Știri
Știri din categoria Statistici
România combină un nivel ridicat de antreprenoriat în rândul tinerilor cu una dintre cele mai slabe rate de ocupare din UE, un contrast care indică o piață a muncii dificilă pentru segmentul 20–29 de ani, potrivit datelor Eurostat.
În 2025, România s-a situat pe locul trei în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor antreprenori (20–29 de ani) în totalul persoanelor care desfășoară activități independente (20–64 de ani): 10,3%. Pe primele două locuri au fost Slovacia (12,2%) și Malta (10,5%). La coada clasamentului s-au aflat Irlanda (5,1%), Bulgaria (5,3%) și Spania (5,9%).
În termeni absoluți, la nivelul UE, 2,06 milioane de persoane cu vârste între 20 și 29 de ani lucrau pe cont propriu în 2025, reprezentând 7,9% din totalul persoanelor care lucrau pe cont propriu cu vârste între 20 și 64 de ani.
Pe piața muncii, România apare însă în partea de jos a clasamentului. În 2025, rata de ocupare a forței de muncă pentru grupa 20–29 de ani a fost de 52,0%, a doua cea mai mică din UE, după Italia (47,6%). Bulgaria a urmat cu 52,7%.
Media UE a fost de 65,6% în 2025, în creștere cu 6,3 puncte procentuale față de 2015. Cele mai ridicate rate de ocupare în rândul tinerilor au fost în Țările de Jos (84,0%) și Malta (82,1%), urmate de Germania (77,0%).
Recomandate
România a avut cel mai mare avans lunar al lucrărilor de construcții din UE în februarie 2026 , un semnal de revenire rapidă după scăderea din ianuarie, într-un context în care piața europeană a rămas aproape plată, potrivit Antena 3 , care citează date Eurostat . În februarie 2026, lucrările de construcții au crescut cu 0,1% în Uniunea Europeană față de ianuarie, în timp ce în zona euro au scăzut cu 0,2%. Pe acest fond, România a raportat o creștere de 8,7% de la o lună la alta, cea mai mare din UE, urmată de Slovenia (5,5%) și Slovacia (5,4%). Pentru România, saltul din februarie a venit după o scădere de 4,4% în ianuarie. Ce arată comparația anuală: România, peste trendul european În ritm anual (februarie 2026 față de februarie 2025), lucrările de construcții au scăzut cu 2% în UE și cu 1,9% în zona euro. România s-a situat din nou în partea superioară a clasamentului, cu o creștere anuală de 15,6%, a doua după Slovenia (24,1%). Și aici, performanța României a urmat unei scăderi în luna anterioară: -2,5% în ianuarie. Detalierea pentru România: date INS pe tipuri de lucrări și clădiri Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România, în februarie 2026 față de februarie 2025, o creștere a volumului lucrărilor de construcții de 15,8% ca serie brută și de 13,8% ca serie ajustată (în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate). Pe seria brută, INS indică avansuri pe elemente de structură la: reparații capitale: +25,6%; construcții noi: +16,5%; întreținere și reparații curente: +6,7%. Pe obiecte de construcții, creșterile au fost la: clădiri rezidențiale: +27%; construcții inginerești: +21,2%; în timp ce clădirile nerezidențiale au scăzut cu 0,5%. În comparația februarie 2026 vs ianuarie 2026, INS arată o creștere de 49,9% ca serie brută și de 8,7% ca serie ajustată. Ca serie brută, cele mai mari creșteri pe obiecte de construcții au fost la clădirile nerezidențiale (+55,7%), urmate de clădirile rezidențiale (+52,7%) și construcțiile inginerești (+46%). [...]
România rămâne sub media UE la puterea de cumpărare, dar depășește Ungaria și alte patru state , potrivit datelor Eurostat prezentate de economedia.ro . În 2025, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde de putere de cumpărare (PPS – un indicator care ajustează veniturile la diferențele de preț dintre țări) plasează România la un scor de 78 din 100, unde 100 este media Uniunii Europene. Indicatorul arată cât poate cumpăra, în termeni comparabili, un locuitor dintr-o țară față de media UE. La nivel european, diferențele sunt mari: de la 68 în Bulgaria și Grecia până la 239 în Luxemburg, ceea ce înseamnă că Luxemburgul este la circa 3,5 ori peste cele mai jos clasate state, conform datelor Eurostat citate în material. Unde se poziționează România și pe cine depășește Cu scorul 78 (România apare și cu 79 într-un alt pasaj al textului), România este în aceeași zonă cu Croația și peste mai multe economii din regiune. În lista menționată în articol, România depășește: Ungaria (76) Slovacia Letonia Grecia Bulgaria Pentru mediul de afaceri, această poziționare contează deoarece PPS este folosit frecvent în comparații de convergență economică și în evaluări privind piața internă (cerere, consum, costuri relative), fără a fi un indicator direct al salariilor sau al productivității. Extremele din clasament și de ce pot distorsiona comparațiile În vârful clasamentului, Luxemburg și Irlanda se detașează net: 239, respectiv 237 (raportat la media UE = 100). Materialul notează însă că aceste valori sunt influențate de factori specifici: în Luxemburg, un număr mare de lucrători străini contribuie la PIB, dar nu sunt incluși în populația rezidentă; în Irlanda, PIB-ul ridicat este legat parțial de prezența multinaționalelor și de modul în care este contabilizată proprietatea intelectuală, o parte din venituri fiind repatriate către proprietarii din afara țării. Context: media UE în euro, ajustată la PPS În termeni monetari, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE a fost de aproximativ 41.600 euro în PPS în 2025 (date preliminare), cu un interval în interiorul UE de la 28.300 euro în Bulgaria la 99.300 euro în Luxemburg. În ansamblu, articolul indică o separare persistentă între Est și Vest/Nord: țările din Europa de Est au, în general, cele mai mici niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor în PPS, iar diferențele sunt asociate cu productivitatea muncii și intensitatea ocupării forței de muncă, potrivit explicațiilor Eurostat preluate în analiză. [...]
România este pe locul 10 în UE la prețul motorinei , care citează cele mai recente date din Oil Bulletin (serviciul Comisiei Europene de monitorizare a prețurilor la carburanți), valabile pentru 16 martie și publicate pe 19 martie. Pentru motorină, prețul mediu în România, cu taxe incluse, era echivalentul a 1,76 euro/litru. Această poziție plasează România în jumătatea inferioară a clasamentului european al prețurilor și sub media UE, de 1,94 euro/litru. La nivelul Uniunii, cel mai mare preț mediu era în Olanda (2,26 euro/litru), iar cel mai mic în Malta (1,21 euro/litru). În același timp, articolul notează că motorina din România este mai scumpă decât în majoritatea țărilor din regiune. Diferența medie față de Bulgaria este de 33 de eurocenți/litru, echivalentul a aproximativ 1,6 lei/litru, în favoarea Bulgariei. Contextul de consum rămâne relevant: motorina este cel mai utilizat carburant în România, cu 6 din cele 8 milioane de tone de carburanți consumate, iar circa o treime din consum provine din import. La benzină, România se află pe locul 15 în clasamentul european al prețurilor medii, adică în jumătatea mai scumpă a statelor UE, deși nivelul rămâne sub media ponderată a Uniunii. Prețul mediu era de 1,67 euro/litru, față de media UE de 1,837 euro/litru. Cel mai mic preț din UE era în Bulgaria (1,33 euro/litru), iar cel mai mare în Olanda (2,26 euro/litru); potrivit datelor Oil Bulletin, toate țările din zona României aveau prețuri mai mici decât cele din România. Indicator (date Oil Bulletin, 16 martie) România Media UE Minim UE Maxim UE Poziția României în UE Motorină (euro/litru, cu taxe) 1,76 1,94 Malta: 1,21 Olanda: 2,26 10 Benzină (euro/litru, cu taxe) 1,67 1,837 Bulgaria: 1,33 Olanda: 2,26 15 [...]
Scăderea producției industriale cu 2,6% în primele două luni din 2026 indică o slăbire a motorului manufacturier , în condițiile în care industria prelucrătoare a tras în jos indicatorul, în pofida creșterii pe segmentul de energie, potrivit datelor publicate de INS și preluate de Agerpres . În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, producția industrială (serie brută) a fost mai mică cu 2,6% față de intervalul similar din 2025. Pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (indicator care elimină efectele calendarului și ale variațiilor sezoniere), scăderea a fost de 2,5%. Ce a tras în jos industria: prelucrătoarea și extractiva INS indică drept principale cauze ale declinului (serie brută) scăderile din: industria prelucrătoare : -4,4%; industria extractivă : -2,7%. În același timp, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 7,6% , dar nu a compensat reculul din celelalte două ramuri. Pe seria ajustată, tabloul rămâne similar: industria prelucrătoare a scăzut cu 4,2%, iar industria extractivă cu 2,4%, în timp ce segmentul de energie a crescut cu 7%. Februarie: salt lunar, dar minus față de anul trecut În februarie 2026, producția industrială (serie brută) a crescut cu 9,3% față de ianuarie, pe fondul avansului din industria prelucrătoare (+14,5%). În aceeași comparație lunară, energia a scăzut cu 9,3%, iar industria extractivă cu 4%. Pe seria ajustată, producția industrială a fost mai mică cu 0,4% față de luna precedentă, ca urmare a scăderilor din industria extractivă (-2%) și din energie (-1,7%), în timp ce industria prelucrătoare a crescut cu 0,7%. Raportat la februarie 2025, producția industrială a scăzut: cu 1,8% pe seria brută (extractivă -3,5%, prelucrătoare -2,8%, energie +4,5%); cu 1,5% pe seria ajustată (extractivă -3,1%, prelucrătoare -2,4%, energie +4,4%). [...]
FMI a tăiat la 0,7% prognoza de creștere a României în 2026, semnalând un an cu avans economic mult mai slab decât se anticipa în toamnă , potrivit Agerpres , care citează cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO) publicat marți de Fondul Monetar Internațional . Revizuirea este semnificativă: estimarea pentru 2026 coboară la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza FMI în octombrie. Pentru 2027, instituția se așteaptă la o creștere a PIB de 2,5%. Inflație mai mare decât în prognoza din octombrie Pe lângă încetinirea creșterii, FMI vede și o inflație mai ridicată în 2026. După o rată a inflației de 7,3% anul trecut, FMI estimează pentru acest an 7,8%, față de 6,7% în prognoza din octombrie. Pentru 2027, inflația ar urma să se reducă la 3,9%. Deficit extern încă ridicat, deși în scădere În privința dezechilibrului extern, FMI estimează că deficitul de cont curent (diferența dintre intrările și ieșirile de valută din economie) se va reduce, dar va rămâne la un nivel înalt: 8% din PIB în 2025 (nivelul de anul trecut, menționat în raport); 6,8% din PIB în 2026 (peste estimarea de 6,6% din octombrie); 6,2% din PIB în 2027. Șomaj: scădere lentă, dar peste așteptările anterioare pentru 2026 FMI indică o scădere graduală a ratei șomajului, de la 6,1% în 2025 la 6% în 2026 și 5,9% în 2027. În octombrie, instituția prognoza pentru 2026 un șomaj de 5,8%, ceea ce înseamnă că noua estimare este ușor mai pesimistă. Previziunile au fost publicate în contextul reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale , care au loc săptămâna aceasta la Washington. [...]
BNR pornește în aprilie o anchetă pe circa 12.300 de gospodării pentru a calibra mai bine politica monetară și evaluarea riscurilor la stabilitatea financiară , prin colectarea de date despre averi, venituri, consum, economisire și îndatorare, potrivit Economedia . Cercetarea statistică se numește „Finanțarea și consumul gospodăriilor populației” și va fi realizată de Banca Națională a României în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS). Demersul se desfășoară din 2010, o dată la trei ani, sub coordonarea Băncii Centrale Europene. Miza, potrivit BNR, este ca banca centrală să înțeleagă „cât mai bine” comportamentul financiar al populației – de la consum și venituri până la economisire și nivelul de îndatorare – pentru a fundamenta deciziile de politică monetară și pentru a identifica riscuri la adresa stabilității financiare. Cum se face colectarea și cine intră în eșantion Colectarea datelor de la gospodării ar urma să înceapă în cursul lunii aprilie 2026. Eșantionul pus la dispoziție de INS include aproximativ 12.300 de gospodării, selectate din 1.309 localități, din toate județele. Implementarea în teren va fi făcută cu sprijinul reprezentanților Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Operatorii de interviu vor merge la gospodăriile din eșantion și vor ajuta respondenții să înțeleagă întrebările și să completeze chestionarul elaborat de BNR. Ce date suplimentare se notează în teren și cât durează interviul Pe lângă informațiile financiare, operatorii vor nota și elemente de context despre locuință și zonă, inclusiv: amplasarea locuinței (de la centru până la rural sau zonă izolată); un „rating” al gospodăriei, după aprecierea operatorului, în funcție de finisaje, suprafață, teren, acces și racordare la utilități; încadrarea ratingului: „lux”, „de mijloc”, „modest”, „venituri foarte scăzute”. Durata medie a interviului este de 45 de minute, iar pentru gospodăriile încadrate la clasa de mijloc sau „lux” poate ajunge la 90 de minute. Confidențialitate și protecția datelor BNR precizează că datele colectate vor fi folosite exclusiv în scopuri statistice și tratate confidențial, în conformitate cu legislația în vigoare. Prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) . [...]
