Știri
Știri din categoria Politică monetară
Donald Trump spune că SUA iau în calcul un schimb valutar cu Emiratele Arabe Unite, o măsură care, dacă ar fi activată, ar funcționa ca o plasă de siguranță de lichiditate în contextul tensiunilor regionale. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru CNBC și sunt relatate de The Jerusalem Post.
Trump a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă este „în discuție” o linie de swap valutar (un acord prin care două bănci centrale pot face schimb temporar de monedă pentru a asigura finanțare în situații de stres), numind Emiratele „un aliat bun”. El a sugerat și posibilitatea unui sprijin financiar mai larg pentru EAU, deși a punctat că este „surprins” de ideea că ar avea nevoie, având în vedere bogăția țării.
Potrivit informațiilor citate în material, ideea ar fi fost discutată la Washington în întâlniri cu oficiali americani, pe fondul riscului ca războiul să împingă statul din Golf într-o criză mai profundă. The Wall Street Journal (menționat în articol) a relatat că guvernatorul băncii centrale din EAU ar fi ridicat subiectul unei linii de swap cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și cu oficiali ai Rezervei Federale (Fed), ca măsură de precauție.
În aceeași logică, Trump a spus că, „dacă EAU ar avea o problemă”, SUA „ar fi acolo pentru ei”, dar a insistat că i se pare greu de crezut că ar apărea o astfel de situație.
Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în SUA, Yousef Al Otaiba, a transmis că apreciază recunoașterea de către Trump a EAU ca partener important, însă a respins ideea că țara ar avea nevoie de sprijin financiar extern.
„Orice sugestie că EAU au nevoie de sprijin financiar extern interpretează greșit faptele.”
Într-o declarație publicată pe X de ambasada EAU, Otaiba a mai spus că parteneriatul economic dintre cele două țări va continua „nu pentru că una depinde de cealaltă pentru sprijin, ci pentru că ambele beneficiază” de relație.
Articolul nu indică un calendar, parametri sau instituția care ar decide formal o eventuală linie de swap. Deocamdată, informația rămâne la nivel de discuție și semnal politic, în paralel cu mesajul oficial al EAU că nu are nevoie de finanțare de urgență.
Recomandate
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând prudență în fața unei inflații care a urcat din nou , potrivit Agerpres . Decizia a fost luată în ședința din 8 iulie 2026, pe fondul „incertitudinilor foarte ridicate”, conform comunicatului băncii centrale. Pe lângă dobânda de politică monetară, Consiliul de Administrație al BNR a menținut și coridorul facilităților permanente: dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.” Inflația a accelerat din nou, cu presiuni din energie și prețuri administrate BNR arată că rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului II 2026, ajungând la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie. Avansul a fost pus în principal pe seama: creșterilor de dinamică la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază și al urcării cotației petrolului; majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat. În același timp, inflația CORE2 ajustat (indicator care exclude unele prețuri volatile și administrate, pentru a surprinde mai bine tendința de fond) și-a întrerupt trendul lent descendent și a urcat la 8,5% în mai 2026, de la 8,2% în martie. BNR leagă această evoluție de efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, de creșterea cursului leu/euro și de dinamica prețurilor unor importuri, pe fondul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt. Economie slabă, dar cu semne de redresare; creditarea crește, cu pondere mai mică a împrumuturilor în lei Pe partea de activitate economică, banca centrală notează că economia a stagnat în trimestrul I 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială). În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor și-a accentuat contracția, iar investițiile (formarea brută de capital fix) și-au încetinit creșterea, dar au rămas „solide”. BNR indică însă o ușoară redresare în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, cu evoluții neuniforme între sectoare: vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în aprilie–mai, construcțiile au avut un „amplu salt” în aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția. În zona financiară, banca centrală consemnează că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, pe fondul creșterii creditului în valută (în special către societăți nefinanciare) și al efectului cursului de schimb. Ponderea creditului în lei în total a coborât la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie 2026. Ce urmărește BNR mai departe BNR își justifică deciziile prin obiectivul de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, „în condiții de păstrare a stabilității financiare”, și spune că monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale, fiind pregătită să folosească instrumentele disponibile. În același timp, Consiliul de Administrație reiterează importanța unui „mix echilibrat” de politici macroeconomice și a reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, pentru stabilitatea macroeconomică. [...]
BNR avertizează că, fără explicații suplimentare, decizia Consiliului Concurenței pe ROBOR poate alimenta așteptări nerealiste și controverse cu potențial de a afecta stabilitatea financiară și creditarea, potrivit Adevărul . Banca centrală cere clarificări privind concluziile investigației care a vizat activitatea unor bănci pe piața monetară și modul de stabilire a indicelui. BNR susține, într-un punct de vedere semnat de purtătorul de cuvânt Dan Suciu , că investigația se referă la o procedură tehnică „dificil de înțeles chiar și pentru specialiști” și amintește că autoritatea de concurență a precizat că „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”. Cu toate acestea, banca centrală spune că în spațiul public au apărut interpretări care pot distorsiona percepția asupra pieței financiare. De ce contează: riscul de confuzie în jurul ROBOR și al ratelor la credite BNR atrage atenția că lipsa unor explicații suplimentare poate genera „controverse neîntemeiate” și „așteptări nerealiste”, cu efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare. În acest context, instituția invocă declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, potrivit cărora diferența analizată în investigație ar fi de ordinul „fracțiunilor de procent” față de un nivel considerat corect al ROBOR. Banca centrală notează însă că, în dezbaterea publică, au apărut afirmații potrivit cărora ROBOR ar fi crescut cu „mai multe procente” din cauza comportamentului băncilor, fiind invocată evoluția de la aproximativ 1,25% la peste 8% în intervalul 2021–2023. BNR reamintește că a explicat în repetate rânduri creșterea dobânzilor din acea perioadă, pe fondul inflației globale și al majorării ratelor dobânzilor în multe economii din regiune, și că ROBOR evoluează, de regulă, în jurul dobânzii de politică monetară, cu variații de aproximativ un punct procentual. Cele trei clarificări cerute de BNR Consiliului Concurenței În documentul citat, BNR formulează trei întrebări pe care consideră că autoritatea de concurență ar trebui să le lămurească: Relația dintre regulile pieței monetare și concluziile investigației: dacă normele și procedurile sunt considerate corecte și respectate, BNR cere să se explice ce prevederi din legislația concurenței ar fi fost încălcate, cum și dacă există contradicții între normele pieței și legislația concurenței. Schimbul de informații între participanți: BNR amintește că, potrivit conducerii Consiliului Concurenței, nu a fost identificat un „cartel clasic”, dar au fost invocate schimburi de informații sensibile/confidențiale sau un nivel prea ridicat de transparență; banca centrală cere explicații despre relevanța acestor elemente din perspectiva concurenței. Metodologia pentru „fracțiunile de procent”: BNR solicită clarificarea modului în care a fost determinat nivelul ROBOR considerat corect și de ce aceeași analiză nu ar fi aplicabilă și perioadelor în care indicele a scăzut consistent. Context: sancțiuni mari și litigii probabile Poziția BNR vine după ce Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea băncilor participante la mecanismul de stabilire a ROBOR, în urma unei investigații care a vizat perioada 2019–2022. Autoritatea a indicat existența unor schimburi de informații sensibile între instituțiile de credit participante la procesul de fixing al ROBOR și a apreciat că acestea au afectat mediul concurențial de pe piața monetară. În material este menționat că amenzile depășesc 80 de milioane de lei, iar ulterior este indicat și un total de 3,73 miliarde de lei (aprox. 710 milioane de euro, adică aprox. 3,55 miliarde lei) ; articolul nu explică diferența dintre cele două valori. Totodată, mai multe bănci au anunțat că vor contesta în instanță decizia, iar în spațiul public au apărut discuții despre impactul asupra ratelor și despre eventuale despăgubiri, pe fondul faptului că decizia nu este definitivă și poate fi analizată de instanțe în anii următori. „Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită”, se arată în poziția semnată de Dan Suciu. Amenzile enumerate în articol Lista sancțiunilor prezentată în material include: Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei Banca Transilvania: 875,74 milioane lei OTP Bank România: 85,03 milioane lei ING Bank: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei Intesa Sanpaolo Bank România: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei [...]
BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5% și menține România cu cea mai ridicată rată din regiune , deși banca centrală anticipează o scădere substanțială a inflației din T3/2026, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de politică monetară rămâne prudent: riscurile viitoare la adresa inflației sunt considerate „notabile”, iar relaxarea dobânzilor nu este, deocamdată, pe masă. În regiune, diferența de nivel este vizibilă: în timp ce în România dobânda-cheie este 6,5%, în Ungaria a ajuns la 5,75% (la fel ca în Serbia), în Polonia este 3,75%, iar în Cehia a coborât la 3,5%. Publicația notează însă că România a avut până acum și cea mai mare inflație din regiune, de peste 10%, în timp ce în celelalte țări inflația a fost în intervalul 2%-3%. De ce nu taie BNR dobânda, deși inflația ar urma să scadă BNR își justifică menținerea ratei-cheie la 6,5% printr-un set de incertitudini care pot reaprinde presiunile asupra prețurilor. Printre riscurile invocate se află evoluția viitoare a prețurilor la energie electrică și alimente, inclusiv pe fondul secetei severe din 2026, dar și traiectoria cotației țițeiului, cu efecte în lanț asupra altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri. În plus, banca centrală vede riscuri pentru activitatea economică și pentru inflația pe termen mediu din conflictul din Orientul Mijlociu și din criza energetică. BNR mai indică și incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară, inclusiv în contextul situației politice interne. Inflația: scădere în iunie, „corecție descendentă substanțială” din T3 În România, rata anuală a inflației s-a redus ușor în iunie 2026, coborând spre 10,4%, de la 10,85% în mai, conform articolului. În noul raport asupra inflației , BNR estimează o „corecție descendentă substanțială” în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. „Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 (...) Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei (...)” Context economic: redresare ușoară și credit privat în creștere Pe lângă traiectoria inflației, BNR anticipează o redresare ușoară a economiei în trimestrele doi și trei din 2026 și o accentuare a ascensiunii creditului privat. În același timp, banca centrală semnalează că riscurile rămân ridicate atât pentru evoluția inflației, cât și pentru mersul economiei și continuarea consolidării fiscale, ceea ce explică menținerea unei politici monetare restrictive. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul următoarelor decizii, concluzia operațională rămâne că, pe termen scurt, costul finanțării în lei este susținut în continuare de o dobândă-cheie neschimbată, chiar dacă scenariul de bază al BNR indică dezinflație din a doua parte a anului. [...]
Deși BNR poate produce fizic bancnote și monede euro, adoptarea monedei unice rămâne blocată de criteriile de convergență , potrivit Antena 3 . Investițiile făcute la Imprimeria BNR și Monetăria Statului rezolvă doar partea tehnică, însă trecerea la euro depinde de acreditări și, mai ales, de îndeplinirea condițiilor economice și juridice cerute în UE. România are deja echipamentele necesare pentru producția de euro, după investiții în prese pentru monede bimetalice, gravatoare laser și cuptoare pentru matrițe. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, spune că producția efectivă de euro va depinde de obținerea acreditărilor necesare și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, unde România „mai are de recuperat”. În același registru, Csaba Balint, de asemenea membru în CA al BNR, afirmă că România nu îndeplinește în prezent „condițiile nominale”, conform HotNews, citat de Antena 3. Ce condiții trebuie bifate pentru adoptarea euro Pentru adoptarea monedei euro, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergență de la Maastricht (Tratatul din 1991), care includ patru criterii economice și o condiție juridică: Stabilitatea prețurilor (inflația): rata medie a inflației pe ultimele 12 luni nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5% media celor trei state UE cu cea mai bună performanță la stabilitatea prețurilor. Finanțe publice sănătoase: statul nu trebuie să fie în procedură de deficit excesiv; deficitul bugetar trebuie să fie sub 3% din PIB, iar datoria publică sub 60% din PIB (sau să se îndrepte „clar” către acest nivel). Stabilitatea cursului de schimb: leul trebuie să participe la ERM II (MCS II) cel puțin doi ani, fără tensiuni majore și fără devalorizare semnificativă față de euro. Dobânzi pe termen lung: randamentul obligațiunilor guvernamentale pe termen lung nu poate depăși cu mai mult de 2% media celor trei state UE cu cea mai scăzută inflație. Compatibilitate legală: legislația națională, inclusiv statutul BNR, trebuie armonizată cu normele BCE și ale Sistemului European al Băncilor Centrale. BNR: „Nu îndeplinim condițiile nominale” Balint a indicat explicit problemele legate de deficit, datorie și inflație, dar și discuția despre convergența reală (nivelul de dezvoltare și conectarea economiei la zona euro). „În momentul actual, pur și simplu nu îndeplinim condițiile nominale. Sunt condiții legate de deficitul bugetar care ar trebui să fie la 3% sau sub 3%, datoria publică sub 60% din PIB, inflația este peste nivelul acceptat acolo.” Același oficial a adăugat că România a avansat la convergența reală, menționând o creștere de la 25% la 75–80%, pe care o numește „remarcabilă”. Context politic: „acord” pentru trecerea la euro Declarațiile vin după ce, pe 1 august, președintele Nicușor Dan a spus că există un acord politic pentru trecerea la euro și că viitorul guvern, împreună cu BNR, ar urma să întocmească o foaie de parcurs „pentru următorii ani”, în urma raportului Fitch. În esență, mesajul BNR este că infrastructura de producție poate fi pregătită, dar calendarul real pentru euro rămâne condiționat de ajustări macroeconomice și de pași formali (acreditări și aliniere legislativă), care nu sunt încă îndepliniți. [...]
Declarațiile despre euro reintroduc o miză de politică monetară în dezbaterea publică , după ce Călin Georgescu a legat adoptarea monedei unice de pierderea „suveranității”, pe fondul mesajului președintelui Nicușor Dan privind existența unui „acord politic” pentru trecerea la euro, potrivit HotNews . Reacția lui Georgescu vine la trei zile după declarația lui Nicușor Dan despre „acordul politic pentru trecerea la euro” și este prima intervenție de acest tip a fostului candidat la prezidențiale, în contextul în care, notează publicația, președintele a transmis în ultima perioadă mesaje către electoratul conservator. În postarea sa, Georgescu susține că anunțarea trecerii la euro fără „o dezbatere națională reală” și fără exprimarea „limpede” a voinței populației „nu este reformă” și ar echivala „politic și moral” cu „trădarea leului”. El argumentează că o astfel de decizie ar afecta direct veniturile și prețurile. „Renunți la leu, renunți la suveranitate. O țară este stăpână pe soarta ei atunci când are control deplin asupra propriei monede.” Argumentele invocate: suveranitate, exemple din UE și riscul de scumpiri Georgescu afirmă că euro „nu este garanția prosperității” și invocă exemplul Marii Britanii, care a fost membră a construcției europene fără să adopte moneda unică. În același registru, el enumeră state UE care nu folosesc euro: România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca. Pe componenta economică, susține că adoptarea euro ar duce la „o scumpire generalizată”, în timp ce „veniturile vor rămâne la fel”, iar costurile vieții ar „exploda”, cu impact asupra „omului de rând” și a „micului producător”. Ce a spus Nicușor Dan despre pașii următori În declarațiile făcute sâmbătă, după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României, președintele Nicușor Dan a afirmat că „există acord politic pentru trecerea la euro ” și că viitorul guvern, împreună cu Banca Națională, ar urma să întocmească o „foaie de parcurs” cu acțiunile necesare pentru adoptarea monedei unice, conform relatării HotNews . [...]
Disputa politică pe euro reaprinde riscul de amânare a deciziilor de politică monetară , după ce Călin Georgescu a atacat public ideea aderării României la zona euro, pe fondul unui anunț făcut de președintele Nicușor Dan privind existența unui „consens larg” între partide, potrivit Washington Post . Fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate din 2024 susține că adoptarea euro ar însemna „scumpire generalizată” și „pierderea suveranității economice”, argumentând că o astfel de decizie ar afecta direct veniturile populației și prețurile de consum. „O hotărâre care intră în fiecare pensie, în fiecare salariu și în prețul fiecărei pâini nu poate fi prezentată poporului ca un fapt împlinit. Românii trebuie ascultați și trebuie să aibă ultimul cuvânt.” Miza economică invocată: prețuri, venituri și controlul asupra monedei Georgescu își construiește critica pe două idei principale: că trecerea la euro ar produce o creștere generalizată a prețurilor și că renunțarea la leu ar reduce capacitatea României de a-și controla economia prin politica monetară (setul de decizii privind moneda, dobânzile și lichiditatea). „Trecerea la euro ar duce la o scumpire generalizată. Veniturile vor rămâne la fel, în timp ce costurile vieții vor exploda.” În același mesaj, el leagă moneda națională de independența economică și de „suveranitate”, numind leul „fortăreața noastră” și afirmând că „renunți la Leu, renunți la suveranitate”. Argumentul politic: consultare publică și exemplul statelor UE fără euro Fostul candidat mai spune că o astfel de decizie nu ar trebui „prezentată poporului ca un fapt împlinit” și cere ca românii „să aibă ultimul cuvânt”. Ca susținere, el invocă exemple de state care nu folosesc euro, menționând că dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, șase nu utilizează moneda unică: România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca. În același context, amintește și cazul Marii Britanii, care, potrivit lui, a rămas mult timp în „construcția europeană” fără să renunțe la lira sterlină. Context: ce a spus președintele Nicușor Dan Reacția lui Georgescu vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un „consens larg” între formațiunile politice privind aderarea României la zona euro, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă un calendar, pași concreți sau detalii despre forma acestui consens. [...]
