Știri
Știri din categoria Politică monetară
Donald Trump spune că SUA iau în calcul un schimb valutar cu Emiratele Arabe Unite, o măsură care, dacă ar fi activată, ar funcționa ca o plasă de siguranță de lichiditate în contextul tensiunilor regionale. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru CNBC și sunt relatate de The Jerusalem Post.
Trump a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă este „în discuție” o linie de swap valutar (un acord prin care două bănci centrale pot face schimb temporar de monedă pentru a asigura finanțare în situații de stres), numind Emiratele „un aliat bun”. El a sugerat și posibilitatea unui sprijin financiar mai larg pentru EAU, deși a punctat că este „surprins” de ideea că ar avea nevoie, având în vedere bogăția țării.
Potrivit informațiilor citate în material, ideea ar fi fost discutată la Washington în întâlniri cu oficiali americani, pe fondul riscului ca războiul să împingă statul din Golf într-o criză mai profundă. The Wall Street Journal (menționat în articol) a relatat că guvernatorul băncii centrale din EAU ar fi ridicat subiectul unei linii de swap cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și cu oficiali ai Rezervei Federale (Fed), ca măsură de precauție.
În aceeași logică, Trump a spus că, „dacă EAU ar avea o problemă”, SUA „ar fi acolo pentru ei”, dar a insistat că i se pare greu de crezut că ar apărea o astfel de situație.
Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în SUA, Yousef Al Otaiba, a transmis că apreciază recunoașterea de către Trump a EAU ca partener important, însă a respins ideea că țara ar avea nevoie de sprijin financiar extern.
„Orice sugestie că EAU au nevoie de sprijin financiar extern interpretează greșit faptele.”
Într-o declarație publicată pe X de ambasada EAU, Otaiba a mai spus că parteneriatul economic dintre cele două țări va continua „nu pentru că una depinde de cealaltă pentru sprijin, ci pentru că ambele beneficiază” de relație.
Articolul nu indică un calendar, parametri sau instituția care ar decide formal o eventuală linie de swap. Deocamdată, informația rămâne la nivel de discuție și semnal politic, în paralel cu mesajul oficial al EAU că nu are nevoie de finanțare de urgență.
Recomandate
Donald Trump reaprinde presiunea politică asupra Fed, amenințând cu demiterea lui Jerome Powell , într-un episod care riscă să pună sub semnul întrebării independența băncii centrale americane, potrivit Digi24 . Președintele SUA a spus că îl va îndepărta din funcție pe Jerome Powell dacă acesta va rămâne guvernator al Rezervei Federale după confirmarea succesorului său. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox Business, în care Trump a afirmat că s-a „abținut” până acum să îl concedieze pentru a evita controversele. Mandatul lui Powell ca președinte al Fed expiră pe 15 mai, iar Trump l-a nominalizat pe fostul guvernator al Fed Kevin Warsh drept succesor. Totuși, Powell mai are încă doi ani din mandatul său de guvernator, iar, deși „în mod tradițional” foștii președinți ai Fed au părăsit instituția după înlocuire, Powell nu a spus până acum dacă va rămâne sau nu. Ancheta privind renovarea sediului Fed complică tranziția În paralel, situația este influențată de o anchetă privind renovarea sediului Rezervei Federale. Procurorul federal pentru Districtul Columbia, Jeanine Pirro, a încercat să obțină informații de la Powell printr-o citație, însă un judecător a respins cererea; Pirro a anunțat că va contesta decizia. Pe acest fond, senatorul republican Thom Tillis (Carolina de Nord) a declarat că va bloca nominalizarea lui Kevin Warsh în Comisia pentru Bănci a Senatului până la finalizarea anchetei. Powell a spus că va rămâne președinte al Fed până când investigația se încheie și succesorul este confirmat, iar Trump a insistat că ancheta trebuie să continue, invocând „probabil corupție”, dar „mai ales incompetență”. Context: presiune pentru dobânzi mai mici și un precedent juridic în așteptare Trump a reiterat apelurile pentru reducerea dobânzilor și a spus că este convins că Warsh va adopta o astfel de politică. În același timp, Digi24 notează că anul trecut Trump a încercat să o înlocuiască pe guvernatoarea Fed Lisa Cook, invocând acuzații legate de nereguli privind credite ipotecare, însă demersul nu a avut succes până acum. Cazul a ajuns la Curtea Supremă a Statelor Unite și așteaptă o decizie. [...]
Mugur Isărescu avertizează că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu poate lovi sever economia , potrivit G4Media , care citează declarațiile guvernatorului BNR de la conferința regională „The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de grupul editorial The Economist. Isărescu a spus că banca centrală își calibrează politica monetară astfel încât să mențină stabilitatea, sprijinind în același timp creșterea sustenabilă. El a amintit că economia României, interconectată cu cele din Europa de Sud-Est, a urmărit în ultimele două decenii accelerarea convergenței cu Uniunea Europeană, dar are încă nevoie de măsuri de politică și investiții pentru a continua traiectoria de dezvoltare. Guvernatorul BNR a arătat că, în ultimii ani, economia a demonstrat reziliență, însă finanțele publice sunt sub presiunea unor cheltuieli bugetare ridicate din trecut. Creșterea economică a continuat, dar într-un ritm mai moderat, susținută de investiții, absorbția fondurilor europene și o piață a muncii încă robustă. În același timp, Isărescu a indicat vulnerabilități structurale: deficit de cont curent persistent, dezechilibre fiscale și sensibilitate la condițiile de finanțare externă. În acest context, el a susținut necesitatea unei consolidări fiscale graduale și credibile, continuarea reformelor structurale pentru productivitate, absorbția eficientă a fondurilor europene și întărirea credibilității instituționale. Pe inflație, guvernatorul a explicat că, după un vârf determinat de șocurile de preț la energie și alimente de după Covid-19, dinamica a coborât până în vara anului trecut, când a reapărut pe fondul unor șocuri de ofertă, inclusiv scumpirea energiei și creșterea taxelor asociate măsurilor de ajustare fiscală. Potrivit lui Isărescu, evaluările recente arată că presiunile fundamentale asupra prețurilor impun în continuare vigilență. În acest cadru, el a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu aduce riscuri importante: presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se prelungește, impactul asupra economiei ar putea fi sever, însă „ajustarea fiscală trebuie să continue”, a spus guvernatorul, menționând și efecte în lanț precum erodarea puterii de cumpărare, intensificarea economisirii prudente și fragilizarea încrederii consumatorilor. Isărescu a adăugat că BNR trebuie să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară, pe baza unei analize a condițiilor interne și externe și a scenariilor de risc, reflectate în minutele publicate ale ședințelor de politică monetară. El a mai spus că menținerea încrederii investitorilor internaționali și a unor condiții de finanțare sustenabile rămâne importantă, iar rezervele internaționale și stabilitatea cursului de schimb, într-un regim flexibil, sunt elemente de sprijin într-un mediu volatil. [...]
Cursa pentru succesiunea la BCE intră în faza de lobby, deși mandatul lui Lagarde expiră în 2027 , iar numirea rămâne un proces politic opac, cu potențial de a influența anticipațiile piețelor privind direcția politicii monetare din zona euro, potrivit Ziarul Financiar . Fostul guvernator al băncii centrale a Spaniei, Pablo Hernández de Cos , este considerat cel mai bine pregătit candidat într-o competiție „extrem de strânsă” pentru a-i succeda lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), conform unui sondaj realizat de think-tank-ul OMFIF în rândul experților în politică monetară și citat de Financial Times. În sondajul OMFIF, 20 de specialiști consultați în această lună l-au plasat pe Hernández de Cos pe primul loc într-o listă de cinci pretendenți principali, evaluați după nouă criterii, între care experiența în banca centrală, capacitatea de leadership și de construire a consensului, reputația profesională și abilitatea de a gestiona crize. În prezent, Hernández de Cos este director general al Băncii Reglementelor Internaționale din Basel. Cine sunt principalii candidați și cum sunt percepuți Clasamentul din sondaj îl plasează pe Hernández de Cos înaintea unor nume grele din zona euro: Joachim Nagel, președintele Bundesbank ; Klaas Knot, fostul șef al băncii centrale olandeze; François Villeroy de Galhau, guvernatorul francez aflat la final de mandat. Din punct de vedere ideologic, Hernández de Cos este perceput ca un centrist cu o ușoară înclinație spre politici monetare mai relaxate, iar Villeroy de Galhau este văzut, de asemenea, ca moderat. În schimb, Nagel și Knot sunt considerați adepți ai unei linii mai stricte în politica monetară. De ce contează: numirea e politică, iar negocierile pot începe mai devreme Numirea președintelui BCE este descrisă ca un proces „notoriu de opac”, decis de guvernele Uniunii Europene și influențat de jocuri politice. Vicepreședintele OMFIF, John Orchard, avertizează că rezultatul este greu de anticipat, întrucât negocierile de ultim moment și înțelegerile informale între state au avut istoric un rol decisiv. Deși mandatul lui Christine Lagarde expiră abia în octombrie 2027, Orchard spune că „un proces discret de lobby a început deja” în rândul candidaților, ceea ce sugerează că decizia privind succesiunea ar putea veni mai devreme decât se anticipa. În ecuația politică intră și echilibrul între marile state: Spania și Germania sunt cele mai mari economii din zona euro care nu au deținut până acum această funcție în cei 27 de ani de existență ai BCE. Totuși, șansele Germaniei ar fi afectate de faptul că președinția Comisiei Europene este deja ocupată de un reprezentant german, un obstacol major pentru candidatura lui Nagel. [...]
BNR avertizează că disputele publice despre ROBOR pot distorsiona înțelegerea transmisiei politicii monetare , în contextul investigației Consiliului Concurenței privind suspiciuni de înțelegeri între bănci, potrivit Economedia . Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că a parcurs raportul autorității, care ar avea 500 de pagini plus 300 de pagini de anexe, și a insistat că piața monetară interbancară este „esențială” pentru ca deciziile de politică monetară să ajungă în economie. În intervenția de luni, la Forumul Educației Financiare, Isărescu a ridicat întrebarea de ce ROBOR ar fi scăzut dacă „singura grijă” a băncilor ar fi fost să îl împingă în sus. El a afirmat că „din iunie până în prezent ROBOR a scăzut cu două procente” și a sugerat că această evoluție contrazice narațiunea simplificată despre o presupusă manipulare permanentă a indicelui. De ce contează: ROBOR ca mecanism de transmitere a dobânzilor în economie Guvernatorul a argumentat că ROBOR nu poate fi tratat doar ca un reper pentru credite, deoarece este „indicele pieței interbancare, a pieței monetare”, iar prin această piață se transmite politica monetară. În logica prezentată de șeful BNR, banca centrală nu creditează populația sau companiile, iar canalul prin care o modificare de dobândă se propagă în economie este tocmai piața monetară, în care operează BNR și băncile comerciale. Totodată, Isărescu a spus că raportul Consiliului Concurenței „începe bine” prin a explica rolul ROBOR și a remarcat o schimbare față de discuțiile din anii anteriori: ar exista o înțelegere mai bună a faptului că în calcul intră „cotații ferme” (adică angajamente de tranzacționare care trebuie onorate), nu simple cotații orientative. Investigația și reacția instituțională: „autocritică” și comunicare Pe fondul acuzației principale din dezbaterea publică – existența unor „înțelegeri neconcurențiale”, „un fel de cartelizare” între bănci – guvernatorul a susținut că persistă confuzii privind rolul băncilor, al băncii centrale și al indicatorilor folosiți în economie. În acest context, el a indicat că instituțiile responsabile, inclusiv BNR și Asociația Română a Băncilor (ARB), ar trebui să își facă „autocritica” dacă publicul nu înțelege mecanismele de funcționare ale sistemului. Isărescu a mai afirmat că, dacă există nemulțumiri legate de utilizarea ROBOR în zona de creditare (menționând că este „un indicator împrumutat din 2010” și că ulterior s-a trecut la IRCC), soluția ar fi construirea unui alt indicator, nu demonizarea ROBOR ca atare. Context operațional: rolul băncilor în plăți Guvernatorul a legat discuția și de funcționarea infrastructurii de plăți, subliniind că prin bănci se efectuează plățile din economie. El a declarat că zilnic se fac 300.000 de plăți, iar fiecare bancă participantă la ROBOR ar efectua între 10.000 și 30.000 de plăți, argumentând că reducerea activității băncilor la „stabilirea ROBOR” este o simplificare care alimentează confuzia. În final, Isărescu a făcut apel la tratarea serioasă a problemei de comunicare și educație financiară, inclusiv din perspectiva limbajului tehnic folosit în domeniul bancar, care poate amplifica neînțelegerile în spațiul public. [...]
Schimbarea de putere de la Budapesta redeschide miza aderării la zona euro, dar ținta 2030 depinde de o corecție economică dificilă , potrivit Adevărul . Economistul-șef al partidului Tisza spune că Ungaria ar putea trece la moneda unică până în 2030 dacă îndeplinește criteriile necesare, însă termenul nu este oficial și ar putea fi devansat doar dacă situația economică o permite. Formațiunea pro-europeană condusă de Péter Magyar a câștigat recent alegerile și a înlăturat de la putere partidul Fidesz al lui Viktor Orbán, după 16 ani. Noua majoritate de două treimi ar permite inclusiv modificări constituționale și o orientare mai clară pro-UE, ceea ce mută discuția despre euro din zona politică în cea a fezabilității economice. Într-un interviu acordat postului RTL, András Kármán, considerat favorit pentru funcția de ministru de finanțe, a indicat că prioritatea este pregătirea economiei pentru adoptarea euro. „Accentul se pune pe crearea condițiilor necesare pentru 2030, astfel încât să se poată lua o decizie pozitivă cu privire la introducerea [euro]” Criteriile de la Maastricht și problema de fond: Ungaria „s-a îndepărtat” de ele Un raport al GKI Economic Research, publicat pe 15 aprilie, arată că Ungaria s-a îndepărtat în ultimii ani de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, necesare pentru adoptarea monedei euro. Setul de condiții vizează, în esență: stabilitatea prețurilor; disciplina fiscală; stabilitatea cursului de schimb; nivelul dobânzilor pe termen lung. Această evaluare sugerează că, dincolo de schimbarea politică, calendarul pentru euro rămâne condiționat de o ajustare a indicatorilor macroeconomici. De ce contează pentru economie: costuri mai mici, dar și pierderea politicii monetare Conform aceluiași raport, majoritatea maghiarilor susțin adoptarea euro, pe fondul potențialelor beneficii precum reducerea costurilor de împrumut și a costurilor de tranzacție. În același timp, specialiștii citați avertizează că renunțarea la politica monetară proprie poate avea efecte negative, inclusiv riscul de inflație mai mare sau apariția unor dezechilibre economice, dacă nu există politici economice coerente. În final, decizia privind adoptarea euro rămâne legată de evoluția indicatorilor economici și de capacitatea autorităților de a respecta criteriile europene, iar anul 2030 este prezentat ca o țintă posibilă, nu ca un angajament oficial. Sursa inițială a informațiilor este TVP World , care citează declarațiile din Ungaria. [...]
BCE semnalează că ar putea înăspri politica monetară dacă șocul energetic împinge inflația peste țintă pe termen mai lung , iar riscul major este „de-ancorarea” așteptărilor inflaționiste, care ar face mai dificilă readucerea prețurilor sub control, potrivit Economica , cu puțin timp înaintea ședinței de politică monetară din 30 aprilie. Christine Lagarde a spus că instituția este pregătită să acționeze dacă va fi necesar, subliniind că războiul din Orientul Mijlociu a crescut incertitudinea și a amplificat riscurile la adresa inflației, dar și riscurile negative pentru evoluția economiei. Impactul imediat este așteptat să vină prin prețuri mai mari la energie, în timp ce efectele pe termen mediu depind de intensitatea și durata conflictului. Ce urmărește BCE și de ce contează pentru dobânzi Lagarde a reiterat că BCE nu se angajează în avans la o traiectorie specifică a ratei dobânzii, iar deciziile vor depinde de date. Mesajul central este că, dacă banca centrală ajunge să se aștepte la o abatere „semnificativă și persistentă” a inflației de la țintă, răspunsul ar trebui să fie „corespunzător de puternic sau persistent”, pentru a evita slăbirea ancorării așteptărilor inflaționiste. „Dacă ne aşteptăm ca rata inflaţiei să devieze semnificativ şi persistent de ţintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării aşteptărilor inflaţioniste va deveni acut.” În acest context, BCE caută „semne timpurii” că șocul energetic se transmite în restul economiei și se reflectă în dinamici mai largi ale inflației, inclusiv prin salarii și așteptările inflaționiste. Context: inflația a urcat în martie, iar scenariile BCE rămân tensionate Inflația anuală în zona euro a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie, pe fondul șocului energetic, conform Eurostat . Ținta BCE pe termen mediu este 2%. În scenariul de bază al BCE, inflația este estimată la 2,6% anul acesta, față de aproximativ 2% anul trecut. În scenariul „nefavorabil”, inflația ar depăși 4% în semestrul doi din 2026, dar ar reveni la țintă până la mijlocul anului viitor, iar în scenariul „sever” ar depăși 6% la începutul anului viitor și nu ar reveni la țintă în anii următori. Luna trecută, BCE a menținut nemodificate ratele dobânzilor, dar a semnalat că urmărește atent riscurile pentru inflație și creștere economică venite din scumpirea petrolului și că este pregătită să acționeze, dacă va fi necesar. În paralel, analiștii citați de Economica se așteaptă la două majorări de dobândă în acest an, pe fondul anticipației că inflația va rămâne peste țintă în următorii ani. [...]
