 de milioane de euro (aprox. 4,0 miliarde lei), cu o producție care ar urma să acopere consumul a peste 280.000 de locuințe. [...]

HELLENiQ Renewables își concentrează 60% din bugetul regional în România, cu investiții de 1,3 miliarde euro (aprox. 6,5 miliarde lei) până în 2030 , mizând pe proiecte care pot fi efectiv construite și exploatate, nu doar autorizate pe hârtie, potrivit Economedia . Compania spune că a investit deja aproximativ 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) pe piața locală. România este a doua cea mai mare piață a grupului din Europa de Sud-Est, alături de Grecia, iar direcția de dezvoltare vizează noi capacități de producție, proiecte hibride (producție regenerabilă plus baterii) și sisteme de stocare a energiei. De ce contează: investițiile depind de rețea, autorizații și stocare Planul de expansiune vine cu o condiție operațională majoră: racordarea la rețea și autorizarea sunt indicate de companie drept două dintre principalele blocaje în România. Reprezentanții HELLENiQ Renewables spun că, deși autorizarea este mai predictibilă decât în Grecia, au apărut dificultăți legate de capacitatea rețelelor și de lucrări suplimentare necesare pentru întărirea infrastructurii electrice. Aceste lucrări pot aduce costuri suplimentare și întârzieri după investiția inițială în parcurile fotovoltaice. În unele cazuri, producția nu a putut fi injectată din start la capacitate maximă, fiind nevoie de finalizarea infrastructurii de transport și racordare. Compania afirmă că include aceste costuri în estimările financiare pentru proiectele viitoare. Portofoliu aproape de 1 GW și accent pe proiecte „construibile” HELLENiQ Renewables, divizia de energie regenerabilă a grupului grec HELLENiQ ENERGY, afirmă că are în România un portofoliu apropiat de un gigawatt, care include proiecte deja construite și operaționale, aflate în construcție sau în pregătire pentru realizare până în 2030. George Alexopoulos , Deputy CEO al HELLENiQ ENERGY, a spus că grupul urmărește proiecte care pot fi efectiv construite și exploatate, nu acumularea de autorizații și capacități teoretice. În acest context, el a comparat situația cu Grecia, unde există peste 100 GW de proiecte autorizate la nivelul întregii piețe, dar doar o parte ar urma să fie construite. „România este acolo, alături de Grecia, ca o piață foarte importantă pentru noi”, a declarat George Alexopoulos. Bateriile, piesa-cheie pentru evitarea „tăierilor” de producție Compania pune accent pe integrarea stocării în proiectele noi, pe fondul creșterii producției fotovoltaice și al apariției intervalelor cu ofertă concentrată în timpul zilei, când prețurile pot deveni foarte mici sau chiar negative. Stocarea ar permite mutarea unei părți din producție către orele de seară și noapte, când cererea și prețurile pot fi mai ridicate. Reprezentanții companiei afirmă că toate proiectele viitoare sunt hibride și analizează inclusiv adăugarea de capacități de stocare la unele proiecte deja operaționale. În România, HELLENiQ Renewables are deja proiecte hibride fotovoltaice cu sisteme de stocare care pot asigura o fereastră de stocare de aproximativ patru ore și evaluează instalarea bateriilor și la portofoliul existent de aproximativ 211 MW de capacități fotovoltaice operaționale. Context de piață: spațiu de creștere și presiune pe prețuri Compania consideră că România are mai mult spațiu de creștere decât Grecia, inclusiv pentru că penetrarea energiei regenerabile este mai redusă. Cele două piețe au consum anual de electricitate relativ apropiat, de aproximativ 50 TWh fiecare, însă Grecia este mai avansată în integrarea surselor regenerabile. Reprezentanții HELLENiQ Renewables mai susțin că energia regenerabilă contribuie la reducerea costurilor față de un scenariu dominat de centrale pe gaze, dar că în perioadele cu producție redusă din regenerabile gazul continuă să influențeze puternic prețul electricității. Alexopoulos a spus că se așteaptă la o temperare a prețurilor până în vara anului viitor, cu precizarea că estimările depind de ritmul punerii în funcțiune a noilor capacități regenerabile și de evoluția pieței gazelor. [...]

AFM deschide în noiembrie un program de 400 mil. lei pentru baterii la prosumatori , cu finanțare de până la 15.000 lei per proiect, într-o încercare de a reduce consumul din rețea și costurile cu energia pentru gospodăriile care au deja fotovoltaice, potrivit AGRO TV . Programul este lansat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) , prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) , și vizează instalarea sistemelor de stocare a energiei electrice pentru persoanele fizice care au calitatea de prosumator. Calendarul înscrierilor: instalatori întâi, persoane fizice după Conform anunțului citat, programul începe pe 16 noiembrie 2026 cu etapa de validare a instalatorilor. Sesiunea pentru instalatori se desfășoară între 16 și 20 noiembrie. Persoanele fizice pot solicita finanțare începând cu 20 noiembrie 2026, ora 10:00, iar înscrierile sunt programate între 20 și 25 noiembrie 2026. Ambele sesiuni se încheie la ora 23:59 în ultima zi de înscriere. Cum se calculează sprijinul: 75% din proiect, cu plafon și cost eligibil pe kWh Finanțarea poate acoperi maximum 75% din valoarea totală a proiectului, fără a depăși 15.000 de lei (TVA inclusă). Standardul maxim de cost eligibil este de 1.500 lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare instalată. Bugetul total al programului este de 400 de milioane de lei. Documente și depunere: cerere în aplicația AFM Pentru accesarea fondurilor, solicitarea se depune prin aplicația informatică AFM, împreună cu documentele cerute. În lista menționată în articol intră: actul de identitate; certificatele fiscale; contractul de prosumator; certificatul de racordare; o factură de energie electrică emisă în ultimele șase luni. De ce contează: stocarea poate reduce dependența de rețea Obiectivul programului este ca prosumatorii să utilizeze mai eficient energia produsă din surse regenerabile, prin stocarea energiei generate în timpul zilei pentru utilizare ulterioară, inclusiv când panourile nu produc. În consecință, beneficiarii își pot reduce consumul din rețeaua națională, costurile cu electricitatea și dependența de furnizorii de energie. [...]